Compania Summa continuă să investească în economia Republicii Moldova

Industria ospitalității din Republica Moldova a înregistrat în 2025 cel mai puternic ritm de creștere din ultimii 20 de ani, într-un context marcat de investiții accelerate și extinderea prezenței brandurilor internaționale. Unul dintre actorii care au influențat decisiv această evoluție este Summa, companie prezentă pe piața locală de aproape trei decenii și un investitor constant în dezvoltarea infrastructurii hoteliere.

Summa a fost pionierul care a adus în Republica Moldova primele branduri hoteliere internaționale, ridicând standardele de calitate. În 2025 compania avansează cu un nou proiect major, continuând modelul investițional pe termen lung, care a caracterizat prezența sa în țară.

Summa și-a început activitatea în Republica Moldova în 1996, odată cu dezvoltarea complexului Green Hills Market și a Aeroportului Internațional Chișinău, trecând treptat de la proiecte de infrastructură locală la un model de dezvoltare pe termen lung. Între 1996 și 2024, valoarea totală a investițiilor realizate depășește 300 mil. euro, portofoliul acoperind șase sectoare strategice: ospitalitate, construcții, sănătate, imobiliare, comerț și proiecte sociale. Pentru perioada 2025-2028 compania a planificat investiții suplimentare de aproximativ 300 mil. euro, astfel portofoliul Summa în Republica Moldova va depăși 600 de milioane de euro. Această consecvență strategică pe termen lung a oferit companiei un avantaj distinct: Summa a devenit unul dintre cei mai puternici investitori, capabili să atragă parteneri internaționali și locali de calibru, precum Radisson, Marriott International, BERD, Banca Mondială, CEB, MCA Moldova, OTP Bank și Victoriabank, realizând proiecte de amploare strategică pentru economia națională. La nivelul economiei naționale, aceste investiții consolidează poziția Summa ca partener strategic al statului în modernizarea infrastructurii și în accelerarea dezvoltării economice.

O perioadă  îndelungată, lanțurile hoteliere internaționale au privit Republica Moldova ca pe o piață dificilă. Primele inițiative ale companiilor Radisson, Marriott International și Ramada, din anii 2000, s-au confruntat cu obstacole juridice, lipsa imobilelor adecvate și un climat investițional insuficient dezvoltat. Abia odată cu apariția unor parteneri locali capabili să asigure standardele cerute și capitalul necesar a devenit posibilă intrarea efectivă a marilor branduri pe piața moldovenească. Un astfel de partener a fost Summa, care a inaugurat Radisson Blu (2015) pe amplasamentul fostului hotel Leogrand, și ulterior – Courtyard by Marriott (2019), primul hotel din țară operat oficial sub marca Marriott International. Summa are o viziune strategică clară, dezvoltând proiecte care aliniază industria hotelieră la standarde internaționale.

Potrivit lui Atilla Șancı, directorul regional Summa în Moldova, după succesul Radisson Blu și Courtyard by Marriott, compania lansează un proiect integrat inovator.

Atilla Şancı, Director Regional Summa în Republica Moldova
Ivan Kiseev, Senior Director Marriott International, International Hotel Development
CEE & CIS

„Nu vorbim doar despre două unități hoteliere distincte sub brandurile internaționale Marriott International – Moxy Hotels și Residence Inn by Marriott, ci despre un complex multifuncțional care va include și noul hub medical de nouă generație Medpark City Clinic. Este o abordare care reflectă direcția strategică a Summa: trecerea de la proiecte izolate la ecosisteme integrate, capabile să răspundă simultan cererii din segmentul de business, turism și servicii medicale, atât pentru publicul local, cât și pentru cel internațional. Investiția totală în acest proiect este de 40 mil. euro, iar finalizarea este estimată pentru primul trimestru al anului 2028.

Dimensiunea și conceptul proiectului depășesc cu mult dezvoltările hoteliere tradiționale din Republica Moldova. Moxy Hotels va fi orientat către o audiență tânără și urbană, cu un design modern și o experiență adaptată stilului de viață actual, în timp ce Residence Inn by Marriott este proiectat pentru segmentul oaspeților cu sejururi îndelungate, oferind dotări care asigură o experiență similară celei de acasă. La rândul său, hubul medical Medpark City Clinic generează o valoare adăugată semnificativă pentru proiect, oferind servicii de diagnostic avansat, programe de wellness, precum și oferte complexe în domeniul turismului medical. În ansamblu, această structură integrată va introduce pe piața locală un model nou pentru industria ospitalității, un concept care până acum nu a existat în Republica Moldova”, a subliniat Atilla Șancı.

Din punct de vedere arhitectural și funcțional, Moxy Hotels se va remarca prin designul său contemporan, spațiile comune dinamice și tehnologiile integrate, oferind camere compacte, dar funcționale și zone active pentru socializare. Residence Inn by Marriott va pune la dispoziție apartamente spațioase cu bucătării, spații de lucru și o atmosferă adaptată șederilor prelungite. 

Complexul integrează și Medpark City Clinic, un hub medical de generație nouă, conceput pentru a oferi servicii de diagnostic avansat, tratamente personalizate, standarde înalte de îngrijire și specialiști cu certificări europene și internaționale.  Centrul promovează o abordare personalizată a tratamentului și orientarea către nevoile pacientului. Aceasta va permite oferirea de programe wellness și acces la servicii medicale moderne, aducând valoarea suplimentară pentru viitorii rezidenți, atât de pe piața locală, cât și de pe cea internațională.

Medpark City Clinic este conceput ca o unitate integrată structural în sistemul Spitalului Internațional Medpark, recunoscut drept cel mai important spital privat din țară, care oferă servicii medicale de înaltă calitate, în conformitate cu standardele și practicile internaționale, fapt confirmat de acreditarea Joint Commission International (JCI).

Centrul va oferi servicii avansate în domenii orientate spre viitor: medicină personalizată, programe de longevitate, medicină funcțională, programe de reabilitare, prevenție și tratament.

Pentru sectorul turismului medical, acesta reprezintă un avantaj semnificativ: pacienții străini vor putea beneficia de toate serviciile necesare într-o singură infrastructură, fără a fi nevoiți să se deplaseze prin oraș, ceea ce va spori atractivitatea Chișinăului ca destinație pentru turism medical și de afaceri. În același timp, localnicii vor avea acces la servicii medicale, restaurante și zone comerciale. Amplasarea convenabilă a complexului și parcarea generoasă îi amplifică și mai mult potențialul.

Atilla Șancı a evidențiat că Summa urmează și în acest proiect formula care a stat la baza tuturor proiectelor sale anterioare: integrarea standardelor internaționale cu valorificarea resurselor și competențelor locale. În prezent, compania oferă locuri de muncă pentru peste 1.250 de persoane, colaborând cu antreprenori locali și creând oportunități de formare la standardele rețelelor internaționale. Noul complex va genera aproximativ 300 de noi locuri de muncă, iar implicarea directă a Marriott International va contribui suplimentar la profesionalizarea angajaților. Aceste inițiative sunt importante pentru o piață care, timp de mai mulți ani, s-a confruntat cu un deficit pronunțat de specialiști calificați la nivel internațional.

Printre proiectele de referință dezvoltate de Summa în Republica Moldova se regăsesc investiții cu impact strategic asupra economiei și infrastructurii naționale. 

În sectorul medical, Spitalul Internațional Medpark – cea mai mare instituție medicală privată din țară, dezvoltată în două etape (2010 și 2023) și prima din Republica Moldova, acreditată de JCI (Joint Commission International), unul dintre cele mai prestigioase standarde globale în domeniu; Chișinău Arena (2020), primul complex sportiv și de divertisment de anvergură construit în țară printr-un parteneriat public-privat; Aeroportul Internațional Chișinău (2000), care a devenit principalul punct de intrare în țară, impulsionând turismul și activitatea de afaceri; Radisson Blu Leogrand Hotel Chișinău (2015) și Courtyard by Marriott Chișinău (2019), care au ridicat standardele industriei hoteliere; modernizarea traseului M2 Chișinău-Soroca (2014), contribuind la îmbunătățirea conectivității regionale; precum și Shopping MallDova (2008), primul centru comercial și de divertisment la standarde internaționale, care a transformat Chișinăul într-un hub comercial și de lifestyle pentru întreaga regiune.

Noile investiții anunțate de Summa vin într-o perioadă de revitalizare vizibilă a industriei ospitalității. După declinul generat de pandemie, piața s-a redresat și a intrat într-o etapă de creștere. Doar în intervalul ianuarie-septembrie 2025, numărul turiștilor cazați a crescut cu 9,6%, iar numărul înnoptărilor – cu 4,9%, indicând o cerere tot mai mare pentru servicii de cazare la standarde înalte și pentru infrastructură modernă. Creșterea ponderii vizitatorilor străini confirmă, de asemenea, intensificarea interesului internațional pentru Republica Moldova ca destinație turistică și de business.

În același timp, structura actuală a pieței de cazare rămâne neuniformă: o parte importantă a fondului hotelier este depășită, incapabilă să concureze cu noile dezvoltări, iar standardele internaționale sunt atinse doar de un număr limitat de operatori. În acest context, noile branduri Marriott International vor contribui la diversificarea și modernizarea fondului hotelier în segmentele „mid-scale” și „upscale”, acoperind un gol real în oferta actuală a pieței.

Totodată, Summa nu își limitează activitatea la sectorul ospitalității și analizează activ oportunități investiționale în alte domenii strategice.

Potrivit lui Atilla Șancı, compania își diversifică accelerat portofoliul investițional:
„Implementăm proiecte de anvergură în sectorul imobiliar comercial, inclusiv un nou centru comercial, cu investiții de 250 milioane de euro, planificat pentru 2028. Sectorul sănătății rămâne o prioritate strategică, prin extinderea Medpark International Hospital, care va include construirea unui Centru de Diagnostic Oncologic și dezvoltarea Medpark City Clinic. 

Un domeniu de interes strategic îl reprezintă energia regenerabilă, dovadă fiind planurile pentru o centrală fotovoltaică cu o capacitate de 20 MW. În același timp, proiectele imobiliare premium și agroturismul rămân direcții promițătoare, în acest sens fiind în pregătire proiectul „Wine Hotel & Country Club”. Toate aceste sectoare sunt aliniate la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Republicii Moldova și direcția de integrare europeană a țării”, a declarat Șancı.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Captură video: Facebook/Democrația Acasă

Candidatul lui Costiuc la funcția de primar în Costești, acuzat că și-ar fi tras lumină ilegal de la grădiniță acasă: „Nu am furat nimic”

Fostul primar al satului Costești, Vasile Borta, care candidează pentru un nou mandat la alegerile locale noi din 17 mai, este acuzat că și-ar fi conectat ilegal gospodăria la rețeaua electrică a unei grădinițe din localitate. Informația a fost făcută publică de Primăria Costești pe 21 aprilie. Contactat de NM, Borta a respins acuzațiile.

De la ce a pornit scandalul

Potrivit unei note informative emise de Primăria Costești, cazul ar fi avut loc în februarie 2024. Fostul edil este acuzat că ar fi conectat ilegal un cablu de aproximativ 500 de metri de la grădinița nr. 5 către gospodăria sa.

Autoritatea locală susține că a sesizat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în aceeași lună, iar pe 13 martie 2024 instituția ar fi emis o decizie prin care Vasile Borta a fost amendat, după ce ar fi constatat că fostul edil s-ar fi conectat ilegal la rețeaua electrică. Potrivit primăriei, amenda nu a fost contestată și a fost achitată.

„Având în vedere aceste constatări, care demonstrează sustragerea ilegală în interese personale a energiei electrice de la grădinița nr.5 și delapidarea banilor publici, primăria Costești a sesizat Procuratura r-lui Ialoveni, fiind deschisă o cauză penală, iar la momentul de față se desfășoară acțiuni de urmărire penală”, se arată în nota informativă.

Reacție: „Nu am furat nimic”

Contactat de NM, Vasile Borta a negat acuzațiile care îi sunt aduse: „Nu am niciun proces penal. Nu am furat nimic. Eu în 2024 nu eram în funcție. Asta este. Acolo e cu totul altă amendă, nu e legată cu ceea ce scriu ei. O să atacăm în judecată tot anunțul acesta și o să vedem ce o să fie. Acum lucrează juriștii”.

Acesta a închis apelul și nu a mai răspuns apelurilor redacției.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Inspectoratul de Poliție Ialoveni, însă până la publicarea știrii nu a primit un răspuns.

Amintim, alegerile locale noi vor avea loc pe 17 mai în 10 localități din țară, inclusiv în satul Costești din raionul Ialoveni. Funcția de primar a devenit vacantă după demisia lui Ilie Ionaș, ales deputat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.

Vasile Borta candidează pentru un nou mandat din partea Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Anterior, Borta a făcut parte inclusiv din Partidul Liberal, PDM, USB, LOC, PPDA și PDCM.

Numele lui Vasile Borta a fost implicat anterior în mai multe scandaluri. În octombrie 2024, acesta a fost implicat într-un conflict cu un consilier local din Costești, care a degenerat în altercație fizică. Incidentul ar fi pornit de la neînțelegeri legate de lucrările efectuate pe o stradă din localitate. Cazul a fost documentat și atunci de oamenii legii. Detalii – AICI.

Pe lângă Vasile Borta, în cursa pentru funcția de primar al satului Costești au intrat și Grigore Țurcan, din partea PAS, și Oleg Mereacre, candidat independent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Popșoi, la APCE, cere retragerea trupelor ruse din Transnistria: „Vom construi o coaliție internațională”

Moldova își propune să construiască o coaliție internațională pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Transnistria, așa cum s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Apelul a fost făcut de viceprim-ministrul Mihai Popșoi la Strasbourg pe 21 aprilie, în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Totodată, Popșoi a precizat că numărul soldaților ruși efectivi din Transnistria a scăzut dramatic față de cei 1.200 citați de regulă, rămânând doar câteva sute, restul fiind recrutați din interiorul regiunii, inclusiv dintre cetățenii moldoveni.

„Din momentul anexării ilegale a Crimeei în 2014, nu a mai existat nicio rotație a prezenței militare ruse ilegale în regiunea transnistreană. Numărul soldaților ruși efectivi a scăzut dramatic, rămânând doar câteva sute. Restul sunt recrutați din interior, inclusiv dintre cetățenii moldoveni. Ne revine datoria să construim o coaliție internațională puternică pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Moldova, așa cum s-a angajat la Istanbul în 1999. Vom continua să lucrăm neobosit în această direcție”, a declarat Popșoi.

Ministrul a mai precizat că și stocurile de muniție din regiune, adesea estimate la peste 20.000 de tone, s-au redus semnificativ, deoarece atât trupele ruse ilegale, cât și așa-zisa armată transnistreană le-au utilizat de-a lungul anilor.

Totodată, autoritățile moldovenești au luat deja măsuri pentru a descuraja recrutarea cetățenilor moldoveni în structurile militare ilegale, retrăgând cetățenia celor care servesc în prezența militară rusă ilegală din regiune.

Aceasta ar trebui să constituie un factor de descurajare semnificativ pentru orice cetățean moldovean care ar lua în considerare o astfel de alegere. Există locuri de muncă suficiente în Republica Moldova”, a mai comentat oficialul.

Popșoi a abordat și perspectiva reintegrării Transnistriei, subliniind că toate instrumentele Consiliului Europei care au contribuit la consolidarea democratică a Moldovei vor putea fi folosite și în acest proces, la momentul potrivit.

„Când va veni momentul reintegrării, toate instrumentele Consiliului Europei care au fost atât de utile și au adus dezvoltări importante pentru consolidarea democratică a Republicii Moldova vor putea fi aplicate și pentru a identifica cele mai bune soluții adaptate situației specifice a procesului de reintegrare. Cât privește situația drepturilor omului din regiune, aceasta se află în permanență în atenția autorităților moldovenești, inclusiv în contextul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului privind Federația Rusă”, a declarat Popșoi.

În contextul încheierii mandatului Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri, Mihai Popșoi a evidențiat importanța Sesiunii Ministeriale a Consiliului Europei, care se va desfășura la Chișinău în perioada 14 – 15 mai. La reuniune sunt așteptate delegații din cele 46 de state membre și 5 state observatoare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
facebook.com/adriandulgher

Adrian Dulgher nu intră în cursa pentru fotoliul de primar de Orhei. CEC respinge contestația și sesizează ANI

Adrian Dulgher rămâne în afara cursei pentru funcția de primar al municipiului Orhei. Pe 21 aprilie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins contestația depusă de Dulgher. Acesta contestase decizia prin care i-a fost refuzată înregistrarea în calitate de candidat independent. Totodată, CEC a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate (ANI).

Potrivit CEC, pe 7 aprilie, Adrian Dulgher a depus la Consiliului electoral de circumscripție Orhei cererea privind înregistrarea sa în calitate de candidat independent. Ulterior, Agenția Servicii Publice a răspuns, la o solicitare a CEC, că Dulgher a fost identificat ca membru al Consiliului politic național și al Biroului permanent central al Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Astfel, pe 14 aprilie, Consiliul electoral din Orhei a refuzat înregistrarea lui Dulgher.

Pe 16 aprilie, Dulgher a depus o contestație la CEC, prin care a solicitat anularea actului din 14 aprilie și înregistrarea sa în calitate de candidat independent. El a spus că refuzul de înregistrare este neîntemeiat, întrucât și-a încetat calitatea de membru al partidului odată cu depunerea cererii de retragere din partid, la 23 ianuarie 2026.

Ce declară CUB

Pe 21 martie, președintele interimar al partidului CUB, Victor Țărnă, a explicat la ședința CEC că Dulgher a întocmit cererea de retragere din formațiune pe 17 ianuarie, iar secretarul general al CUB a recepționat-o pe 23 ianuarie. Potrivit lui Țărnă, pe 26 martie, la ședința Biroului politic al CUB s-a luat act de cererea de retragere.

Victor Țărnă a mai spus că, în aceeași ședință, a fost examinată solicitarea lui Dulgher privind susținerea partidului pentru candidatura sa la funcția de primar, însă CUB a decis să nu o susțină.

Pe 30 martie, la ședința Consiliului național politic al CUB s-a luat act oficial de cererea de retragere din partid și s-a constatat încetarea calității de membru a lui Dulgher. Pe 8 aprilie, CUB a depus la ASP cererea de înregistrarea a modificărilor, solicitând aprobarea noii componente a conducerii CUB. Dulgher a fost radiat pe 21 aprilie, a precizat Țărnă.

Președintele interimar al CUB a ținut să precizeze că Dulgher nu este candidatul partidului la aceste alegeri și nu beneficiază de susținerea formațiunii în această campanie.

Decizia CEC

Potrivit CEC, candidatul independent este acela care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a avut calitatea de membru al unui partid politic. De asemenea, potrivit CEC, membrii unui partid politic își pierd calitatea de membru doar după înregistrarea modificărilor respective de către ASP. „Persoana trebuia să-și înceteze calitatea de membru al partidului cel târziu până la 8 martie 2026”, a precizat instituția.

Conform instituției, hotărârea din 14 aprilie a Consiliului electoral din Orhei, prin care a fost refuzată înregistrarea lui Dulgher, este legală. Astfel, CEC a respins contestația ca neîntemeiată. Potrivit CEC, Dulgher poate contesta decizia din 14 aprilie, în decurs de 3 zile, la Judecătoria Orhei.

La aceeași ședință, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a spus că Dulgher nu a depus la ANI declarațiile de avere și interese corespunzătoare la momentul examinării contestației de către CEC. Astfel, el a cerut completarea deciziei CEC cu prezentarea hotărârii participanților la procedura administrativă și ANI.

În reacție, raportorul proiectului a susținut decizia, menționând: „Dat fiind faptul că a deținut în această perioadă calitatea de vicepreședinte al CUB, se va menționa în proiect despre nedepunerea declarației”.

Proiectul CEC a fost susținut cu 6 voturi „pro”, un vot împotrivă și două abțineri.

***

Adrian Dulgher se prezintă drept om de afaceri.

Acesta a locuit timp de trei decenii în Marea Britanie, iar după ce a revenit în Republica Moldova a intrat în politică, devenind vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Dulgher a candidat pe lista CUB la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, figurând pe poziția a doua. În urma scrutinului, formațiunea a acumulat doar 0,84% din voturile valabil exprimate și nu a obținut niciun mandat de deputat.

Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion. Acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar organele de drept au declarat că banii nu-i aparțin acestuia.

Pe 12 ianuarie 2026, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la „reprezentanții unor instituții din Ucraina”, că Adrian Dulgher a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe declara că nu a fost informat de autoritățile ucrainene privind impunerea vreunei interdicții de intrare în Ucraina în raport cu Dulgher. Însuși Dulgher la fel susține că nu a fost notificat că ar fi vizat de o astfel de măsură. Detalii AICI.

***

Zece candidați s-au înregistrat pentru funcția de primar al municipiului Orhei la alegerile locale noi din 17 mai 2026, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală. Detalii AICI.

Е. Разумный / Ведомости

Raport Amnesty International: tortura rămâne nepedepsită, iar libertatea de exprimare este restrânsă în Moldova

Dreptul la libertatea de exprimare și la întruniri pașnice a fost restrâns în mod arbitrar în Republica Moldova, iar cazurile de tortură și alte forme de rele tratamente au rămas nesancționate, arată raportul pentru anul 2025 publicat de Amnesty International Moldova pe 21 aprilie.

Conform sursei citate, discriminarea împotriva persoanelor LGBT rămâne larg răspândită în Moldova, iar accesul la anumite servicii medicale a fost limitat, inclusiv prin interzicerea avortului medicamentos prin telemedicină. Organizația susține că decizia a fost luată fără consultarea profesioniștilor din domeniul medical sau a reprezentanților societății civile din domeniul drepturilor femeilor.

Raportul mai arată că mass-media pro-europeană rămâne vulnerabilă din punct de vedere financiar, multe instituții fiind afectate de încetarea finanțării externe. „Potrivit mai multor instituții media, anumiți politicieni pro-guvernamentali ar fi încercat să influențeze opțiunile editoriale, sugerând că o acoperire nefavorabilă ar putea pune în pericol accesul la granturi străine”, se arată în raport.

În același timp, Parlamentul a introdus amenzi pentru solicitarea, acceptarea sau primirea de stimulente financiare în scopul participării la întruniri publice. Potrivit raportului, legea este formulată vag și nu oferă suficientă claritate juridică și putea restrânge practicile protejate de remunerare și compensare rezultate din organizarea de evenimente publice.

Și problemele structurale care stau la baza torturii și a altor forme de rele tratamente în locurile de detenție au rămas nesoluționate, se mai arată în raport. „Monitorii locali în domeniul drepturilor omului au continuat să raporteze cazuri de tortură și alte forme de rele tratamente, precum și eșecul autorităților de a le investiga în mod eficient”, concluzionează Amnesty International Moldova.

Mai mult, potrivit sursei, impunitatea pentru încălcările anterioare ale drepturilor omului comise de poliție și de organele de drept a persistat și anul trecut, în Moldova.

În regiunea transnistreană, situația drepturilor omului este descrisă ca fiind și mai gravă. Libertatea mass-mediei a fost restrânsă în continuare de autoritățile de facto, inclusiv prin inițiative legislative care vizau sancționarea jurnaliștilor instituțiilor media înregistrate în alte state.

Drepturile omului în stânga Nistrului au fost afectate și după ce autoritățile nerecunoscute au interzis prin „lege” promovarea așa-numitelor „relații sexuale netradiționale”, precum și promovarea „schimbării de sex” și a unui stil de viață fără copii. Reamintim, prevederile introduc sancțiuni severe pentru astfel de „fapte”, inclusiv amenzi considerabile, „detenție administrativă” de până la 15 zile, expulzarea unui „contravenient” străin (inclusiv cetățeni ai Republicii Moldova de pe teritoriul aflat sub control constituțional) și suspendarea platformelor media pentru o perioadă de până la 90 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: