„Cât există Transnistria, va exista „limba moldovenească”. Krasnoselski, despre posibile divergențe cu Chișinăul

Subiectul limbii vorbite ar putea provoca „divergențe de poziții” dintre Tiraspol și Chișinău. Declarația a fost făcută de către liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, în cadrul unei întâlniri din 13 iulie cu reprezentanții societății civile din regiune. Krasnoselski a menționat că „limba moldovenească”, deși nu este recunoscută oficial, va continua să existe în Transnistria, la fel ca și cultura moldovenească.

Krasnoselski a menționat că, în Moldova, au rămas anumite probleme fundamentale, inclusiv cu privire la limbă. Acesta a abordat subiectul existenței „limbii moldovenești”.

„Dspre limba rusă totul e decis și nimeni nu va reveni la acest subiect, la fel ca în cazul limbii ucrainene și a altor limbi. Dar sunt curios ce se va întâmpla cu „limba moldovenească”. Există „limba moldovenească”? La noi va fi. Cât există Transnistria, există și „limba moldovenească”. În 2008, „limba moldovenească” a fost exclusă din registrul limbilor. „Limba moldovenească” nu există, nu este recunoscută, la fel cum nu este recunoscută Transnistria. Există, dar nu este recunoscută. Tuturor le convine să nu existe „limba moldovenească”, la fel ca istoria moldovenească și, probabil, cultura moldovenească, pentru că, evident, limba formează cultura. Dar la noi, în Transnistria, există „limba moldovenească”, etnia moldovenească, cultura moldovenească. Îi irităm prin asta și aceste subiecte, cu siguranță, vor provoca divergențe de poziții. Nu vorbesc despre război, doar despre conflicte de poziții”, a spus Krasnoselski.

Krasnoselski a mai vorbit și despre rezultatele alegerilor parlamentare din 11 iulie.

***

Menționăm că, deși la nivel oficial, glotonimul de „limbă moldovenească” se păstrează în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională a apreciat în 2013 că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență, în care limba română este indicată drept limbă de stat.

Pe de altă parte, în regiunea transnistreană, sunt trei limbi oficiale – ucraineana, rusa și „moldoveneasca” scrisă cu litere chirilice.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zdg.md

Expertiza medico-legală în cazul Ludmilei Vartic, finalizată. Sora victimei denunță întârzieri

Expertiza medico-legală în cazul decesului Ludmilei Vartic a fost finalizată, iar draft-ul acesteia a fost transmis expertei din România implicate în proces. Anunțul a fost făcut pe 4 iulie de avocata familiei Vartic, Violeta Gașițoi. Între timp, sora victimei a criticat întârzierea efectuării expertizei.

Într-un final, draft-ul expertizei medico-legale a fost transmis în România, doamnei doctor implicate în această procedură. Dacă nu vor apărea impedimente, în următoarele zile această etapă ar urma să fie finalizată. Ulterior, urmează să primim acces din partea organelor de urmărire penală la raportul de expertiză pentru a lua cunoștință de concluziile experților”, a declarat Violeta Gașițoi.

Între timp, Victoria Tatarinov, sora Ludmilei Vartic, a publicat un mesaj în care a denunțat întârzierile în efectuarea expertizei medico-legale.

Timp de aproximativ două luni, avocații au solicitat explicații privind stadiul expertizei medico-legale, care trebuia să fie gata în cel mult o lună. Au fost oferite explicații telefonice și răspunsuri generale, însă procedura părea blocată. Apărătoarele noastre primeau o informație, iar experta din România – alte informații. În momentul în care au solicitat, pe 2 iulie, în scris, detalii despre toate acțiunile întreprinse, instituțiile contactate și motivele reale ale întârzierilor, lucrurile s-au mișcat rapid, astfel încât pe 3 iulie expertiza a fost finalizată și transmisă în România pentru opinie. Acest fapt ridică o întrebare firească: dacă acest lucru era posibil acum, de ce nu a fost posibil la începutul lunii iunie, așa cum era preconizat? Ce a împiedicat efectuarea acestor acțiuni până acum?”, a menționat ea.

Victoria Tatarinov a mai spus că urmează și expertiza psihologică post-mortem, care va fi efectuată cu sprijinul unui expert internațional, însă familia nu dispune de suma necesară. Potrivit acesteia, Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, care promisese anterior acoperirea cheltuielilor, a informat avocatele că nu mai are fonduri pentru finanțarea expertizei.

Aceasta a făcut apel la cetățeni să doneze pentru a aduna banii necesari.

Amintim că Ludmila Vartic, fostă educatoare la o grădiniță din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins acuzațiile. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar.

Pe 22 mai, Dumitru Vartic a fost pus sub învinuire, după ce inițial a avut statut de bănuit în cauza penală. Bărbatului i se incriminează două capete de acuzare: de violență în familie soldată cu tentativă de sinucidere și violență în familie soldată cu sinuciderea victimei. În privința acestuia a fost aplicată măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara, cu aplicarea consemnului la frontieră.

Roman Mihăieș, avocatul lui Dumitru Vartic, a catalogat punerea clientului său sub acuzare drept „neîntemeiată” și „nelegitimă”. El a depus o plângere pentru anularea acuzațiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: