Наталья Титова

„Calea Ferată din Moldova” datorează angajaților săi peste 60 milioane de lei. De ce întreprinderea nu plătește salariile

Angajații ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu-și primesc salariile de mai bine de trei luni. În unele raioane, lucrătorii căilor ferate au ieșit la protest, dar așa și nu și-au primit banii. Datoriile CFM față de angajați depășesc suma de 60 milioane de lei. NM s-a interesat, de ce nu sunt plătite salariile angajaților căilor ferate, când acestea vor fi achitate și dacă instanța ar putea ajuta în această situație.

Ce e cu salariile

Faptul că angajaților Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” nu le sunt plătite salariile deja de câteva luni a devenit cunoscut la sfârșitul lunii decembrie, când aceștia au început să protesteze. La 22 decembrie, lucrătorii căilor ferate din Basarabeasca au ieșit la protest, iar la 5 ianuarie, au protestat feroviarii din Ocnița. Aceștia au declarat că nu și-au primit salariile încă din luna octombrie și că nu au cu ce trăi.

Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, a comunicat pentru NM că CFM nu are bani pentru salarii din cauza unei datorii față de bugetul de stat. Aproape 7 mii de angajați ai întreprinderii din toată republica nu și-au primit salariul încă din luna septembrie 2020. Suma totală a datoriilor este de peste 60 milioane de lei.

„Din cauza pandemiei, s-a diminuat transportul de pasageri și de mărfuri, banii sunt insuficienți. Serviciul Fiscal a acordat facilități întreprinderii „Calea Ferată” – în lunile iulie, august și septembrie, i-a permis să nu plătească impozite și prestații sociale. Dar situația transportului feroviar nu s-a îmbunătățit și din această cauză, s-a format o datorie mare față de bugetul de stat, iar Serviciul Fiscal a pus sechestru pe conturile întreprinderii și a retras mijloacele financiare, pentru a acoperi datoriile. Toți banii care ajung pe conturile CFM sunt preluați de fisc”, a precizat Zaporojan.

Potrivit afirmațiilor sale, ultima oară, angajații și-au primit salariile în luna septembrie. Feroviarii au rămas fără bani la sărbătorile de iarnă. De notat că acest lucru se întâmplă pentru al șaselea an consecutiv. De asemenea, angajaților nu li se plătește pentru șomajul tehnic, a fost suspendată acordarea ajutorului material.

Zaporojan a mai spus că guvernul a promis de mai multe ori conducerii CFM că va acorda asistență pentru achitarea salariilor, dar întreprinderea așa și nu a mai primit ajutor. „Ne-am adresat guvernului nu numai anul acesta, dar și anul trecut, și cu doi ani în urmă. Am solicitat să compenseze măcar cheltuielile pentru transportul local de pasageri, așa cum se face în toate țările”.

Ce spune fiscul

Serviciul Fiscal a comunicat pentru NM că datoria ÎS „Calea Ferată din Moldova” față de bugetul de stat depășește suma de 23,5 milioane de lei. Datoria s-a format din cauza că întreprinderea nu a plătit impozite în lunile octombrie și noiembrie 2020.

Pentru a stinge datoria, Serviciul Fiscal a blocat unele conturi ale CFM și a acoperit parțial datoria întreprinderii față de buget, au spus cei de la Fisc. Totodată, au infirmat declarațiile lui Zaporojan precum că pe conturile întreprinderii s-a pus sechestru. Potrivit Serviciului Fiscal, conturile au fost blocate doar pentru 24 de ore, așa că CFM a avut posibilitatea să folosească mijloacele rămase. Serviciul Fiscal nu a comunicat, ce sumă a fost retrasă de pe conturile CFM.

Ce (nu) comunică Inspectoratul de Stat al Muncii, guvernul și CFM

Filialele Inspectoratului de Stat al Muncii din diferite regiuni ale Moldovei au primit mai multe plângeri individuale și colective din partea lucrătorilor căilor ferate în privința neachitării salariilor. Victor Țurcan, șeful Direcției monitorizarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă și cercetării accidentelor de muncă, precum și migrației de muncă a Inspectoratului de Stat al Muncii, a menționat că filialele au efectuat deja verificări în cazul câtorva din aceste plângeri și au dat indicații conducerii CFM să plătească datoriile angajaților.

„Calea Ferată nu este de acord cu aceste indicații, cei de acolo spun că situația lor este dificilă. După ce primim asemenea răspunsuri, noi transmitem materialele în instanță și aceasta deja ia o decizie în privința achitării tuturor datoriilor. Unii reclamanți au reușit să-și primească banii prin judecată”, au menționat cei de la Inspectoratul de Stat al Muncii.

Potrivit afirmațiilor lui Victor Țurcan, CFM nu i-a plătit unuia dintre lucrătorii depoului din Chișinău salariul de 75 mii de lei pentru anii 2017-2020. Acum, el încearcă să-și primească acești bani prin judecată.

NM s-a adresat după un comentariu către conducerea ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Într-o discuție telefonică, Anna Curocichina, adjunctul directorului general al CFM, a refuzat să comenteze situația privind neachitarea salariilor și să comunice, când întreprinderea intenționează să plătească datoriile. Curocichina a propus să transmitem o solicitare în scris către CFM, ceea ce NM a și făcut. Însă la momentul publicării acestui articol, răspunsul de la CFM nu a venit.

NM a transmis solicitări în scris și către guvern și Agenția Proprietății Publice, în gestiunea căreia este CFM. La momentul publicării articolului, nici răspunsurile acestora nu au venit.

***

La CFM sunt demult probleme mari privind achitarea salariilor pentru angajații. În ultimii cinci ani, întârzierile au devenit permanente. Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, a menționat că războiul din Ucraina este una dintre cauzele insuficienței de bani în întreprindere. „Trenurile trebuie să facă ocoliri mari, să se deplaseze prin Iliciovsk și Nikolaev [pentru a evita zona acțiunilor de luptă]. Anterior, transporturile de mărfuri acopereau toate cheltuielile, dar acum transportul de mărfuri aproape că nu există”, a spus Zaporojan. Potrivit afirmațiilor sale, situația s-a înrăutățit și mai mult din cauza pandemiei de coronavirus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: