parlament.md

„Când nu se vrea – nu se face”. Concluzii după audierile parlamentare privind scandalul în jurul membrului delegat de Parlament la CSM

Procedura de numire a lui Iulian Muntean în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși are dosar penal din 2018, a fost discutată pe 25 septembrie la Parlament. Potrivit președintei Comisiei parlamentare numiri și imunități, Olesea Stamate, cazul a scos la iveală o situație fără precedent – deși există un Ordin interinstituțional potrivit căruia fișele de evidență a infracțiunilor și a persoanelor care au un anumit statut în cadrul unul dosar penal obligă procurorul și organul de urmărire penală să le semneze și să le transmită spre înregistrare în sistemul informațional unic timp de 24 de ore, adesea acest lucru se face atunci când se vrea. Mai mult, potrivit CNA, niciuna din cele 74 de persoane vizate în dosarul de corupție în care figurează Muntean nu au fost introduse în sistemul respectiv.

„Avem acest ordin de foarte mult timp. În cazul în care datele trebuie să parvină din partea ofițerului din cadrul de urmărire penală CNA, acest lucru se face, însă, e o problemă că nu doar noi introducem aceste date. Din păcate, practica nu ne oferă date cu privire la anumite persoane decât când dosarul nu este expediat în instanța de judecată și acesta este o practică care trebuie eliminată, pentru că este contrară ordinului. Informațiile cu privire la persoanele puse sub învinuire trebuie să fie cunoscute de la bun început”, a declarat șeful Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu.

Potrivit CNA, din caza breșei procedurale, niciuna din cele 74 de persoane vizate în dosarul în care 74 de profesori de la ASEM, de rând cu Iulian Muntean și nu doar, sunt învinuiți de corupție, nu figurează nici azi în sistemul informațional unic.

„Pot să afirm cu certitudine că din cei 74 de învinuiți și alți 300 de învinuiți aproximativ pe care îi avem, la faza de urmărire penală nu este pusă nicio fișă în baza de date. (…) În practică, aceste hotărâri intermediare se plasează în baza centrală de date doar atunci când cauza este expediată în instanța de judecată. Soluția ar fi ca atunci când orice persoană este pusă sub învinuire, să fie o obligativitate să fie completată această fișă și introdusă în baza de date, pentru ca ulterior când se decide ca persoana să fie scoasă de sub urmărirea penală să fie întocmită o nouă fișă prin care să argumenteze că persoana a fost scoasă”, a precizat un ofițer CNA.

Președinta comisiei parlamentare numiri și imunități, Olesea Stamate, s-a arătat îngrijorată de situația creată. Or, potrivit ei, acordarea statutului de învinuit unei persoane este o etapă procesuală „extrem de serioasă”, care denotă faptul că organul de urmărire penală a acumulat practic suficiente probe pentru a transmite cauza în instanță.

„Este tare ciudată și extrem de îngrijorătoare această practică de neintroducere a fișelor cu privire la statutul de învinuit în sistem și eu mă întreb aceasta e un mijloc prin care după asta se mai fac niște târguri cu procurorul, etc. (…) Este extrem de vicios. (…) Și se pare că această situație nu a trezit pană acum nimănui îngrijorări. Ciudat? Sau comod, pentru unii. (…) După mine, faptul că o persoană se află din 2018 într-un caz penal cu statul de învinuit și această cauză nu este transmisă nici în instanța de judecată și nici nu se ia nicio măsură cu privire la acest statut al acestei persoane și probabil a celorlalte 74 de persoane, este foarte grav”, a declarat Olesea Stamate.

Parlamentara a anunțat că va face demersurile necesare atât la CNA, cât și la Procuratura Generală pentru a afla câte persoane cu statut de învinuit nu au fost introduse în sistem și de ce. Totodată, Stamate susține că Parlamentul va organiza ședințe de lucru cu reprezentanții structurilor responsabile pentru a se asigura că toată informația este introdusă în registru, așa cum prevede cadrul normativ.

Reacții după audierile de la Parlament

Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, a prezentat pe Facebook un „rezumat” al audierilor Parlamentare de astăzi într-o imagine. Potrivit imaginii, Comisia ar fi acuzat și întrebat toate instituțiile vizate în caz, mai puțin pe persoana responsabilă. „Mai pe scurt, ați înțeles și singuri…”, a scris avocatul Promo-LEX.

La rândul său, fosta vicedirectoare a CNA Cristina Ciubotaru a prezentat un rezumat a ceea ce, potrivit ei, s-a întâmplat și nu s-a întâmplat astăzi la audierile parlamentare. Între altele, experta anticorupție susține că deputații nu și-au pus întrebarea cum l-au verificat și ales Muntean în condițiile în care pot interpela organele de stat și de ce nu l-au întrebat pe Iulian Muntean, prezent la audieri, de ce nu a comunicat Comisiei Pre-Vetting că figurează în dosare penale. În schimb, spune Ciubotaru, Procuratura Anticorupție a fost „linșată”.

Audierile din Parlament au fost comentate și de judecătoarea Victoria Sanduța. Magistrata de la Judecătoria Chișinău s-a întrebat cine i-a dat diploma de studii juridice superioare în drept președintei Comisiei parlamentare de profil Olesea Stamate și deputatului PAS, Vasile Grădinaru. Reacția a venit după ce cei doi au întrebat un procuror de ce acesta nu a transmis informații penale despre persoane vizate în cauze penale, din inițiativă proprie. „Incredibil!”, a scris magistrata pe Facebook.

Decepționat de audierile din Parlament s-a arătat fostul președinte al CCM, Alexandru Tănase. „După două ore pierdute aiurea, cortina a căzut”, a scris el pe Facebook. Expertul în drept constituțional susține că așteptat să afle de la audieri răspunsul la două întrebări:  Câtă încredere putem avea în obiectivitatea concluziilor Comisiei de pre-vetting și în ce măsură acest mecanism, care are misiunea de a forma organele de administrare a justiției și întregul corp de judecători este credibilă.

„Deși acesta a fost scopul audierilor, subiectului dat i s-au dedicat 5 minute din cadrul celor două ore și jumătate de discuții. Restul timpului a fost „umplut” cu chestiuni cu totul din alte filme, despre „fișe”, „blanchete”, „procedurile de evidență a dosarelor din cadrul PA și CNA”, „dosare puse la murat” etc. (…) Totuși, cum de s-a întâmplat că, Comisia de pre-vetting nu a solicitat de la PA informațiile referitoare un candidat afiliat puterii (așa cum s-a procedat în cazul altor candidați)?” – În unele cazuri, o întrebare este lăsată fără răspuns deoarece este considerată retorică…”, a scris Alexandru Tănase.

***

Pe  20 septembrie, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Iulian Muntean, membru actual al CSM, este implicat într-o investigație penală, conform articolului 324 din Codul Penal. Informația a fost confirmată pentru NM de Procuratura Anticorupție. La câteva ore distanță, în aceeași zi, informația a fost confirmată și de Iulian Muntean. Magistratul nu a negat faptul că în anul 2018 a fost pornită o cauză penală, în cadrul căreia i-a fost atribuit statutul procesual de învinuit.

Cazul proaspătului magistrat de la CSM, care a fost înaintat în funcție de Parlament, susținut de PAS și care a primit undă verde din partea Comisiei de pre-Vetting, deși avea dosar penal pe rol, a stârnit un val de reacții în societate. Detalii – AICI 

De menționat în acest context că demisia lui Muntean a fost cerută, pe 22 septembrie, de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, și de Consiliul Superior al Magistraturii. Anterior, într-o reacție, Iulian Muntean a spus că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida. Mai mult, membrul CSM a declarat că nu intenționează să demisioneze din funcție. Pe 22 septembrie, Muntean a declarat că „se gândește” să își depună mandatul la secretariatul Parlamentului și a răspuns la mai multe întrebări ale jurnaliștilor și societății civile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

NM Espresso: O dronă a explodat în apropiere de Chișinău, Tofan pleacă în SUA, în Moldova se răcește

O dronă a explodat în Colonița

În noaptea de vineri, în apropiere de Chișinău s-a auzit o explozie puternică. Ministerul Apărării a anunțat că, în acel moment, nu a înregistrat încălcări ale spațiului aerian. Însă, după mai bine de șase ore de căutări, poliția a găsit pe un câmp din apropierea satului Colonița fragmente ale unei drone și urme ale unei explozii. Poliția a confirmat că a explodat o dronă.

Ulterior, Ministerul Apărării a explicat că există mai mulți factori care îngreunează depistarea unei drone, în special viteza și altitudinea acesteia.

Alegerile din Găgăuzia

CEC a admis Partidul Popular Găgăuz al lui Nicolai Dudoglo la alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. De asemenea, CEC a permis desfășurarea unui sondaj de opinie preelectoral și a acreditat primii observatori naționali ai alegerilor.

Alegerile pentru Duma de Stat și Moldova

În Rusia au început pe 18 septembrie alegerile pentru Duma de Stat, care vor dura trei zile. Votarea principală va avea loc pe 20 septembrie. Autoritățile moldovenești au aprobat deschiderea în Moldova a unei singure secții de votare — la Ambasada Rusiei din Chișinău. Însă Moscova și Tiraspolul intenționează să deschidă încă aproximativ 15 secții pe teritoriul Transnistriei nerecunoscute, în pofida protestelor Chișinăului.

Transnistria: Fondul de convergență, comasarea primăriilor

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că, în prima jumătate a anului 2026, Guvernul a transferat peste 218 milioane de lei în Fondul de convergență pentru susținerea locuitorilor din stânga Nistrului, deși acest mecanism încă nu a început să funcționeze.

Între timp, asociația Promo-LEX a declarat că reforma administrativ-teritorială trebuie să țină cont de situația specială a raionului Dubăsari, unde o parte dintre localități se află pe malul drept al Nistrului, sub controlul Chișinăului, iar orașul Dubăsari și o parte a raionului — pe malul stâng.

Criza politică din România și Moldova

Desemnarea eurodeputatului Siegfried Mureșan în calitate de candidat la funcția de prim-ministru al României este a treia încercare a președintelui Nicușor Dan de a scoate Bucureștiul din criza politică prelungită. De ce puțini cred că această încercare va avea succes, ce scenarii sunt posibile și de ce situația este urmărită cu atenție la Chișinău — în materialul «Avocatul Moldovei» va prelua puterea în România?«.

Moldova Project și The Project Moldova

În Moldova activează de 18 ani organizația neguvernamentală The Project Moldova, care și-a exprimat indignarea că noua structură de stat a fost denumită la fel — Moldova Project. Organizația a îndemnat autoritățile să aleagă o altă denumire, deoarece aceasta «va crea confuzie».

Guvernul a răspuns că deocamdată nu a decis dacă va schimba denumirea, iar proiectul urmează să fie supus consultărilor publice.

Tofan pleacă în SUA

Vasile Tofan va efectua în perioada 23–26 septembrie prima sa vizită în SUA în calitate de prim-ministru. La New York, Tofan va susține un discurs la Adunarea Generală a ONU și va avea întrevederi cu șefii unor guverne, reprezentanți ai mediului de afaceri american și diaspora moldovenească.

Privatizarea hotelului «Zarea»

Hotelul «Zarea» din centrul Chișinăului a fost scos la privatizare, iar Guvernul a anunțat, în acest context, un concurs pentru cea mai bună concepție de renovare a acestuia. Comentând concursul, Tofan a declarat că este important să fie «valorificat adevăratul potențial» al acestei clădiri situate în centrul istoric al Chișinăului.

Pe scurt

Prețul motorinei a depășit 36 de lei pentru un litru, în creștere cu 25 de bani, iar benzina A-95 s-a scumpit cu 13 bani, până la 33,80 lei.

Începând cu 18 septembrie, va crește tariful pentru transportul rutier interurban de pasageri în Moldova — până la 1,16 lei pentru un kilometru, față de 1,13 lei. Astfel, biletele se vor scumpi.

Ministerul Educației și Direcția Generală Educație a municipiului Chișinău au început verificări la Liceul Academia Copiilor, după plângeri privind colectarea ilegală de bani de la părinți.

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a primit opt cereri pentru înregistrarea mărcii «Om uspeșnîi».

Un britanic în Moldova: videoreportaj NM

Britanicul Nicholas Elliot a venit în Moldova pentru o zi și jumătate și a reușit să guste mămăligă, vin local și să afle despre democrație. Detalii — în materialul video «Moldova — o enigmă»: ce a aflat un britanic despre țara noastră într-o zi și jumătate?„.

Și despre vreme

Săptămâna viitoare, în Moldova se va răci brusc, fiind prognozate ploi și vânt puternic. Răcirea va fi resimțită cel mai mult în nordul țării, unde temperatura în timpul zilei va coborî până la +12…+15 grade, iar noaptea — până la +5…+8 grade.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: