zdg.md

Carp sare în apărarea lui Sandu și îl critică pe Dodon: Moldova a început să aibă prieteni, după un președinte care doar a căutat ouăle de bănuți

Republica Moldova a ieșit din izolarea la care a fost supusă în timpul mandatului lui Igor Dodon și se poate lăuda, în prezent, cu „prieteni” în toate țările membre ale UE. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare Securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, în timpul dezbaterii în plenul Parlamentului a Rezoluției „Moldova Europeană”, adoptată pe 21 mai în PMAN. Parlamentarul a enumerat în fața deputaților realizările obținute de președinta Sandu și PAS în cei aproape 3 ani de mandat, după ce opoziția a criticat guvernarea de la tribuna centrală a Parlamentului.   

„Greșelile nu au coloratură politică. (…) Trebuie să înțelegeți că nu sunteți de vara trecută, sunteți la aproape final de mandat. Doamna Sandu este la aproape al patrulea mandat, în noiembrie sunt 3 ani. Ce o să arătați oamenilor? Ceea ce faceți cu  legile, cu țara, cu achizițiile la gaze, ne privește pe noi. Ați creat 4 ministere pe care le plătim. Nu sunteți diferiți, sunteți aceiași oameni ai acestei țări. (…) Atunci când vreți să criticați pe cineva, procurați o oglindă, puneți-o în față și discutați unul la unul cu persoana cu care aveți de comunicat”, a declarat vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Bătrîncea.

În replică, deputatul PAS Lilian Carp a enumerat realizările partidului de guvernământ și a președintei Maia Sandu în timpul mandatului. Carp susține că doar după venirea la putere a Maiei Sandu, comunitatea europeană și lideri din întreaga lume au atras atenția asupra Republicii Moldova și a problemelor care se confruntă.

„Ce a făcut guvernarea, doamna președinte timp de trei ani? Dar ce poate să facă după un președinte care unica activitatea pe care o avea era să caute ouăle de bănuți în Etulia, dacă sunt sau nu bune de pus sub cloșcă. (…) Cel mai important lucru este că Moldova a început să aibă prieteni. Înainte parcă eram într-o mare necunoscută, bolnavi de „leșai”, că nimeni nici nu dorea să se atingă de noi. Asta era toată politica pe care a dus-o președintele pe care l-ați avut. Lumea se uita la noi ca la nebuni, ca la niște marginali, ca la niște oameni care nu înțelegeau pe ce lume trăiesc. Noi înțelegem în ce lume vrem să trăim. Noi vrem să trăim în UE”, a declarat deputatul PAS Lilian Carp.

Carp a acuzat, totodată, fosta guvernare din perioada în care Igor Dodon era președinte al țării că ar fi sărăcit statul și că ar fi distrus armata națională.

„Nu o faceți pe mironosițele. Noi vrem să trăim în pace și vrem ca și cei peșteră să înțeleagă exact că noi vrem să trăim în pace și să ne lase odată în pace”, a conchis parlamentarul.

Menționăm că Parlamentul a adoptat, cu votul a 55 de deputați PAS, în ședința plenară de astăzi, Rezoluția Adunării „Moldova Europeană”. Astfel, Legislativul susține integral cerințele cetățenilor Republicii Moldova incluse în Rezoluție și declară în continuare ireversibilă calea de integrare și aderare europeană drept proiect de prioritate națională al țării.

Amintim că, la 21 mai 2023, în Piața Marii Adunări Naționale s-a desfășurat Adunarea „Moldova Europeană”, un eveniment de importanță națională, organizat de autorități la inițiativa președintei Maia Sandu. Cei peste 80 de mii de cetățeni din întreaga țară care au participat la eveniment, dar și conaționali din 33 de orașe europene, și-au exprimat susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova. Cetățenii prezenți la Adunarea „Moldova Europeană” au votat o Rezoluție, prin care au afirmat aspirația Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Sondaj pe malul drept al Nistrului: Peste jumătate dintre respondenți consideră că Guvernul nu face suficient pentru drepturile omului în Transnistria

50,6% dintre respondenții unui sondaj, cetățeni de pe malul drept al Nistrului, consideră că Guvernul Republicii Moldova nu face suficient pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În același timp, 33,7% indică administrația de facto de la Tiraspol drept principalul responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor omului, 31,2% – Guvernul Republicii Moldova, iar 11,9% – Federația Rusă. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group și prezentat pe 22 mai.

Potrivit asociației, datele provin dintr-un sondaj cantitativ, cu colectarea răspunsurilor între 22 februarie și 12 martie 2026. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului, cu o marjă de eroare de ±3,0%. Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.

În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiune?

21% dintre respondenți consideră că drepturile nu sunt respectate deloc, 20,9% le văd respectate „în mică măsură”, iar 20,4% optează pentru categoria de mijloc, „în oarecare măsură”. La capătul opus al scării, doar 8,3% indică „în mare măsură” și 4,4% „în foarte mare măsură”. O pondere de 23,9% declară că nu cunoaște răspunsul, iar 1% nu răspunde.

Cine este responsabilul principal?

La întrebarea privind responsabilul principal pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, administrația de facto de la Tiraspol este indicată de 33,7% dintre respondenți, iar Guvernul R. Moldova de 31,2%. Rusia întrunește 11,9%, organizațiile internaționale 4,1%, alte răspunsuri 1,2%, iar 18% declară că nu știu.

Prima și a doua prioritate pentru reglementarea conflictului

„Respectarea drepturilor omului” este indicată ca prioritate numărul unu de 39,2%, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” de 29,8%. Urmează „consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri” (8,8%), „stabilirea unui statut juridic clar” (6,1%), „cooperarea economică” (4,6%) și „democratizarea regiunii” (3,5%). „Menținerea situației actuale pentru a evita destabilizarea” întrunește 3,8%.

La a doua opțiune, retragerea trupelor rămâne dominantă (18,5%), urmată de cooperarea economică (15,7%), stabilirea statutului juridic (15,6%) și consolidarea măsurilor de încredere (14,7 %).

Face Guvernul suficiente eforturi pentru drepturile oamenilor din stânga Nistrului?

Cumulând răspunsurile critice, 50,6% (32,7% „nu, nu fac suficiente eforturi” și 17,9% „mai degrabă nu fac suficiente eforturi”) consideră că Guvernul nu face suficient. Răspunsurile pozitive (12,2% „da” și 18,1% „mai degrabă da”) adună 30,3%. La acestea se adaugă 16,3% care nu se consideră informați despre subiect și 2,7% care nu răspund.

Frecvența deplasărilor în regiune

38,9% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată în stânga Nistrului, iar 26,2% spun că au fost în trecut, dar nu și în ultimii trei ani. Cumulat, 65,1% dintre cetățenii de pe malul drept au o relație fie inexistentă, fie întreruptă cu teritoriul. Doar 4,1% se deplasează regulat (săptămânal sau lunar), 11,1% de câteva ori pe an, iar 19,3% rar.

Aderarea la UE în relația cu conflictul transnistrean

27,9% consideră că R. Moldova ar trebui să continue pe calea integrării în UE, în timp ce caută soluții pentru rezolvarea conflictului. 24,1% susțin că aderarea ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului. 21,6% admit că Republica Moldova poate adera și fără reintegrarea regiunii. 18,5% declară că nu știu, iar 7,9 % nu răspund.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: