„Cât există Transnistria, va exista „limba moldovenească”. Krasnoselski, despre posibile divergențe cu Chișinăul

Subiectul limbii vorbite ar putea provoca „divergențe de poziții” dintre Tiraspol și Chișinău. Declarația a fost făcută de către liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, în cadrul unei întâlniri din 13 iulie cu reprezentanții societății civile din regiune. Krasnoselski a menționat că „limba moldovenească”, deși nu este recunoscută oficial, va continua să existe în Transnistria, la fel ca și cultura moldovenească.

Krasnoselski a menționat că, în Moldova, au rămas anumite probleme fundamentale, inclusiv cu privire la limbă. Acesta a abordat subiectul existenței „limbii moldovenești”.

„Dspre limba rusă totul e decis și nimeni nu va reveni la acest subiect, la fel ca în cazul limbii ucrainene și a altor limbi. Dar sunt curios ce se va întâmpla cu „limba moldovenească”. Există „limba moldovenească”? La noi va fi. Cât există Transnistria, există și „limba moldovenească”. În 2008, „limba moldovenească” a fost exclusă din registrul limbilor. „Limba moldovenească” nu există, nu este recunoscută, la fel cum nu este recunoscută Transnistria. Există, dar nu este recunoscută. Tuturor le convine să nu existe „limba moldovenească”, la fel ca istoria moldovenească și, probabil, cultura moldovenească, pentru că, evident, limba formează cultura. Dar la noi, în Transnistria, există „limba moldovenească”, etnia moldovenească, cultura moldovenească. Îi irităm prin asta și aceste subiecte, cu siguranță, vor provoca divergențe de poziții. Nu vorbesc despre război, doar despre conflicte de poziții”, a spus Krasnoselski.

Krasnoselski a mai vorbit și despre rezultatele alegerilor parlamentare din 11 iulie.

***

Menționăm că, deși la nivel oficial, glotonimul de „limbă moldovenească” se păstrează în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională a apreciat în 2013 că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență, în care limba română este indicată drept limbă de stat.

Pe de altă parte, în regiunea transnistreană, sunt trei limbi oficiale – ucraineana, rusa și „moldoveneasca” scrisă cu litere chirilice.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: