chisinau.md

Bugetul mun. Chișinău, aprobat în lectură finală cu voturile PSRM, Platforma DA, PDM și PCRM

Bugetul municipiului Chișinău pentru anul 2022, a fost aprobat, în lectură finală, pe 21 decembrie. Ședința CMC a început la ora 10:30 și s-a încheiat în jurul orei 17:00. Documentul a fost aprobat prin votul a 38 de consilieri, majoritatea socialiști și ai Platformei Demnitate și Adevăr (DA).

Documentul prevede venituri în sumă de 5,4 miliarde lei și cheltuieli de 6,6 miliarde lei. Soldul (deficitul) bugetar constituie 1,18 miliarde lei.

Primarul General, Ion Ceban, a precizat că bugetul municipal pentru anul 2022 este unul prosocial în proporție de cca 70%. În context, edilul a subliniat că toate angajamentele municipalității față de cetățeni, care se încadrează în prevederile Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale vor fi onorate.

Mai mult, Ion Ceban a declarat bugetul municipal pentru anul următor a fost majorat față de anul 2021, în scopul implementării mai multor proiecte de infrastructură și sociale, necesare pentru oraș și pentru cetățeni.

Proiectul de decizie privind aprobarea bugetului municipal Chișinău în lectura a doua a fost votat cu susținerea a 38 de consilieri: 22 ai fracțiunii PSRM, 14 ai fracțiunii Platforma DA și câte un vot a reprezentanților PCRM și PD. Fracțiunile PAS și PL au votat împotrivă, iar reprezentanții Partidului ȘOR s-au abținut.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

facebook.com/dodon.igor

„Dacă ne amintim istoria”. Krasnoselski dă vina pe Dodon pentru eșecul formatului „5+2″

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost cel care „a stricat” formatul „5+2”. Declarația a fost făcută pe 10 februarie, în timpul unei ședințe la Tiraspol. NewsMaker a solicitat o reacție de la reprezentanții PSRM, al cărui lider este Igor Dodon.

„Astăzi, formatul „5+2” nu funcționează. Dar de când nu mai funcționează? Este foarte important să înțelegem. Cine, ca să spunem așa, a stricat acest format „5+2”? Acest lucru l-a făcut domnul Dodon, pe când era președinte al Moldovei”, a spus Krasnoselski.

Krasnoselski a adăugat că, în octombrie 2019, „reprezentantul său politic a refuzat să semneze documentul final al „Ședinței Permanente…” în formatul „5+2” de la Bratislava”.

„Și, după o lună, a refuzat să semneze și la München, atunci când i s-a oferit această posibilitate. Ce scop urmăreau Dodon și echipa sa în 2019? A urmat apoi anul 2020. Procesul nu a fost reluat. Apoi s-a schimbat președintele. (…) Și până la războiul dintre Rusia și Ucraina mai erau încă doi ani. Totuși, procesul de negocieri nu a început. De aceea, când acum se spune că formatul „5+2” este imposibil de reunit exact din cauza acțiunilor militare din Ucraina… Da, bineînțeles, există un anumit factor obiectiv, dar, dacă ne amintim istoria, acesta devine și subiectiv, pentru că timp de 2-3 ani a existat posibilitatea de a face acest lucru înainte de începerea acțiunilor militare”, a adăugat Krasnoselski.

Potrivit liderului de facto al regiunii transnistrene, acest lucru vorbește „despre refuzul de a se așeza la masa negocierilor”. „De ce refuz? Da, probabil, cineva înțelege ceea ce am spus mai devreme: despre popoare diferite, despre valori diferite, despre eroi diferiți. Probabil, despre imposibilitatea de a ajunge la un acord normal. În mod firesc, în lipsa unui proces de negocieri, observăm presiune: presiune asupra economiei, presiune asupra situației politice, presiune asupra cetățenilor noștri, oriunde, asupra cetățenilor din Transnistria”, a adăugat acesta.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM, al cărui lider este Igor Dodon. Deocamdată nu avem un răspuns.

***

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

Formatul „5+2” a fost pus pe „pauză”, după ce Rusia a invadat militar Ucraina, în februarie 2022. În aprilie 2022, președinta Maia Sandu nu excludea că formatul „5+2” ar putea fi modificat, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În iunie 2023, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a declarat că formatul 5+2 nu este eficient, fiind nevoie de o misiune internațională.

În ianuarie 2024, Oleg Serebrian, atunci vicepremier pentru Reintegrare, a declarat că „practic din 2019 acest format este pus pe pauză”. „Întâi COVID-ul, apoi începutul războiului din Ucraina l-a înghețat definitiv. Până la încheierea războiului din Ucraina nu putem vorbi despre dezghețarea lui”, declara Serebrian la Radio Moldova.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat pe 31 octombrie 2025, în ziua în care urma să prezinte deputaților programul său de guvernare, că „s-a creat o nouă situație și va trebui să ne regândim la toate formatele existente până acum”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: