Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (STRATCOM) a prezentat un raport privind modul în care, în primele cinci luni ale anului 2026, au fost răspândite în Republica Moldova dezinformarea și mesajele manipulatorii. Documentul descrie rețele de conturi false pe Facebook și TikTok, campanii coordonate pe platforma X, sondaje online, site-uri de tip clickbait și publicații din presa externă, utilizate pentru promovarea unor narațiuni antiguvernamentale și anti-UE. NewsMaker prezintă principalele scheme identificate de STRATCOM și modul în care, potrivit instituției, funcționează campaniile de manipulare informațională.
Sute de conturi false pe Facebook
Unul dintre cazurile descrise în raport vizează platforma Facebook. În aprilie 2026, STRATCOM a identificat o rețea formată din 175 de conturi false, utilizate pentru publicarea și amplificarea artificială a mesajelor cu caracter politic și manipulator. Potrivit raportului, acestea erau prezentate drept profiluri autentice: aveau nume locale, uneori scrise cu caractere chirilice, foloseau imagini preluate de la alte persoane sau generate cu ajutorul inteligenței artificiale și publicau inclusiv conținut neutru pentru a părea credibile.
„Rețeaua promova mesaje manipulatorii despre activitatea instituțiilor statului, conținut în sprijinul actorilor asociați cu Ilan Șor, precum și subiecte alarmiste legate de Găgăuzia. Acest caz demonstrează cum profilurile false pot fi construite treptat astfel încât să pară autentice, iar ulterior să fie utilizate pentru a crea impresia unui sprijin real din partea societății. Eliminarea tuturor celor 175 de conturi de către compania Facebook confirmă caracterul fals al acestei rețele”, se arată în raport.
Rețea pe TikTok cu sute de mii de urmăritori
Un loc aparte în raport este acordat TikTok. Centrul descrie această platformă drept un mediu în care mesajele manipulatorii pot obține rapid o acoperire largă datorită conținutului scurt, emoțional și ușor de distribuit.
În aprilie 2026, STRATCOM a documentat o rețea formată din 259 de conturi false pe TikTok. În total, acestea aveau peste 532 de mii de urmăritori. În perioada 1 ianuarie – 14 aprilie, aceste conturi au publicat peste 14 mii de postări, care au acumulat aproximativ 2,6 milioane de interacțiuni (reacții, comentarii și redistribuiri) și aproximativ 115,6 milioane de vizualizări.
Potrivit STRATCOM, această rețea era mascată drept surse media, iar canalele arătau ca pagini de știri sau platforme informaționale. Centrul a menționat că, pentru crearea conținutului, era utilizată în mod sistematic inteligența artificială, ceea ce permitea producerea și distribuirea rapidă a materialelor. În plus, rețeaua utiliza în mod activ particularitățile algoritmilor TikTok, publicând videoclipuri scurte, emoționale și conflictuale.
„Acest caz demonstrează că manipularea informațională se adaptează rapid la platformele utilizate de un public larg. (…) Utilizarea inteligenței artificiale face producerea conținutului mai rapidă și mai ieftină. Datorită acestui lucru, o rețea de conturi poate genera volume mari de conținut și poate influența percepția utilizatorilor, care, în același timp, nu înțeleg că sunt supuși unei operațiuni coordonate”, se arată în raport.
X și narațiunea despre „300 de mii de migranți”
Un alt exemplu se referă la platforma X. STRATCOM susține că, în mai 2026, pe această platformă a fost promovată în mod coordonat narațiunea potrivit căreia Republica Moldova ar urma să primească 300 de mii de migranți. Acest lucru s-a întâmplat după declarația ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, potrivit căreia țara se confruntă cu un deficit de forță de muncă și examinează posibilitatea atragerii de lucrători din străinătate. „Pentru a atinge nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, avem nevoie de 300 de mii de oameni”, a spus ministrul, precizând ulterior că Republica Moldova poate primi cel mult 100 de mii de migranți.
Raportul arată că o problemă economică reală – lipsa forței de muncă – a fost transformată într-un subiect alarmist despre „înlocuirea populației” și „pierderea identității”. Potrivit centrului, pe platforma X au apărut aproximativ 2 mii de postări și redistribuiri pe această temă, o parte semnificativă dintre publicații fiind postate la intervale de până la 60 de secunde. Autorii raportului consideră că acest caz demonstrează cum o problemă economică poate fi reinterpretată într-o narațiune a fricii sociale.
„Exploatarea informațională” a disputei din Dereneu
Raportul descrie, de asemenea, cazul „exploatării informaționale” a disputei din jurul bisericii din satul Dereneu. „Disputa juridică și administrativă privind jurisdicția bisericii a fost transformată într-o narațiune despre «atacul statului asupra credinței», «românizarea forțată» și repetarea «scenariului ucrainean»”, se arată în raport.
Potrivit STRATCOM, pe rețelele sociale au fost publicate peste 2,3 mii de postări pe această temă. Totodată, conform raportului, 91% dintre acestea au fost distribuite de „actori rău intenționați”. Aceste publicații au acumulat aproximativ 6,4 milioane de vizualizări și 241 de mii de interacțiuni.
Autorii raportului consideră că acest caz este un exemplu al modului în care un incident local poate fi „exploatat informațional” și transformat într-un subiect de polarizare religioasă, identitară și geopolitică. Potrivit evaluării centrului, astfel de acțiuni creează riscul escaladării sociale și al slăbirii coeziunii sociale prin subminarea încrederii în autorități, poliție și parcursul european al Republicii Moldova.
Sondajele online ca instrument de influență
Un alt capitol al raportului se referă la sondajele online. În martie, centrul a identificat promovarea unui sondaj adresat cetățenilor Republicii Moldova prin intermediul rețelelor sociale rusești „Odnoklassniki” și „VKontakte”. Sondajul a fost realizat de o companie din Rusia, finanțată inclusiv de instituții ale statului rus.
Întrebările vizau Uniunea Europeană, NATO, CSI, Rusia, neutralitatea, unirea cu România, Biserica Ortodoxă, Transnistria și războiul din Ucraina. Unele formulări, potrivit evaluării centrului, „reproduceau limbajul Kremlinului”, inclusiv expresia „operațiune militară specială”.
Raportul arată că astfel de sondaje pot fi utilizate nu doar pentru colectarea datelor. Potrivit centrului, acestea pot fi folosite pentru testarea vulnerabilităților societății și pentru introducerea unor premise manipulatorii chiar în procesul de completare a chestionarului.
Clickbait, publicitate și „legitimare” externă
Separat, centrul a descris o rețea internațională de site-uri și pagini de Facebook care foloseau imagini ale politicienilor pentru promovarea unor materiale false, senzaționaliste sau înșelătoare. Fotografiile politicienilor și titlurile zgomotoase erau utilizate pentru a atrage trafic către site-uri de tip clickbait, care ulterior era monetizat prin publicitate. Raportul menționează că această rețea funcționa nu doar pentru publicul din Republica Moldova, ci și pentru audiențe din 32 de țări, inclusiv Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria.
Un alt mecanism descris în raport este „legitimarea” externă a narațiunilor. Ca exemplu, centrul a menționat publicația franceză Omerta, prin intermediul căreia au fost promovate „mesaje antiguvernamentale” despre Republica Moldova. Ulterior, aceste materiale au reapărut în spațiul informațional intern ca o presupusă, „opinie a presei franceze”. Potrivit evaluării centrului, această tehnică creează aparența unei confirmări externe independente și poate influența nu doar percepția internă, ci și imaginea Republicii Moldova în străinătate.
Concluziile STRATCOM
Autorii raportului precizează că manipularea informațională nu funcționează printr-un singur canal și nici în jurul unei singure teme. Ea acționează prin infrastructuri, platforme, conturi, formate și teme adaptate diferitelor categorii de public. Raportul arată că astfel de operațiuni utilizează probleme reale sau sensibile pentru a amplifica neîncrederea în instituții, a polariza societatea și a slăbi sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Riscul strategic major nu constă doar în impactul fiecărui caz separat, ci în efectul cumulativ al acestor operațiuni. Repetarea acelorași teme: stat incapabil, instituții corupte, UE ca factor de control extern, identitate amenințată, securitate fragilă, autoritățile rupte de cetățeni – produc o stare de neîncredere, oboseală socială și cinism. Această stare poate fi exploatată rapid în perioade electorale, crize politice, proteste sau decizii publice sensibile”, au concluzionat reprezentanții STRATCOM.
Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării a fost creat în 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu. Potrivit conceptului de funcționare, centrul trebuie să se ocupe de „elaborarea comunicărilor strategice, a materialelor și ghidurilor care explică modul de identificare și combatere a dezinformării; crearea mecanismelor de monitorizare a spațiului public și dezvoltarea platformelor de interacțiune în acest domeniu cu instituțiile statului și societatea civilă”. Opoziția a criticat însăși ideea înființării centrului, acuzând autoritățile că creează o instituție destinată propagandei de stat.
Inițial, STRATCOM s-a aflat în subordinea Parlamentului, însă în 2025 a fost trecut sub controlul președintelui: în prezent, șeful statului este cel care numește și revocă directorul centrului, iar directorul a devenit membru permanent al Consiliului Suprem de Securitate. Prima șefă a STRATCOM a fost fosta ministră a Afacerilor Interne, Ana Revenco. Potrivit raportului financiar al centrului, în 2025 cheltuielile acestuia au constituit aproximativ 7,5 milioane de lei, dintre care peste 6,5 milioane de lei au fost alocate pentru personal.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
