Наталья Титова

„Calea Ferată din Moldova” datorează angajaților săi peste 60 milioane de lei. De ce întreprinderea nu plătește salariile

Angajații ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu-și primesc salariile de mai bine de trei luni. În unele raioane, lucrătorii căilor ferate au ieșit la protest, dar așa și nu și-au primit banii. Datoriile CFM față de angajați depășesc suma de 60 milioane de lei. NM s-a interesat, de ce nu sunt plătite salariile angajaților căilor ferate, când acestea vor fi achitate și dacă instanța ar putea ajuta în această situație.

Ce e cu salariile

Faptul că angajaților Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” nu le sunt plătite salariile deja de câteva luni a devenit cunoscut la sfârșitul lunii decembrie, când aceștia au început să protesteze. La 22 decembrie, lucrătorii căilor ferate din Basarabeasca au ieșit la protest, iar la 5 ianuarie, au protestat feroviarii din Ocnița. Aceștia au declarat că nu și-au primit salariile încă din luna octombrie și că nu au cu ce trăi.

Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, a comunicat pentru NM că CFM nu are bani pentru salarii din cauza unei datorii față de bugetul de stat. Aproape 7 mii de angajați ai întreprinderii din toată republica nu și-au primit salariul încă din luna septembrie 2020. Suma totală a datoriilor este de peste 60 milioane de lei.

„Din cauza pandemiei, s-a diminuat transportul de pasageri și de mărfuri, banii sunt insuficienți. Serviciul Fiscal a acordat facilități întreprinderii „Calea Ferată” – în lunile iulie, august și septembrie, i-a permis să nu plătească impozite și prestații sociale. Dar situația transportului feroviar nu s-a îmbunătățit și din această cauză, s-a format o datorie mare față de bugetul de stat, iar Serviciul Fiscal a pus sechestru pe conturile întreprinderii și a retras mijloacele financiare, pentru a acoperi datoriile. Toți banii care ajung pe conturile CFM sunt preluați de fisc”, a precizat Zaporojan.

Potrivit afirmațiilor sale, ultima oară, angajații și-au primit salariile în luna septembrie. Feroviarii au rămas fără bani la sărbătorile de iarnă. De notat că acest lucru se întâmplă pentru al șaselea an consecutiv. De asemenea, angajaților nu li se plătește pentru șomajul tehnic, a fost suspendată acordarea ajutorului material.

Zaporojan a mai spus că guvernul a promis de mai multe ori conducerii CFM că va acorda asistență pentru achitarea salariilor, dar întreprinderea așa și nu a mai primit ajutor. „Ne-am adresat guvernului nu numai anul acesta, dar și anul trecut, și cu doi ani în urmă. Am solicitat să compenseze măcar cheltuielile pentru transportul local de pasageri, așa cum se face în toate țările”.

Ce spune fiscul

Serviciul Fiscal a comunicat pentru NM că datoria ÎS „Calea Ferată din Moldova” față de bugetul de stat depășește suma de 23,5 milioane de lei. Datoria s-a format din cauza că întreprinderea nu a plătit impozite în lunile octombrie și noiembrie 2020.

Pentru a stinge datoria, Serviciul Fiscal a blocat unele conturi ale CFM și a acoperit parțial datoria întreprinderii față de buget, au spus cei de la Fisc. Totodată, au infirmat declarațiile lui Zaporojan precum că pe conturile întreprinderii s-a pus sechestru. Potrivit Serviciului Fiscal, conturile au fost blocate doar pentru 24 de ore, așa că CFM a avut posibilitatea să folosească mijloacele rămase. Serviciul Fiscal nu a comunicat, ce sumă a fost retrasă de pe conturile CFM.

Ce (nu) comunică Inspectoratul de Stat al Muncii, guvernul și CFM

Filialele Inspectoratului de Stat al Muncii din diferite regiuni ale Moldovei au primit mai multe plângeri individuale și colective din partea lucrătorilor căilor ferate în privința neachitării salariilor. Victor Țurcan, șeful Direcției monitorizarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă și cercetării accidentelor de muncă, precum și migrației de muncă a Inspectoratului de Stat al Muncii, a menționat că filialele au efectuat deja verificări în cazul câtorva din aceste plângeri și au dat indicații conducerii CFM să plătească datoriile angajaților.

„Calea Ferată nu este de acord cu aceste indicații, cei de acolo spun că situația lor este dificilă. După ce primim asemenea răspunsuri, noi transmitem materialele în instanță și aceasta deja ia o decizie în privința achitării tuturor datoriilor. Unii reclamanți au reușit să-și primească banii prin judecată”, au menționat cei de la Inspectoratul de Stat al Muncii.

Potrivit afirmațiilor lui Victor Țurcan, CFM nu i-a plătit unuia dintre lucrătorii depoului din Chișinău salariul de 75 mii de lei pentru anii 2017-2020. Acum, el încearcă să-și primească acești bani prin judecată.

NM s-a adresat după un comentariu către conducerea ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Într-o discuție telefonică, Anna Curocichina, adjunctul directorului general al CFM, a refuzat să comenteze situația privind neachitarea salariilor și să comunice, când întreprinderea intenționează să plătească datoriile. Curocichina a propus să transmitem o solicitare în scris către CFM, ceea ce NM a și făcut. Însă la momentul publicării acestui articol, răspunsul de la CFM nu a venit.

NM a transmis solicitări în scris și către guvern și Agenția Proprietății Publice, în gestiunea căreia este CFM. La momentul publicării articolului, nici răspunsurile acestora nu au venit.

***

La CFM sunt demult probleme mari privind achitarea salariilor pentru angajații. În ultimii cinci ani, întârzierile au devenit permanente. Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, a menționat că războiul din Ucraina este una dintre cauzele insuficienței de bani în întreprindere. „Trenurile trebuie să facă ocoliri mari, să se deplaseze prin Iliciovsk și Nikolaev [pentru a evita zona acțiunilor de luptă]. Anterior, transporturile de mărfuri acopereau toate cheltuielile, dar acum transportul de mărfuri aproape că nu există”, a spus Zaporojan. Potrivit afirmațiilor sale, situația s-a înrăutățit și mai mult din cauza pandemiei de coronavirus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ce este traficul de ființe umane și ce drepturi ale omului afectează acesta

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului prezintă o nouă temă pentru Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Traficul de ființe umane” – elaborată în cadrul proiectului „Educație în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, implementat în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.

Traficul de persoane începe adesea cu o promisiune de loc de muncă, studii sau o viață mai bună și se încheie prin exploatare. Acesta reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și poate avea loc atât peste granițe, cât și în interiorul unei țări. Semnalele alarmante pot fi: pașaportul sau documentele de identitate se păstrează la altcineva, nu puteți părăsi liber locul de muncă sau locuința, aveți o datorie pe care nu o veți putea achita niciodată, sau remunerarea și condițiile de muncă sunt foarte diferite de ceea ce vi s-a promis. Victimele traficului de persoane au dreptul la protecție, sprijin și asistență și nu ar trebui pedepsite pentru infracțiunile pe care au fost forțate să le comită. Cum puteți recunoaște traficul de persoane? Ce trebuie să știm cu toții pentru a preveni traficul de persoane?

Traficul de persoane este o infracțiune recunoscută la nivel mondial și cuprinde diverse forme, mijloace și acte de trafic. Traficul de ființe umane este infracțiunea cu cea mai rapidă expansiune la nivel mondial, estimându-se că între 20 și 30 de milioane de victime ale traficului sunt, în prezent, ținute în sclavie pe tot globul. Aproximativ 80% din cazurile de trafic implică exploatarea sexuală, marea majoritate a victimelor fiind femei. Transportarea transfrontalieră a unei victime nu este întotdeauna necesară pentru ca infracțiunea de trafic de persoane să aibă loc. Victimele pot fi supuse sclaviei chiar în localitățile lor de origine de către traficanți care profită de vulnerabilitatea acestora. Traficul de ființe umane reprezintă utilizarea și exploatarea indivizilor ca pe niște mărfuri de către traficanți, în scopul obținerii unor câștiguri economice sau de altă natură. Traficul de ființe umane constă în recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unor persoane prin utilizarea forței, a fraudei sau a înșelăciunii, în scopul exploatării acestora pentru profit. Este o formă de exploatare a persoanelor prin vânzarea, cumpărarea sau traficul acestora. Traficul de persoane include constrângerea la prostituție sau la alte forme de exploatare sexuală, la muncă sau servicii forțate, la stare de sclavie sau la prelevarea de organe, precum și alte forme. În cazul copiilor, exploatarea poate include, de asemenea, adopția internațională ilegală și alte forme de exploatare.

Traficul de ființe umane afectează grav drepturile omului, întrucât restricționează pe nedrept libertatea și siguranța persoanei și este incompatibil cu demnitatea și valoarea ființei umane. Drepturi precum dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane sau degradante ori a torturii, dreptul la demnitate și la respectarea valorii persoanei, dreptul la libertate și siguranță, dreptul de a nu fi supus sclaviei, servituții, muncii forțate sau muncii în condiții de dependență (servitute prin datorie), precum și multe altele, pot fi violate la diferite etape ale traficului de persoane. Victimele sunt ademenite și ținute în condiții îngrozitoare în scopul exploatării sexuale sau prin muncă, al obligării la cerșetorie, al implicării în activități infracționale, al prelevării de organe sau al altor numeroase forme de exploatare. De asemenea, traficul de ființe umane este adesea considerat o formă de violență împotriva femeilor și copiilor, întrucât afectează în mod disproporționat femeile, acesta constituie o formă de discriminare la adresa acestora.

Este esențial să recunoașteți formele diverse de trafic pentru a vă proteja pe dumneavoastră și pe ceilalți. Cele mai frecvente forme de trafic sunt:

Exploatarea sexuală – reprezintă orice act sexual abuziv, săvârșit fără consimțământ. Aceasta include prostituția sub diversele sale forme – servicii de escortă, bordeluri, prostituție stradală și altele. Aceasta este una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele. Victime pot fi atât adulți, cât și copii, indiferent de gen. Totuși, majoritatea victimelor traficului în scopuri de exploatare sexuală sunt femei. Astfel, această formă de trafic de persoane implică o perspectivă de gen și este recunoscută ca o formă de discriminare ilegală împotriva femeilor.

Munca forțată – presupune obligarea victimelor să muncească un număr foarte mare de ore – adesea în condiții dificile – și să predea traficanților întregul salariu sau cea mai mare parte a acestuia. Munca forțată implică utilizarea constrângerii, precum și lipsa libertății sau a posibilității de a alege pentru victimă. De asemenea, victimele pot fi supuse unor amenințări verbale sau violenței pentru a fi determinate să se supună. S-a constatat că sectoare precum industria, divertismentul, turismul, agricultura și construcțiile utilizează, într-o anumită măsură, munca forțată a victimelor traficului de persoane.

Servitutea domestică – presupune obligarea unei victime să muncească într-o gospodărie privată. Servitutea domestică, care constituie o formă de trafic de ființe umane, diferă de munca domestică. La fel ca în cazul traficului de persoane, controlul asupra lucrătorului se exercită prin constrângere. Victimele servituții domestice duc, de regulă, o viață extrem de izolată și au parte de puțină libertate – sau chiar deloc – în afara supravegherii. Condițiile lor de viață sunt adesea precare, fiindu-le refuzate intimitatea și confortul elementar. Un exemplu poate fi când victima ar putea fi amenințată cu deportarea, ceea ce nu i-ar lăsa nicio altă alegere în afară de a continua să muncească.

Exploatarea în scopul comiterii de infracțiuni – presupune implicarea victimei traficului de persoane în săvârșirea unei fapte penale sau a unui act ilegal, în beneficiul traficantului. Aceste fapte pot include furtul din buzunare, furtul din magazine, traficul de droguri sau alte activități similare care sunt sancționate de lege și generează un câștig financiar pentru traficant. În multe cazuri, victimele traficului de persoane – exploatate inițial prin alte forme ale acestui fenomen – sunt ulterior constrânse să devină ele însele traficanți; mai exact, acestea recrutează, transportă sau adăpostesc noi victime, în special în cazurile de trafic în scopul exploatării sexuale. Astfel, fostele victime pot deveni infractori.

Prelevarea de organe – una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele este prelevarea de organe care vizează utilizarea organelor interne ale acestora pentru transplant. În unele cazuri, traficanții constrâng victimele sau le induc în eroare pentru a le determina să cedeze un organ. În alte situații, victimele acceptă să își vândă un organ, dar sunt înșelate, nefiind plătite deloc sau primind o sumă mai mică decât prețul promis. Există și cazuri în care persoane vulnerabile, internate în spitale sau centre medicale pentru probleme de sănătate proprii, sunt tratate pentru o afecțiune pe care este posibil să nu o aibă, iar în cursul acestui tratament le sunt prelevate organe fără știrea sau consimțământul lor. Traficul în scopul comerțului cu organe poate afecta persoane de orice vârstă, cu condiția ca organele acestora să fie potrivite pentru transplant.

Infracțiunea de trafic de ființe umane este recunoscută la nivel internațional. Prin urmare, statele individuale au obligația de a investiga astfel de infracțiuni, de a proteja victimele, de a urmări penal cazurile de trafic și de a-i trage la răspundere pe făptași. Victima traficului de persoane are dreptul de a se adresa organelor de drept competente cu o solicitare de inițiere a urmăririi penale într-un caz de trafic de ființe umane. Este obligația statului să se asigure că victimele traficului de persoane beneficiază de asistență și protecție, aspect esențial nu doar pentru a le ajuta să scape din situația de exploatare, ci și pentru a preveni revictimizarea și traficul repetat. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. În practică, serviciile de asistență pentru victime sau de reabilitare socială se bazează pe o evaluare a nevoilor individuale și pe o abordare centrată pe victimă, ținând seama de circumstanțele, contextul cultural și nevoile fiecărei persoane în parte. În plus, se ia în considerare caracterul specific de gen al fenomenului traficului de persoane, precum și faptul că femeile și bărbații sunt adesea traficați în scopuri diferite. Prin urmare, sunt furnizate măsuri de asistență și sprijin adaptate specificului de gen.

Citiți mai multe despre „Traficul de ființe umane” pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova pentru a înțelege, ce este traficul de ființe umane și cum puteți recunoaște traficul de persoane, ce forme ia traficul de persoane și cum afectează drepturile omului, modul în care ar trebui desfășurate procedurile penale în cazurile de trafic de persoane, precum și tipurile de servicii de reabilitare socială pentru victimele traficului de ființe umane care sunt oferite și finanțate de stat.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului continuă dezvoltarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova prin intermediul a două proiecte: proiectul „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare”, finanțat de Fondul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar, și proiectul „Educația pentru Drepturile Omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Letonia. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova include paisprezece subiecte, douăzeci de drepturi, unsprezece teste pentru verificarea  cunoștințelor despre drepturile omului și un compendiu extins, îmbogățit cu jurisprudență din cele mai importante cazuri privind drepturile omului din Moldova și Europa. Toate materialele sunt disponibile pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova – humanrightsguide.md – în limbile rusă, română și engleză.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească ”Ambasada Drepturilor Omului”, în parteneriat cu asociația obștească ”Societatea Baltică pentru Drepturile Omului” (BHRS). Printre partenerii Ghidului privind Drepturile Omului în Moldova se numără Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: