Justiție

Braguța e mort, sistemul e viu. Ce s-a schimbat în 4 ani după „crima aprobată”

Nadejda Coptu
| 3 septembrie, 2021
14:03

Acum patru ani, la 26 august 2017, în izolatorul din Chișinău a decedat Andrei Braguța. Avea 31 de ani. A fost plasat în arest preventiv după ce l-au reținut în trafic din cauza depășirii limitei de viteză. În izolator, cu acordul tacit al gardienilor, a fost maltratat de colegii săi de celulă, apoi a stat o noapte întreagă pe podeaua de beton. Pneumonia a fost indicată drept cauză oficială a decesului. Apărătorii drepturilor omului au numit decesul lui Braguța „o sentință sistemului”. NM prezintă, ce s-a întâmplat cu „dosarul Braguța” în acești ani și de ce o magistrată și-a expus o opinie separată în acest caz.

Ce se știe despre dosarul Braguța

Andrei Braguța a fost reținut la 15 august 2017, lângă Orhei, din cauza că a depășit limita de viteză. Polițiștii susțin că Braguța a fost agresiv în cu agenții de patrulare, de aceea a fost reținut și transportat la Chișinău. Mai întâi a fost dus la Inspectoratul de Poliție Ciocana, iar câteva ore mai târziu, în izolatorul de pe strada Tighina.

Ion Braguța, tatăl lui Andrei Braguța, a comunicat în instanță că le-a spus polițiștilor la Inspectoratul Ciocana că fiul său se află la evidența Clinicii de psihiatrie din Bălți și că nu poate fi arestat. Ion Braguța a menționat că atunci când polițiștii l-au adus pe fiul său, acesta era dezbrăcat până la brâu, iar gura – acoperită cu un ștergar.

În prima noapte după ce a fost reținut, Braguța a fost maltratat de patru colegi de celulă. La 18 august, Judecătoria Ciocana a aprobat cererea procurorilor privind arestul preventiv al lui Braguța și transferarea acestuia la penitenciarul nr. 13. În pofida deciziei de judecată, Braguța a fost lăsat în izolatorul de pe strada Tighina, 6.

Ultima oară când Ion Braguța și-a văzut fiul în viață a fost înainte de ședința de judecată din 22 august. Bărbatul susține că în ziua în care a venit în izolator, medicul l-a avertizat că „își face griji pentru viața fiului acestuia”. Braguța a mai spus că fiul său era într-un halat alb, iar pe față – o mască medicală, cu ajutorul căreia au încercat să ascundă numeroase hematoame.

La ședința de judecată din 22 august, judecătorul a aprobat cererea procurorilor prin care Andrei Braguța urma să fie internat la spitalul de psihiatrie, dar, din motive necunoscute, acest lucru nu s-a făcut. În seara de 23 august, acesta a fost transportat pentru examinare la spitalul de pe str. Korolenko, iar în dimineața de 24 august – la penitenciarul nr. 13. De notat că la spital, medicii nici nu au reușit să-l examineze și nu i-au prescris tratament. Potrivit unei informații oficiale a Administrației Naționale a Penitenciarelor, Braguța a decedat din cauza unei bronhopneumonii, la 26 august, în spitalul pe lângă penitenciarul nr. 16.

Cine și cum (nu) a fost pedepsit

Istoria lui Braguța a devenit publică la 30 august 2017, după ce unele instituții de presă au comunicat despre cele întâmplate. Inițial, autoritățile afirmau că Braguța a fost ținut în arest timp de două zile, iar după aceasta s-a aflat în spitalul de psihiatrie. Apoi au anunțat că el a decedat în spitalul pe lângă penitenciarul nr. 16.

După decesul lui Braguța, au fost deschise trei dosare penale. Primul – împotriva a patru colegi de celulă care l-au maltratat pe Braguța și împotriva a trei gardieni care au urmărit cele întâmplate și nu au încercat să pună capăt bătăilor. Cel de-al doilea – împotriva altor 13 gardieni și polițiști care l-au supravegheat pe Braguța, iar cel de-al treilea – împotriva a doi medici care nu i-au acordat ajutor.

Dosarul gardienilor și al colegilor de celulă

În primul dosar penal (NM are la dispoziție o copie a sentinței), aveau statut de acuzat patru colegi de celulă de-ai lui Braguța: Dumitru Tabureanu, Adrian Gogu, Stanislav Mircea și Andrei Bologan. Aceștia au fost acuzați în baza a două articole ale CP: art. 152 „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită de două sau mai multe persoane” și art. 1661 „tortură, tratament inuman sau degradant” (părțile a, b, c, d).

Partea acuzației a demonstrat că la 16 august, Tabureanu, Gogu, Mircea și Bologan l-au torturat pe Braguța de la ora 4 până la ora 7 dimineața. La fel, acuzația susținea că, aceștia au acționat „cu acordul tacit al gardienilor”. La rândul lor, inculpații au declarat că Braguța a avut un comportament agresiv și neadecvat și că i-a amenințat. Fiecare dintre aceștia a menționat în instanță că a fost nevoit să se apere de Braguța. Inculpații au mai spus că în noaptea de 15 spre 16 august, au chemat gardienii și au cerut ca Braguța să fie transferat în altă celulă, însă rugămințile lor au rămas fără răspuns.

Și un grup de polițiști – Igor Orbu, Aureliu Șapteboi și Aurel Isac, care au urmărit tortura – a fost acuzat în baza art. 166 (1) „tortură, tratament inuman sau degradant” (părțile a, b, c, d). Într-unul dintre capetele de acuzare, se menționa că polițiștii nu numai că nu au împiedicat torturarea lui Braguța, dar și și-au dat „acordul tacit” pentru maltratarea acestuia de către colegii de celulă. În cel de-al doilea capăt de acuzare se menționa că la 19-20 august, în timpul serviciului, doi dintre acești trei gardieni au ignorat faptul că Braguța s-a aflat pe podeaua de beton, dezbrăcat. Acest lucru i-a provocat pneumonia.

Acest caz a fost examinat de un complet de judecători constituit din Ghenadie Pavliuc, Grigore Manole și Maria Frunze. Decizia în acest dosar a fost emisă la 19 iulie 2019. Colegii de celulă ai lui Braguța au fost achitați pentru tortură, dar au fost declarați vinovați de cauzarea leziunilor corporale medii. Astfel, Tabureanu a fost condamnat la cinci ani privațiune de libertate, iar Gogu, Mircea și Bologan – la cinci ani cu suspendare.

Și polițiștii Orbu, Șapteboi și Isac au fost achitați în primul capăt de acuzare despre tortură. Judecătorii și-au motivat decizia prin faptul că se îndoiesc că gardienii și-au dat „acordul tacit pentru tortură”. Magistrații au subliniat în textul sentinței că din înregistrările video din celula închisorii se vede că Braguța „îi împiedica pe colegii de celulă să doarmă”, iar aceștia „au încercat să-l ignore”.

Potrivit versiunii judecătorilor, polițiștii au fost justificați prin faptul că în timpul nopții, au intrat de câteva ori în celula în care era Braguța. La fel, magistrații au considerat îndoielnice afirmațiile unui martor care ar fi auzit că gardienii spuneau că le-au adus „un pasager neadecvat” pe care „alți deținuți îl vor pune la loc”.

Judecătorii au numit „imaginare” afrmațiile procurorului „despre acordul tacit”, reamintind totodată că victima „a dat dovadă de un comportament amoral”.

Magistrații au calificat drept tortură ignorarea de către gardienii Orbu, Șapteboi și Isac a faptului că în noaptea de 19 spre 20 august, Braguța a stat o zi întreagă pe podeaua de beton, iar în celula sa nu era nici îmbrăcăminte, nici plapumă, nici saltea. Astfel, Orbu a fost condamnat la patru ani privațiune de libertate, Șapteboi – la trei ani cu suspendare, iar Isac a fost achitat.

Opinie separată

Judecătoarea Maria Frunze nu a fost de acord cu decizia instanței și a scris o opinie separată. Frunze consideră că toți gardienii trebuiau să fie pedepsiți cu închisoarea cu executare. „Comportamentul victimei nu poate justifica niciodată un comportament interzis [față de ea]”, a menționat Frunze. Magistrata a remarcat că medicii au confirmat polițiștilor faptul că Braguța suferea de o boală psihică, dar acest lucru „a fost ignorat”. Judecătoarea a subliniat că „statul este obligat să asigure condiții normale de întreținere pentru cei care se află în detenție”. „Dacă este vorba despre persoane cu boli psihice, nu este suficient ca acestea să fie pur și simplu examinate și diagnosticate. Este necesar să le fie asigurat tratament și asistență medicală”, a scris Frunze în opinia separată.

Drept exemplu, ea a citat una dintre deciziile CEDO în care se menționează că „reținerea unei persoane cu dereglări psihice este considerată legală doar dacă aceasta va fi plasată în spital sau în clinică”. La fel, magistrata a remarcat că regulamentul intern al MAI din Moldova prevede faptul că cei care se află pentru prima dată în arest preventiv ar trebui să fie ținuți separat de recidiviști. Frunze a subliniat faptul că potrivit Codulului executiv, în cazuri excepționale, persoana reținută poate fi plasată într-o încăpere separată.

Judecătoarea a mai menționat că, potrivit declarațiilor lui Eduard Iarmenco, șeful izolatorului, instrucțiunile interne prevăd faptul că un deținut maltratat trebuie scos de urgență din celulă, trebuie apelat grupul operativ al Inspectoratului de Poliție, sesizat procurorul de serviciu de la Procuratura Chișinău. Magistrata a subliniat că în situația lui Braguța, gardienii au ignorat aceste instrucțiuni.

Frunze a mai remarcat că nu contează, în ce mod gardienii și-au dat acordul pentru maltratarea lui Braguța: prin cuvinte sau prin tăcere. Judecătoarea a precizat că toți cei patru colegi de celulă ai lui Braguța știau unde se află camerele video prin care gardienii îi urmăresc. Magistrata a considerat că, observând că gardienii nu intervin în bătaie, deținuții au ajuns la concluzia că acțiunile lor au fost aprobate. Astfel, în opinia judecătoarei, toți inculpații sunt vinovați de tortură și trebuie să fie pedepsiți cu închisoarea cu executare.

După ce a fost pronunțată sentința în acest dosar, avocații familiei victimei au contestat-o la Curtea de Apel. Din luna septembrie 2019 până în luna august 2021, CA nu a organizat nicio ședință de lucru în acest caz.

Dosarul celor 13 polițiști și dosarul medicilor

Gardianul Igor Orbu a declarat în instanță că a primit dispoziția de a-l plasa pe Braguța într-o celulă în care se aflau patru deținuți de la șeful-adjunct al izolatorului, Alexandr Cuflic. Orbu a remarcat că Cuflic a dat o asemenea indicație „pentru ca astfel, [Braguța] să poată fi îngrijit”. Orbu a mai spus că mai târziu, a aflat că la 16 august, Braguța a fost maltratat. Cu toate acestea, susține Orbu, el i-a propus lui Cuflic ca Braguța să fie transferat în altă cameră. Însă Cuflic a spus ca Braguța să fie lăsat în aceeași celulă, a mai menționat Orbu.

Orbu a mai spus că la 19 august, când a intrat în tură, Braguța era deja într-o celulă izolată în care nu era nici saltea, nici plapumă, iar el era culcat pe podea, dezbrăcat. Potrivit afirmațiilor lui Orbu, Șapteboi a cerut de la Cuflic încă o plapumă și o saltea pentru Braguța, dar Cuflic a spus că „acest lucru nu-l privește”.

De notat că dosarul lui Cuflic a fost examinat de rând cu dosarul altor 12 polițiști care au fost acuzați de maltratarea lui Braguța. La 4 iunie 2020, Judecătoria sectorului Buiucani a emis o decizie în acest caz. Cuflic s-a ales cu patru ani de închisoare cu executare, alți trei șefi de tură – câte trei ani și jumătate cu suspendare. Avocații familiei victimei intenționează să conteste și această decizie la Curtea de Apel.

Instanța primară examinează încă din anul 2018 dosarul celor doi medici care nu i-au acordat asistență lui Braguța. Până acum, nu există o decizie în acest caz.

„Aventurile” judecătorului și ale procurorului

tv8.md (În imagine: Andrei Braguța și Ion Filimon)

După ce cazul lui Braguța a devenit public, au fost inițiate cauze disciplinare pe numele procurorului Ion Filimon și a judecătorului Iurie Obadă, din cauza cărora Braguța a fost plasat în arest, în pofida stării psihice grave. În urma verificărilor, cei doi au fost concediați, dar și Obadă, și Filimon încearcă să revină în sistem. Obadă a contestat demiterea sa la Curtea de Apel. La una dintre ședințele de judecată, acesta a declarat că în dosarul lui Braguța nu a văzut o altă soluție în afară de arest, chiar dacă știa că această măsură este ilegală. Întrebat de ce nu a insistat atunci asupra spitalizării lui Braguța, judecătorul Obadă a declarat că nu a primit o asemenea solicitare.

„Nu știam că el suferă de vreo boală [psihică]. Când l-am văzut la ședință, mi-am dat seama că e nebun. Am indicat în avizul meu că acesta era neadecvat, lovea cu picioarele în ușă, ferestre, era dezbrăcat. Procurorul trebuia să se adreseze cu o cerere pentru ca [Braguța] să fie plasat în secția de psihiatrie”, a spus Obadă. Următoarea ședință în acest dosar va avea loc la 27 septembrie 2021.

Și dosarul procurorului Filimon este examinat la Curtea de Apel Chișinău. Următoarea ședință în acest caz va avea loc la 13 septembrie.

***

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Politică

„Nu este clar dacă erau false”: Perciun, despre cazul medicilor din România suspectați că ar fi obținut fraudulos diplome la Chișinău

Politică

Pe scena politică din Moldova va apărea încă un partid. Va fi condus de un fost primar de Basarabeasca

Viață

Studenți din India, profesori din China, salarii mai mari – sub semnul întrebării. Dan Perciun, despre viitorul educației (INTERVIU NM)

Kiril Sajin
| 1 decembrie, 2025
12:17

Cum încearcă Moldova să acopere deficitul de profesori și ce schimbări îi așteaptă pe elevi, studenți și instituțiile de învățământ în următorii ani? Când ar putea fi majorate salariile cadrelor didactice și în ce măsură „legea educației” din Găgăuzia este compatibilă cu legislația națională? De ce autoritățile mizează pe atragerea studenților străini din India? Despre toate acestea și multe altele, NewsMaker a discutat cu ministrul Educației, Dan Perciun.

Cum apreciați sistemul educațional din prezent?

Sistemul se află acum în proces de modernizare. Desigur, mai este încă mult de îmbunătățit, dar există progres. În sistem sunt destui specialiști buni, pe care ne putem baza și putem avansa mai departe.

Anul trecut, ministerul a anunțat crearea unei rețele de școli-model. După ce criterii sunt selectate aceste instituții, este planificată extinderea rețelei și care sunt primele rezultate vizibile până acum?

Acum, în rețea sunt incluse 90 de școli din toată țara: 25 dintre ele se află în Chișinău, restul — în raioane. Pentru primele 35 de școli-model criteriile au fost următoarele: o școală din fiecare raion, existența a minimum 200 de locuri libere. Se presupunea că acestea trebuie să fie instituții mari, cu un număr mare de elevi.

La extinderea rețelei am mărit considerabil numărul școlilor din Chișinău. Am ținut cont ca acestea să fie repartizate uniform pe sectoarele orașului și să includă instituții care au nevoie de reparații capitale semnificative. Scopul a fost să facem aceste școli mai atractive pentru copii și părinți și să reducem încărcătura pe celelalte. În raioane am selectat școli mari, cu rezultate bune.

În 10 școli au fost deja renovate câteva săli de clasă, pentru 30 de școli a fost procurată mobilă nouă pentru clasele primare, majoritatea școlilor au primit tehnică, programe software și alte echipamente necesare pentru digitalizare. Următorul pas este reparația capitală. Primele proiecte tehnice pentru restaurarea completă a școlilor vor fi gata în decembrie. Sperăm ca în martie să începem lucrările și, probabil, primele școli vor fi renovate după mijlocul anului viitor.

Este planificată, pe termen lung, construcția unor școli mari noi?

Având în vedere situația demografică, nu există premise pentru construcția unor școli noi, de aceea punem accentul pe reparația capitală a clădirilor existente. În Chișinău acest lucru ar putea deveni un subiect de discuție, însă am mers pe altă cale și am decis să transmitem două clădiri pregătite pentru utilizare. În oraș ne-am concentrat pe repararea obiectivelor care sunt folosite parțial sau deloc — clădiri cu cadrul și pereții deja gata. Adică nu este vorba despre construcție de la zero, ci despre modernizarea școlilor existente. În același timp, este foarte importantă implicarea consiliului municipal și a primarului, deoarece aceasta este în primul rând responsabilitatea lor. Noi putem ajuta, de aceea transmitem două clădiri, dar obligația principală rămâne a primarului Chișinăului.

Subiectul privind introducerea camerelor de supraveghere la examenele pentru elevii de clasa a IX-a este discutat de mult timp. Putem aștepta noutăți în acest an?

În acest an camere nu vor fi. Vom acționa după schema de anul trecut: la examen vor fi prezenți observatori, iar verificarea examenelor va fi centralizată. Posibil că în acest an vor apărea centre de examen, unde vor veni elevi din mai multe școli. Decizia privind crearea unor astfel de centre am lăsat-o la discreția fiecărui consiliu raional. Până în februarie vom cunoaște care consilii au decis să deschidă centre raionale. Pentru unele va fi o soluție convenabilă, deoarece în unele școli susțin examenul doar doi, trei sau patru elevi. În acest caz este mai rațional să fie adunați acești elevi într-un singur centru și aduși cu autobuzul școlar. Atunci, pentru monitorizarea examenului nu vor fi necesare cinci persoane, dar va fi suficientă una.

Absolvenții de liceu pot primi „automat” nota 10 la unele discipline ale examenului de bacalaureat, iar din acest an — și la limba română. Ar putea fi aplicat un mecanism similar și pentru elevii clasei a IX-a?

Este posibil. Inițial planificăm să pilotăm sistemul în anul 2026: vom vedea cum va funcționa și care va fi cererea. Deja există propuneri din raioane de a oferi aceeași posibilitate pentru limbile minoritare: găgăuză, ucraineană, bulgară și altele. Este și aceasta o idee interesantă, dar sarcina pentru anul 2026 este să testăm mecanismul pentru limba română în clasa a XII-a, iar apoi să analizăm o posibilă extindere.

Examenul de confirmare a nivelului de stăpânire a limbii române este o noutate pentru Moldova: un astfel de tip de examen lingvistic nu am avut. El este actual atât pentru adulți, cât și pentru elevi. Este un examen unic pentru toți la limba română. El include trei componente: vorbirea orală, audierea și partea scrisă. Formatul corespunde examenelor standard de competență lingvistică, ca la limba franceză, germană, engleză și alte limbi. Pentru noi este o abordare obișnuită, dar pentru limba română este introdusă pentru prima dată.

„Analizăm cum să contracarăm utilizarea inteligenței artificiale la examene”

Dacă vorbim despre sistemul de evaluare, cât de eficient este el astăzi? Există necesitatea sau intenția de a schimba modul în care sunt evaluate cunoștințele elevilor?

Probabil vom merge pe calea introducerii notelor în clasa a patra pentru disciplinele de examen. În acest an pilotăm acest lucru în multe școli, deoarece profesorii și-au exprimat o astfel de dorință, iar noi am discutat îndelung acest subiect cu părinții. Școlile care au dorit să treacă la note în clasa a patra — deoarece acum în clasele primare se folosesc doar descriptori, iar notele încep din clasa a cincea — au primit această posibilitate. În unele școli acest lucru a fost deja implementat în acest an, iar rezultatele sunt deocamdată bune. Cred că în 2026 vom extinde neapărat această practică. În rest, deocamdată nu sunt alte noutăți. De asemenea, analizăm cum să contracarăm utilizarea inteligenței artificiale, în special în universități, pentru ca cunoștințele elevilor să poată fi verificate obiectiv în condițiile unor tehnologii care se schimbă rapid.

Regulamentul privind utilizarea telefoanelor în școli a intrat în vigoare în acest an. Cum se aplică în practică, există deja primele rezultate, au apărut probleme, de exemplu, legate de depozitarea telefoanelor?

Am realizat un sondaj în toate școlile aproximativ la nouă luni după introducerea noului regulament. Marea majoritate a școlilor îl implementează, iar majoritatea nu semnalează probleme. Aproape că nu au fost plângeri. Per ansamblu, sistemul funcționează bine, iar această schimbare a fost implementată cu succes. În același timp, Moldova se află în tendința internațională generală: în multe țări europene deja funcționează o practică similară, iar altele abia încep să o introducă.

„Există momente în care pozițiile noastre nu coincid”

Cum evaluați interacțiunea actuală cu direcția educație a Găgăuziei: există dialog sau persistă tensiunea?

Chiar ieri am fost în Găgăuzia, unde am sărbătorit finalizarea cursurilor de limbă găgăuză. Din bugetul de stat am finanțat un curs suplimentar pentru educatoarele din grădinițe. M-am bucurat să mă întâlnesc cu toți participanții. Cursurile au trezit un interes mare, iar noi planificăm să dezvoltăm această direcție anul viitor, făcând-o mai amplă. Per ansamblu, susținem activ tot ceea ce are legătură cu limba găgăuză. Acolo s-au aflat și reprezentanți ai autorităților locale, cu care am discutat. Desigur, există momente în care pozițiile noastre nu coincid, dar cu direcția educație a fost menținut mereu dialogul — uneori dificil, dar el a existat întotdeauna.

În ce măsură „legea educației” adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei corespunde legislației naționale?

Ceea ce au adoptat ei recent, desigur, nu este o lege constituțională. A mai existat o încercare de a face acest lucru în 2014, dar atunci Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională. De această dată situația va fi similară. Cred că trebuie să analizăm legea în contextul situației electorale actuale din Găgăuzia.

Noi întotdeauna am susținut și vom susține limba găgăuză, inclusiv din bugetul de stat — de la editarea manualelor până la desfășurarea cursurilor și finanțarea diferitelor activități. Întotdeauna salutăm astfel de inițiative, dar dorim ca colegii găgăuzi să manifeste precauție la implementarea prevederilor obligatorii.

În Găgăuzia există patru școli în care această chestiune este deosebit de delicată. O școală bulgară, unde 99% dintre elevi sunt bulgari, de aceea ei studiază limba bulgară ca limbă maternă. În două școli românești aproximativ 25% dintre elevi sunt moldoveni, iar jumătate dintre ei nici măcar nu locuiesc în Găgăuzia, de aceea nu este clar dacă are sens să fie obligați să studieze limba găgăuză. Noi avem o singură limbă obligatorie pentru toți — limba română, iar celelalte sunt studiate ca limbi materne. Pentru cei pentru care limba este maternă, are sens să o învețe, însă impunerea ei altor minorități nu este întotdeauna o practică bună. Cred că colegii din Găgăuzia ar trebui să mai reflecteze o dată asupra acestui subiect.

În ceea ce privește școlile românești, cât de mare este interesul pentru studiul limbii române în Găgăuzia și există oare necesitatea de a deschide școli românești suplimentare?

Interesul este enorm, și acest lucru ne bucură. Ambele școli sunt supraaglomerate. De aceea, în acest an am oferit școlii Luceafărul o clădire nouă — anterior acolo era o școală profesională, care ne aparținea. Clasele superioare au fost transferate acolo. Până atunci, ele ocupau un spațiu destinat unei grădinițe. Acum condițiile s-au îmbunătățit considerabil, există posibilitatea de a primi încă elevi suplimentari, și ne bucură foarte mult faptul că interesul pentru studierea limbii române continuă să crească.

Este puțin probabil, dar este posibil, ca noi să construim noi școli sau noi blocuri în școlile existente. Per ansamblu însă, strategia este orientată spre dezvoltarea educației multilingve — creșterea numărului de ore în limbile română și găgăuză din contul altor discipline nelingvistice. În această privință există deja o anumită deschidere. Am modificat formula de finanțare, iar acum se discută activ cum poate fi realizat acest lucru în practică și extins.

A retras sau nu Ministerul Educației noul manual de istorie pentru clasa a XII-a, care a provocat scandal și critici din partea multor organizații, inclusiv din partea memorialului israelian al Holocaustului, Yad Vashem?

Nu am retras manualul și nu îl vom retrage. Așa cum am spus deja, am pregătit materiale suplimentare pentru manual — și, cred, acestea au fost deja publicate. Scopul acestei decizii este să asigurăm mai multe informații despre Holocaust. Ne-am îndeplinit obligațiile, dar nu poate fi vorba despre retragerea manualului.

În școlile cu predare în limba rusă există disciplina obligatorie „Istoria și cultura poporului rus”, însă, de exemplu, istoria poporului găgăuz este aproape absentă. Intenționați să revizuiți acest program?

Aceasta este o discuție foarte veche. Încă în anul 2006 s-a decis dezvoltarea disciplinelor monoculturale: pentru fiecare minoritate etnică — propria disciplină, în locul uneia integratoare. La momentul actual nu există o decizie de a modifica această practică de lungă durată, deoarece nu toate minoritățile etnice o susțin. De aceea, aici nu vom impune nimic.

Există o anumită practică și noi o vom urma în continuare. Referitor la această disciplină specifică — „Istoria și cultura poporului rus” — ministerul a făcut un mare pas înainte aproximativ acum doi ani, când pentru prima dată a introdus curriculumul.

Până atunci, disciplina practic nu era reglementată și era plină de elemente de propagandă și de „lume rusă” în cea mai rea manifestare. Pentru prima dată statul a stabilit clar ce poate fi predat la această disciplină și ce nu. În același timp, în program acum există mai multe informații despre contribuția vorbitorilor de limbă rusă și a etnicilor ruși la dezvoltarea Moldovei și a regiunii. Pe acest aspect trebuie pus accentul: disciplina trebuie să vorbească nu despre Rusia, ci despre cultura rusă, în special despre contribuția semnificativă a minorității etnice ruse. Această contribuție a fost importantă și despre ea trebuie să se știe.

„Orice absolvent al școlii trebuie să poată continua studiile în limba română”

Se prevede dezvoltarea învățământului superior în limba rusă în Moldova și cât de mare este, de fapt, cererea pentru astfel de programe?

Nu există o cerere concretă pentru aceasta. Oamenii se orientează spre grupele rusofone existente, dar mulți vorbitori de limbă rusă obțin cu succes studii superioare în limba română și se integrează complet în procesul educațional. Cred că anume această cale trebuie dezvoltată și trebuie făcut tot posibilul ca, la finalizarea școlii, orice absolvent să poată continua studiile în limba română.

Intenționați să atrageți noi studenți străini? Dacă da, din ce țări?

Acum mizăm pe India, de unde anul acesta a crescut fluxul de studenți. Am desfășurat activ campanii de marketing acolo și de mai multe ori am prezentat universitățile noastre. Trebuie de înțeles că acest proces nu este simplu, deoarece universitățile noastre trebuie să aibă capacitatea de a preda în limba engleză. În prezent plătim cursuri de engleză pentru profesori, traducem materiale didactice și dezvoltăm departamentele corespunzătoare. Aceasta este o direcție importantă, dar deocamdată nu este foarte populară în universități. Nu toți conștientizează că, pe fundalul unui declin demografic rapid, studenții străini reprezintă o șansă pentru menținerea și dezvoltarea sistemului. Am început să investim resurse mari și deja vedem primele rezultate, dar sperăm la unele și mai bune în anii 2027–2028.

Ministerele Educației din Moldova și China au semnat recent un acord de cooperare. Există deja primele rezultate?

Limba chineză este deja studiată în unele școli din Chișinău și în toată țara, interesul față de ea fiind deosebit de mare în capitală. Pe baza unei solicitări am aprobat curriculumul, iar acum limba chineză poate fi aleasă pentru examenul de bacalaureat. Colegii de la Centrul Confucius continuă să ajute cu materiale didactice și cursuri pentru profesori. În următorii ani numărul profesorilor din China va crește, iar pe termen lung se pune accentul pe faptul ca profesorii locali moldoveni să poată preda limba chineză la un nivel înalt.

În acest an de studii, în multe universități a fost introdusă forma de învățământ la distanță. Sunt planificate noi pași în direcția digitalizării universităților?

În ceea ce privește învățământul online, am mizat în primul rând pe studenții străini și pe diaspora moldovenească — două piețe-cheie. În plus, a fost efectuat un volum mare de lucru asupra sistemului eAdmitere: anterior era utilizat doar pentru admiterea la licență, iar anul acesta deja a fost folosit pentru admiterea la programele de masterat. În prezent se finalizează elaborarea unui sistem informațional standardizat pentru prelucrarea datelor tuturor universităților.

Pe lângă aceasta, pornește un proiect mare și interesant. În colaborare cu Ministerul Economiei, Universitatea Tehnică și asociația companiilor IT, am obținut un grant al UE de 5 milioane de euro — proiectul „AI-Antenna” pentru dezvoltarea ecosistemului local de inteligență artificială și conectarea la supercomputerul din Polonia. În anul 2026 vor fi noutăți interesante legate de inteligența artificială.

Cât de acut este în prezent deficitul de cadre didactice în școli și cât de eficientă este politica de majorare a burselor și a plăților pentru munca prin repartizare?

Deficitul de cadre didactice scade. Dacă acum trei ani existau aproximativ 2 mii de locuri vacante, atunci în iunie anul acesta — 1,5 mii. Numărul absolvenților care decid să lucreze prin repartizare crește în fiecare an. În acest an peste 400 de tineri specialiști au mers să lucreze în școli și grădinițe după finalizarea colegiilor și universităților pedagogice. Scopul nostru strategic este să ajungem la 500 de astfel de specialiști și lucrăm activ pentru asta.

Vestea bună este că numărul studenților crește de la an la an. Anul trecut am observat o creștere bună a admiterilor la facultățile pedagogice, iar în acest an rezultatul, în ansamblu, s-a repetat. Se observă o anumită stabilizare și vom analiza măsuri suplimentare pentru creșterea numărului de candidați sau a celor care ulterior merg să lucreze în școli.

„Posibil că majorări nu vor fi deloc”

După ultima ședință a guvernului, ați anunțat majorarea salariilor pentru cadrele didactice. Federația Sindicală a Educației și Științei din Moldova solicită ca salariul mediu din domeniu să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie. Ce majorare este posibilă în prezent și, pe termen mai lung, când ar putea ministerul să îndeplinească această cerință?

Deocamdată nu este clar cum va fi majorarea de la 1 ianuarie. Posibil ca ea să nu fie deloc. Subiectul este discutat activ în guvern, iar decizia finală va fi anunțată de prim-ministru după adoptare, cel mai probabil săptămâna viitoare.

Pe termen mediu, aducerea salariului mediu din sector la nivelul salariului mediu pe economie este posibilă, deși cu mari dificultăți. Este un obiectiv ambițios și multe vor depinde de ritmurile creșterii economice în următorii 2–4 ani.

În ultima perioadă au fost inițiate mai multe dosare privind corupția și abuzul de serviciu în sistemul educației. Cât de răspândită este această problemă și ce măsuri poate lua ministerul educației pentru a o preveni?

Problema există și înțelegem bine acest lucru. Am salutat acțiunile active ale Centrului Anticorupție și, în opinia mea, este nevoie de și mai multe eforturi pentru reducerea acestui fenomen. Ministerul promovează activ toate inițiativele legate de integritate în sistemul educației. Deja am retras gradele didactice de la două educatoare de grădiniță implicate în încălcări. În prezent, consiliul de etică examinează situația de la liceul „Gheorghe Asachi”. Ne vom implica în limitele posibilităților noastre — anume pentru aceasta a fost creat instrumentul de retragere a gradelor didactice, pe care îl folosim activ. În același timp, subliniem constant că sistemul educațional nu va tolera corupția, în special prin intermediul direcțiilor de educație, pentru ca acestea să promoveze acest principiu și să combată încălcările. Este important ca părinții să sesizeze astfel de cazuri, dacă ele apar.

A fost realizată o anchetă internă după ce organele de drept au deschis un dosar penal privind suspiciuni de rezidențiat fictiv la Universitatea de Stat de Medicină „Nicolae Testemițanu”?

În acest caz, deocamdată nu este clar dacă diplomele au fost false. Universitatea de Medicină a efectuat o anchetă. Problema ține de autenticitatea documentelor pe care studenții le aduceau din România și de practica pe care ei o efectuau acolo. Cred că universitatea va modifica procedurile interne și în viitor va verifica mai atent acest aspect.

Problema constă în faptul că fie spitalele din România eliberau astfel de documente, fie ele erau falsificate complet chiar de către studenți. În orice caz, Universitatea de Medicină trebuie să revizuiască procesul de verificare a unor astfel de documente. Poate ar trebui acreditate alte instituții sau stabilită o interacțiune directă cu spitalele care oferă practica. Sau chiar închisă complet această posibilitate, astfel încât rezidențiatul să fie efectuat în totalitate aici.

În luna mai au fost depistate 33 de cazuri de participare a profesorilor moldoveni la „instruiri” organizate în Rusia de organizația „Eurasia”. Cu ce s-a încheiat ancheta și ce măsuri au fost luate pentru a preveni situații similare în viitor?

În primul rând, prin consiliul de etică am trimis tuturor școlilor și profesorilor implicați avertismente personale: dacă astfel de acțiuni se vor repeta, vom retrage gradele didactice. În ceea ce privește șefa direcției din Găgăuzia, care a participat în mod repetat la această „instruire” și la alte evenimente ce promovează organizația criminală „Șor”, aproximativ două-trei săptămâni în urmă i-am retras gradul didactic.

Cum vedeți sistemul educațional peste trei–patru ani și cât de mult se aliniază dezvoltarea acestuia acum obiectivelor integrării europene?

Pentru noi, prioritatea principală este utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru modernizarea instituțiilor de învățământ. Cu acești bani se creează rețeaua școlilor-model, investim și în alte instituții. Aproximativ 60–70 de milioane de euro vor merge către universități pentru modernizarea căminelor și a bazei materiale.

Pe lângă aceasta, pregătim extinderea mobilității academice, astfel încât studenții și profesorii noștri să poată pleca pentru scurt timp, până la un semestru, în țări europene pentru schimb de experiență. La Chișinău va fi creată, de asemenea, o agenție Erasmus. Paralel, ne adaptăm la politica europeană în domeniul cercetării.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!