Colaj NM

Bolea se întâlnește cu agricultorii. Forța Fermierilor: vom discuta inclusiv despre comportamentul arogant al Guvernului

Asociația Forța Fermierilor – a cărui director executiv este Alexandru Slusari, fost deputat, actual membru în consiliul societății SA Energocom – a anunțat că pe 17 august va avea o întâlnire cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea. Urmare a discuției cu reprezentantul Guvernului, Asociația a declarat că se va convoca într-o ședință în cadrul căreia va examina „diferite variante de acțiuni”. 

„Azi, la orele 15.00, Consiliul Asociației Forța Fermierilor va avea întâlnirea cu viceprim-ministru, ministru al agriculturii și industriei alimentare”, au anunțat reprezentanții Asociației.

Ei au adăugat că „în funcția de rezultatul întâlnirii cu dl Bolea”, organul de administrare a organizației se va convoca într-o ședință, la care se vor examina „diferite variante de acțiuni”.

Potrivit Asociației, în cadrul discuției cu Vladimir Bolea fermierii vor solicita abordarea următoarele subiecte:

1. „Comportamentului arogant și neglijent al Guvernului față de fermieri pe data de 14 august;

2. Introducerea urgentă a moratoriului pentru cel puțin 3 luni la calcularea penalităților, executarea silită a obligațiunilor și demararea proceselor de insolvență în raport cu agricultorii micro, mici și mijlocii;

3. Crearea coridoarelor speciale vamale pentru exportul cerealelor și oleaginoaselor autohtone;

4. Termenul exact de alocare a celor 200 mln lei, destinate acordării compensațiilor pentru cereale de primă grupă, precum și termenul livrării motorinei din România;

5. Situația cu acordarea ajutorului financiar fermierilor din Moldova din fonduri europene conform solicitărilor Guvernului din iunie 2023″.

„În urma întâlnirii cu ministrul, asociația va emite vineri dimineață un comunicat de presă”, au precizat reprezentanții Asociației Forța Fermierilor.

Amintim că pe 15 august, reprezentanții Asociației au declarat că își rezervă dreptul de a protesta cu tehnică agricolă și de a bloca traseele naționale. Aceasta se va întâmpla, potrivit lor, dacă „tentativele asociației vor fi din nou ignorate”. Fermierii declarau că în următoarele zile vor întreprinde toate eforturile pentru a avea o discuție „cu demnitarii-factori de decizie pe revendicările noastre”.

***

Forța Fermierilor a organizat în ultima perioadă mai multe proteste atât la Chișinău, cât și în localitățile țării. La una din manifestații, care a avut loc în Piața Marii Adunări Naționale din capitală, reprezentanții Asociației au anunțat că își întrerup protestele până la 1 august, timp în care Guvernul trebuie să îndeplinească 3 cerințe pentru a ajuta producătorii agricoli mici și mijlocii să iasă din criza din domeniu. Este vorba despre alocarea a cel puțin 350 milioane lei pentru subvenții, aducerea din România a 4 000 tone de motorină și stabilirea prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a moratoriului la achitarea penalității și dobânzilor față de creditori.

În iunie, premierul Dorin Recean declara că Guvernul Republicii Moldova nu are resurse suficiente pentru a îndeplini toate cerințele Asociației Forța Fermierilor. Totodată, Recean menționa că înțelege dificultățile din sectorul agricol și caută soluții.

Pe 14 august, la intrare în clădirea Guvernului, a avut loc un protest de avertizare al Asociației. Potrivit lui Slusari, decizia a fost luată pentru că nu li s-au îndeplinit cerințele, totodată pentru că premierul nu le-a răspuns la solicitarea de a avea o întâlnire cu ei.

În aceeași zi, în cadrul ședinței Guvernului, ministrul Agriculturii Vladimir Bolea a introdus pe ordinea de zi două proiecte, care stabilesc metodologia de acordare a asistenței pentru fermieri. Primul proiect prevede că ajutorul financiar va fi acordat fermierilor, care au pregătit solul și au însămânțat culturi de prima grupă (grâu și orz, ovăz și triticale), produse primare ce stau la baza produselor social importante, dar și în componența furajelor pentru animale. Totodată, Guvernul a aprobat și regulamentul privind stabilirea cuantumului de motorină din ajutorul umanitar extern acordat de către România, destinat suportului agricultorilor afectați de seceta din 2022.

Asociația a menționat că „cele două Regulamente privind alocarea compensațiilor și repartizarea motorinei, care au fost aprobate la ultima ședința cabinetului de miniștrii sub presiunea agricultorilor protestatari, prevăd un sprijin, care nu acoperă nici 25 procente din pierderile fermierilor la culturile de prima grupă, ținând cont de prețurile actuale derizorii, și care va fi acordat doar pentru o parte din fermieri veritabili”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: