Compania Summa continuă să investească în economia Republicii Moldova

Industria ospitalității din Republica Moldova a înregistrat în 2025 cel mai puternic ritm de creștere din ultimii 20 de ani, într-un context marcat de investiții accelerate și extinderea prezenței brandurilor internaționale. Unul dintre actorii care au influențat decisiv această evoluție este Summa, companie prezentă pe piața locală de aproape trei decenii și un investitor constant în dezvoltarea infrastructurii hoteliere.

Summa a fost pionierul care a adus în Republica Moldova primele branduri hoteliere internaționale, ridicând standardele de calitate. În 2025 compania avansează cu un nou proiect major, continuând modelul investițional pe termen lung, care a caracterizat prezența sa în țară.

Summa și-a început activitatea în Republica Moldova în 1996, odată cu dezvoltarea complexului Green Hills Market și a Aeroportului Internațional Chișinău, trecând treptat de la proiecte de infrastructură locală la un model de dezvoltare pe termen lung. Între 1996 și 2024, valoarea totală a investițiilor realizate depășește 300 mil. euro, portofoliul acoperind șase sectoare strategice: ospitalitate, construcții, sănătate, imobiliare, comerț și proiecte sociale. Pentru perioada 2025-2028 compania a planificat investiții suplimentare de aproximativ 300 mil. euro, astfel portofoliul Summa în Republica Moldova va depăși 600 de milioane de euro. Această consecvență strategică pe termen lung a oferit companiei un avantaj distinct: Summa a devenit unul dintre cei mai puternici investitori, capabili să atragă parteneri internaționali și locali de calibru, precum Radisson, Marriott International, BERD, Banca Mondială, CEB, MCA Moldova, OTP Bank și Victoriabank, realizând proiecte de amploare strategică pentru economia națională. La nivelul economiei naționale, aceste investiții consolidează poziția Summa ca partener strategic al statului în modernizarea infrastructurii și în accelerarea dezvoltării economice.

O perioadă  îndelungată, lanțurile hoteliere internaționale au privit Republica Moldova ca pe o piață dificilă. Primele inițiative ale companiilor Radisson, Marriott International și Ramada, din anii 2000, s-au confruntat cu obstacole juridice, lipsa imobilelor adecvate și un climat investițional insuficient dezvoltat. Abia odată cu apariția unor parteneri locali capabili să asigure standardele cerute și capitalul necesar a devenit posibilă intrarea efectivă a marilor branduri pe piața moldovenească. Un astfel de partener a fost Summa, care a inaugurat Radisson Blu (2015) pe amplasamentul fostului hotel Leogrand, și ulterior – Courtyard by Marriott (2019), primul hotel din țară operat oficial sub marca Marriott International. Summa are o viziune strategică clară, dezvoltând proiecte care aliniază industria hotelieră la standarde internaționale.

Potrivit lui Atilla Șancı, directorul regional Summa în Moldova, după succesul Radisson Blu și Courtyard by Marriott, compania lansează un proiect integrat inovator.

Atilla Şancı, Director Regional Summa în Republica Moldova
Ivan Kiseev, Senior Director Marriott International, International Hotel Development
CEE & CIS

„Nu vorbim doar despre două unități hoteliere distincte sub brandurile internaționale Marriott International – Moxy Hotels și Residence Inn by Marriott, ci despre un complex multifuncțional care va include și noul hub medical de nouă generație Medpark City Clinic. Este o abordare care reflectă direcția strategică a Summa: trecerea de la proiecte izolate la ecosisteme integrate, capabile să răspundă simultan cererii din segmentul de business, turism și servicii medicale, atât pentru publicul local, cât și pentru cel internațional. Investiția totală în acest proiect este de 40 mil. euro, iar finalizarea este estimată pentru primul trimestru al anului 2028.

Dimensiunea și conceptul proiectului depășesc cu mult dezvoltările hoteliere tradiționale din Republica Moldova. Moxy Hotels va fi orientat către o audiență tânără și urbană, cu un design modern și o experiență adaptată stilului de viață actual, în timp ce Residence Inn by Marriott este proiectat pentru segmentul oaspeților cu sejururi îndelungate, oferind dotări care asigură o experiență similară celei de acasă. La rândul său, hubul medical Medpark City Clinic generează o valoare adăugată semnificativă pentru proiect, oferind servicii de diagnostic avansat, programe de wellness, precum și oferte complexe în domeniul turismului medical. În ansamblu, această structură integrată va introduce pe piața locală un model nou pentru industria ospitalității, un concept care până acum nu a existat în Republica Moldova”, a subliniat Atilla Șancı.

Din punct de vedere arhitectural și funcțional, Moxy Hotels se va remarca prin designul său contemporan, spațiile comune dinamice și tehnologiile integrate, oferind camere compacte, dar funcționale și zone active pentru socializare. Residence Inn by Marriott va pune la dispoziție apartamente spațioase cu bucătării, spații de lucru și o atmosferă adaptată șederilor prelungite. 

Complexul integrează și Medpark City Clinic, un hub medical de generație nouă, conceput pentru a oferi servicii de diagnostic avansat, tratamente personalizate, standarde înalte de îngrijire și specialiști cu certificări europene și internaționale.  Centrul promovează o abordare personalizată a tratamentului și orientarea către nevoile pacientului. Aceasta va permite oferirea de programe wellness și acces la servicii medicale moderne, aducând valoarea suplimentară pentru viitorii rezidenți, atât de pe piața locală, cât și de pe cea internațională.

Medpark City Clinic este conceput ca o unitate integrată structural în sistemul Spitalului Internațional Medpark, recunoscut drept cel mai important spital privat din țară, care oferă servicii medicale de înaltă calitate, în conformitate cu standardele și practicile internaționale, fapt confirmat de acreditarea Joint Commission International (JCI).

Centrul va oferi servicii avansate în domenii orientate spre viitor: medicină personalizată, programe de longevitate, medicină funcțională, programe de reabilitare, prevenție și tratament.

Pentru sectorul turismului medical, acesta reprezintă un avantaj semnificativ: pacienții străini vor putea beneficia de toate serviciile necesare într-o singură infrastructură, fără a fi nevoiți să se deplaseze prin oraș, ceea ce va spori atractivitatea Chișinăului ca destinație pentru turism medical și de afaceri. În același timp, localnicii vor avea acces la servicii medicale, restaurante și zone comerciale. Amplasarea convenabilă a complexului și parcarea generoasă îi amplifică și mai mult potențialul.

Atilla Șancı a evidențiat că Summa urmează și în acest proiect formula care a stat la baza tuturor proiectelor sale anterioare: integrarea standardelor internaționale cu valorificarea resurselor și competențelor locale. În prezent, compania oferă locuri de muncă pentru peste 1.250 de persoane, colaborând cu antreprenori locali și creând oportunități de formare la standardele rețelelor internaționale. Noul complex va genera aproximativ 300 de noi locuri de muncă, iar implicarea directă a Marriott International va contribui suplimentar la profesionalizarea angajaților. Aceste inițiative sunt importante pentru o piață care, timp de mai mulți ani, s-a confruntat cu un deficit pronunțat de specialiști calificați la nivel internațional.

Printre proiectele de referință dezvoltate de Summa în Republica Moldova se regăsesc investiții cu impact strategic asupra economiei și infrastructurii naționale. 

În sectorul medical, Spitalul Internațional Medpark – cea mai mare instituție medicală privată din țară, dezvoltată în două etape (2010 și 2023) și prima din Republica Moldova, acreditată de JCI (Joint Commission International), unul dintre cele mai prestigioase standarde globale în domeniu; Chișinău Arena (2020), primul complex sportiv și de divertisment de anvergură construit în țară printr-un parteneriat public-privat; Aeroportul Internațional Chișinău (2000), care a devenit principalul punct de intrare în țară, impulsionând turismul și activitatea de afaceri; Radisson Blu Leogrand Hotel Chișinău (2015) și Courtyard by Marriott Chișinău (2019), care au ridicat standardele industriei hoteliere; modernizarea traseului M2 Chișinău-Soroca (2014), contribuind la îmbunătățirea conectivității regionale; precum și Shopping MallDova (2008), primul centru comercial și de divertisment la standarde internaționale, care a transformat Chișinăul într-un hub comercial și de lifestyle pentru întreaga regiune.

Noile investiții anunțate de Summa vin într-o perioadă de revitalizare vizibilă a industriei ospitalității. După declinul generat de pandemie, piața s-a redresat și a intrat într-o etapă de creștere. Doar în intervalul ianuarie-septembrie 2025, numărul turiștilor cazați a crescut cu 9,6%, iar numărul înnoptărilor – cu 4,9%, indicând o cerere tot mai mare pentru servicii de cazare la standarde înalte și pentru infrastructură modernă. Creșterea ponderii vizitatorilor străini confirmă, de asemenea, intensificarea interesului internațional pentru Republica Moldova ca destinație turistică și de business.

În același timp, structura actuală a pieței de cazare rămâne neuniformă: o parte importantă a fondului hotelier este depășită, incapabilă să concureze cu noile dezvoltări, iar standardele internaționale sunt atinse doar de un număr limitat de operatori. În acest context, noile branduri Marriott International vor contribui la diversificarea și modernizarea fondului hotelier în segmentele „mid-scale” și „upscale”, acoperind un gol real în oferta actuală a pieței.

Totodată, Summa nu își limitează activitatea la sectorul ospitalității și analizează activ oportunități investiționale în alte domenii strategice.

Potrivit lui Atilla Șancı, compania își diversifică accelerat portofoliul investițional:
„Implementăm proiecte de anvergură în sectorul imobiliar comercial, inclusiv un nou centru comercial, cu investiții de 250 milioane de euro, planificat pentru 2028. Sectorul sănătății rămâne o prioritate strategică, prin extinderea Medpark International Hospital, care va include construirea unui Centru de Diagnostic Oncologic și dezvoltarea Medpark City Clinic. 

Un domeniu de interes strategic îl reprezintă energia regenerabilă, dovadă fiind planurile pentru o centrală fotovoltaică cu o capacitate de 20 MW. În același timp, proiectele imobiliare premium și agroturismul rămân direcții promițătoare, în acest sens fiind în pregătire proiectul „Wine Hotel & Country Club”. Toate aceste sectoare sunt aliniate la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Republicii Moldova și direcția de integrare europeană a țării”, a declarat Șancı.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Patru cetățeni ai Republicii Moldova, condamnați în Marea Britanei după 449 de furturi din locuințe

Patru cetățeni ai Republicii Moldova, care dețin și cetățenia română, au fost condamnați în Marea Britanie pentru o serie de furturi prin efracție. Aceștia ar fi comis 449 de spargeri în locuințe nou-construite, relatează ziarul Adevărul.

Faptele au fost comise în perioada ianuarie-octombrie 2025, în zece comitate, inclusiv în Hertfordshire. Gruparea acționa în special în cartiere rezidențiale noi, unde locuințele erau aproape finalizate sau urmau să fie predate proprietarilor.

În acest interval, cei patru bărbați ar fi spart 449 de locuințe, iar valoarea bunurilor furate depășește un milion de lire sterline.

Pe lângă pagubele materiale, spargerile au creat și probleme de siguranță. În unele cazuri, hoții au lăsat în urmă instalații deteriorate, cu țevi de gaz și apă tăiate sau expuse. Dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să înlocuiască echipamentele furate și să repare locuințele înainte ca acestea să poată fi ocupate de noii proprietari.

Acțiunile lor au afectat dezvoltatori și cumpărători care așteptau cu nerăbdare să se mute în noile lor locuințe. În multe cazuri, au creat și riscuri serioase pentru siguranță, lăsând conducte de gaz și apă expuse”, a declarat ofițerul care a coordonat ancheta.

Indivizii și-au recunoscut vina și au fost condamnați la pedepse de patru ani și zece luni, patru ani și nouă luni, patru ani și două luni, respectiv trei ani și 11 luni de închisoare.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău au confirmat că persoanele condamnate au dublă cetățenie.

În urma verificărilor efectuate și a informațiilor recepționate de la autoritățile britanice, s-a confirmat că cele patru persoane vizate sunt cetățeni ai Republicii Moldova și dețin, totodată, cetățenie română”, a precizat MAE

Instituția a menționat că ambasada Republicii Moldova la Londra monitorizează cazul și menține legătura cu autoritățile britanice competente.

Tudor Mardei | NewsMaker

Deficitul de motorină, pe agenda Guvernului. Vasile Tofan convoacă Executivul în ședință

Prim-ministrul Vasile Tofan convoacă Guvernul în ședință marți, 28 iulie, în contextul evoluțiilor de pe piața carburanților și a gazelor naturale din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de șeful Executivului pe pagina sa de Facebook.

Urmăresc atent tot ce se întâmplă în domeniul energetic din R. Moldova, inclusiv piața de motorină și cea a gazului. În lumina ultimelor evenimente, am decis să convoc mâine dimineață o ședință de Guvern pentru a ne asigura la nivel de Executiv că avem puse la punct toate mecanismele necesare de reacție rapidă în caz de necesitate”, a transmis Vasile Tofan.

Precizăm că Republica Moldova se confruntă cu un deficit de motorină. Potrivit autorităților, acesta este cauzat de scăderea nivelului Dunării și de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care au generat blocaje în lanțurile de transport și au afectat livrările de combustibil.

Astăzi, 27 iulie, 53 de stații PECO din Republica Moldova nu aveau stocuri de motorină, din totalul de aproape 600 existente. În acest context, Executivul a comunicat că, pe parcursul zilei, în țară urmează să ajungă un volum suplimentar de circa 6 000 de tone de motorină, care ar urma să reducă deficitul.

imagine simbol

Ministerul Mediului propune reguli noi pentru zonele de scăldat. Cetățenii vor fi informați dacă apa este sigură pentru îmbăiere

Calitatea apei din zonele de scăldat va fi monitorizată după reguli noi, iar cetățenii vor fi informați mai clar dacă apa este sigură pentru îmbăiere. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Mediului.

Documentul prevede introducerea unui sistem național de monitorizare a apelor folosite pentru scăldat, după modelul aplicat în Uniunea Europeană. Astfel, apa din râuri, lacuri și alte zone de recreere va fi verificată periodic, iar rezultatele vor fi făcute publice.

Potrivit autorilor proiectului, în prezent Republica Moldova nu are un regulament special care să stabilească modul de evaluare a calității apelor pentru scăldat. Din acest motiv, autoritățile nu dispun de reguli unitare privind clasificarea zonelor de îmbăiere, evaluarea riscurilor pentru sănătate sau informarea populației.

Proiectul prevede clasificarea apelor în patru categorii: „excelentă”, „bună”, „satisfăcătoare” și „nesatisfăcătoare”. În funcție de rezultate, în zonele de scăldat vor fi instalate panouri și simboluri care să informeze oamenii despre calitatea apei și eventualele riscuri.

Totodată, documentul mai prevede stabilirea unor cerințe privind amenajarea zonelor de agrement, inclusiv existența toaletelor publice, a pubelelor, sistemelor de canalizare și a iluminatului.

Datele prezentate în nota informativă arată că, în anul 2024, aproape 84% dintre probele de apă analizate în zonele de recreere au corespuns standardelor care permit scăldatul. Cu toate acestea, specialiștii au identificat și probe contaminate cu microorganisme care pot provoca diverse îmbolnăviri.

În prezent, Republica Moldova are opt zone de îmbăiere de importanță națională și alte 31 de zone de recreere declarate de autoritățile locale. În 2024, doar două dintre zonele naționale au primit autorizație sanitară, în timp ce celelalte au avut afișat indicatorul „Scăldatul interzis”, din cauza calității necorespunzătoare a apei sau a infrastructurii insuficiente.

Ministerul Mediului își propune ca până în 2028 să fie monitorizate cel puțin 90% dintre zonele de recreere identificate, iar până în 2030 majoritatea apelor pentru scăldat să atingă cel puțin nivelul de calitate „satisfăcătoare”. Autoritățile estimează că noile reguli vor reduce riscurile pentru sănătate, vor îmbunătăți starea mediului și vor contribui la dezvoltarea turismului în zonele de agrement.

NU-952-MS-2025 by Ana-Maria

NewsMaker

Parlamentul propune reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia. Cine va fi considerat „candidat camuflat”

Alegerile din Găgăuzia din 15 noiembrie vor avea loc, în continuare, în circumscripții uninominale. În schimb, la următoarele scrutine, deputații Adunării Populare ar urma să fie aleși prin sistem proporțional, pe liste de partid, la fel ca la alegerile parlamentare. Prevederile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului electoral, înregistrat în Parlament pe 27 iulie.

Cum va funcționa noul Consiliu Electoral al Găgăuziei

Potrivit proiectului înregistrat de un grup de deputați ai PAS, organul electoral din regiune, denumirea căruia a fost disputată în ultima perioadă, se va numi Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Acesta va avea între 7 și 11 membri, iar președintele va activa permanent și va fi numit de Comisia Electorală Centrală. Doi membri vor fi desemnați de Adunarea Populară a Găgăuziei, iar ceilalți vor fi desemnați și numiți după aceeași procedură aplicată celorlalte organe electorale din țară. Dacă autoritățile cu drept de desemnare nu vor înainta candidaturi în termen, locurile vacante vor fi completate de CEC din Registrul funcționarilor electorali.

Proiectul stabilește și modul în care va funcționa noua structură la diferite tipuri de scrutin. La alegerile parlamentare, prezidențiale, locale generale și la referendumurile republicane, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei va exercita atribuțiile unui consiliu electoral de circumscripție. În schimb, la alegerile regionale din autonomie, acesta va avea atribuțiile organului electoral regional responsabil de organizarea scrutinului.

Finanțarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei și a alegerilor regionale va fi asigurată din bugetul de stat. Totodată, instituția va avea propriul aparat de lucru, acces la Registrul de stat al alegătorilor, iar președintele său va putea participa, fără drept de vot, la ședințele Comisiei Electorale Centrale.

Condiții noi pentru candidații la funcția de bașcan și de deputat

Proiectul stabilește și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care candidează la funcțiile de deputat în Adunarea Populară și de bașcan al Găgăuziei.

Potrivit documentului, deputat în Adunarea Populară poate fi ales un cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot care a împlinit vârsta de 21 de ani până în ziua alegerilor inclusiv, a locuit sau locuiește permanent în UTA Găgăuzia de cel puțin cinci ani și, la data scrutinului, își are domiciliul în autonomie.

Pentru funcția de bașcan, proiectul păstrează condiția ca viitorul candidat să cunoască limba găgăuză, dar introduce și o cerință nouă: acesta va trebui să cunoască și limba română. Todată, candidatul trebuie să aibă cel puțin 35 de ani și să fi locuit sau să locuiască permanent în UTA Găgăuzia de cel puțin 10 ani.

Cine riscă să fie considerat „candidat camuflat”

Proiectul introduce, totodată, și două noțiuni noi în Codul electoral: „candidat independent camuflat” și „susținere camuflată”.

Potrivit documentului, „candidat independent camuflat” este candidatul independent care, formal sau informal, direct ori indirect, desfășoară împreună cu un partid politic sau un bloc electoral acțiuni comune, concertate ori sincronizate în campania electorală, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, logistica sau mesajele, cu scopul sau efectul de a eluda restricțiile legale privind desemnarea candidaților de către formațiunile politice.

Proiectul definește și noțiunea de „susținere camuflată a competitorilor electorali”, care reprezintă orice sprijin financiar, material, organizatoric, logistic sau mediatic acordat, direct ori indirect, unui competitor electoral de către un partid politic sau un bloc electoral, cu știința, consimțământul ori coordonarea acestuia, atunci când scopul este promovarea candidatului prin eludarea regimului juridic aplicabil partidelor politice sau concurenților electorali. Documentul precizează însă că simpla prezență, într-un grup de inițiativă, a unor persoane afiliate unor partide politice nu constituie, prin ea însăși, o susținere camuflată.

Deputatul PAS Igor Chiriac, unul dintre autorii proiectului, a declarat că modificările urmăresc trei obiective: punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale, organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei în acest an și asigurarea unui scrutin „liber, corect și transparent”.

„Ne dorim ca proiectul să fie adoptat până la sfârșitul lunii august, pentru ca toate modificările necesare să fie aplicate la timp înainte de alegerile din UTA Găgăuzia”, a precizat Chiriac.

***

Amintim, pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să constituie organul electoral al autonomiei.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, care trebuiau să aibă loc inițial în noiembrie 2025, au fost amânate de două ori și sunt programate în prezent pentru 15 noiembrie 2026. Este al treilea termen stabilit pentru desfășurarea scrutinului.

În prezent, cei 35 de deputați ai Adunării Populare sunt aleși în circumscripții uninominale. Fiecare circumscripție își alege câte un deputat, iar pentru a câștiga din primul tur un candidat trebuie să obțină peste jumătate din voturile valabil exprimate. În caz contrar, este organizat un al doilea tur între primii doi candidați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Energocom, mai aproape de a avea un nou director general. Cine sunt cei doi candidați rămași în cursă

Consiliul S.A. „Energocom” a admis doi candidați în etapa următoare a concursului pentru ocuparea funcției de director general al companiei. Este vorba despre Sergiu Ceban și Eugeniu Buzatu.

Potrivit unui comunicat al Agenției Proprietății Publice, decizia a fost luată după examinarea dosarelor depuse și verificarea îndeplinirii condițiilor de participare prevăzute de Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului.

Totodată, un candidat nu a fost admis în etapa următoare, deoarece nu a întrunit condițiile de participare stabilite de regulament.

Amintim că, pe 17 iulie, directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarase că s-a gândit încă dacă își va depune candidatura la concursul pentru șefia întreprinderii de stat. „Acum avem chestiuni mai importante decât concursul pentru director și nu m-am gândit”, a spus el, potrivit TVR Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: