Compania Summa continuă să investească în economia Republicii Moldova

Industria ospitalității din Republica Moldova a înregistrat în 2025 cel mai puternic ritm de creștere din ultimii 20 de ani, într-un context marcat de investiții accelerate și extinderea prezenței brandurilor internaționale. Unul dintre actorii care au influențat decisiv această evoluție este Summa, companie prezentă pe piața locală de aproape trei decenii și un investitor constant în dezvoltarea infrastructurii hoteliere.

Summa a fost pionierul care a adus în Republica Moldova primele branduri hoteliere internaționale, ridicând standardele de calitate. În 2025 compania avansează cu un nou proiect major, continuând modelul investițional pe termen lung, care a caracterizat prezența sa în țară.

Summa și-a început activitatea în Republica Moldova în 1996, odată cu dezvoltarea complexului Green Hills Market și a Aeroportului Internațional Chișinău, trecând treptat de la proiecte de infrastructură locală la un model de dezvoltare pe termen lung. Între 1996 și 2024, valoarea totală a investițiilor realizate depășește 300 mil. euro, portofoliul acoperind șase sectoare strategice: ospitalitate, construcții, sănătate, imobiliare, comerț și proiecte sociale. Pentru perioada 2025-2028 compania a planificat investiții suplimentare de aproximativ 300 mil. euro, astfel portofoliul Summa în Republica Moldova va depăși 600 de milioane de euro. Această consecvență strategică pe termen lung a oferit companiei un avantaj distinct: Summa a devenit unul dintre cei mai puternici investitori, capabili să atragă parteneri internaționali și locali de calibru, precum Radisson, Marriott International, BERD, Banca Mondială, CEB, MCA Moldova, OTP Bank și Victoriabank, realizând proiecte de amploare strategică pentru economia națională. La nivelul economiei naționale, aceste investiții consolidează poziția Summa ca partener strategic al statului în modernizarea infrastructurii și în accelerarea dezvoltării economice.

O perioadă  îndelungată, lanțurile hoteliere internaționale au privit Republica Moldova ca pe o piață dificilă. Primele inițiative ale companiilor Radisson, Marriott International și Ramada, din anii 2000, s-au confruntat cu obstacole juridice, lipsa imobilelor adecvate și un climat investițional insuficient dezvoltat. Abia odată cu apariția unor parteneri locali capabili să asigure standardele cerute și capitalul necesar a devenit posibilă intrarea efectivă a marilor branduri pe piața moldovenească. Un astfel de partener a fost Summa, care a inaugurat Radisson Blu (2015) pe amplasamentul fostului hotel Leogrand, și ulterior – Courtyard by Marriott (2019), primul hotel din țară operat oficial sub marca Marriott International. Summa are o viziune strategică clară, dezvoltând proiecte care aliniază industria hotelieră la standarde internaționale.

Potrivit lui Atilla Șancı, directorul regional Summa în Moldova, după succesul Radisson Blu și Courtyard by Marriott, compania lansează un proiect integrat inovator.

Atilla Şancı, Director Regional Summa în Republica Moldova
Ivan Kiseev, Senior Director Marriott International, International Hotel Development
CEE & CIS

„Nu vorbim doar despre două unități hoteliere distincte sub brandurile internaționale Marriott International – Moxy Hotels și Residence Inn by Marriott, ci despre un complex multifuncțional care va include și noul hub medical de nouă generație Medpark City Clinic. Este o abordare care reflectă direcția strategică a Summa: trecerea de la proiecte izolate la ecosisteme integrate, capabile să răspundă simultan cererii din segmentul de business, turism și servicii medicale, atât pentru publicul local, cât și pentru cel internațional. Investiția totală în acest proiect este de 40 mil. euro, iar finalizarea este estimată pentru primul trimestru al anului 2028.

Dimensiunea și conceptul proiectului depășesc cu mult dezvoltările hoteliere tradiționale din Republica Moldova. Moxy Hotels va fi orientat către o audiență tânără și urbană, cu un design modern și o experiență adaptată stilului de viață actual, în timp ce Residence Inn by Marriott este proiectat pentru segmentul oaspeților cu sejururi îndelungate, oferind dotări care asigură o experiență similară celei de acasă. La rândul său, hubul medical Medpark City Clinic generează o valoare adăugată semnificativă pentru proiect, oferind servicii de diagnostic avansat, programe de wellness, precum și oferte complexe în domeniul turismului medical. În ansamblu, această structură integrată va introduce pe piața locală un model nou pentru industria ospitalității, un concept care până acum nu a existat în Republica Moldova”, a subliniat Atilla Șancı.

Din punct de vedere arhitectural și funcțional, Moxy Hotels se va remarca prin designul său contemporan, spațiile comune dinamice și tehnologiile integrate, oferind camere compacte, dar funcționale și zone active pentru socializare. Residence Inn by Marriott va pune la dispoziție apartamente spațioase cu bucătării, spații de lucru și o atmosferă adaptată șederilor prelungite. 

Complexul integrează și Medpark City Clinic, un hub medical de generație nouă, conceput pentru a oferi servicii de diagnostic avansat, tratamente personalizate, standarde înalte de îngrijire și specialiști cu certificări europene și internaționale.  Centrul promovează o abordare personalizată a tratamentului și orientarea către nevoile pacientului. Aceasta va permite oferirea de programe wellness și acces la servicii medicale moderne, aducând valoarea suplimentară pentru viitorii rezidenți, atât de pe piața locală, cât și de pe cea internațională.

Medpark City Clinic este conceput ca o unitate integrată structural în sistemul Spitalului Internațional Medpark, recunoscut drept cel mai important spital privat din țară, care oferă servicii medicale de înaltă calitate, în conformitate cu standardele și practicile internaționale, fapt confirmat de acreditarea Joint Commission International (JCI).

Centrul va oferi servicii avansate în domenii orientate spre viitor: medicină personalizată, programe de longevitate, medicină funcțională, programe de reabilitare, prevenție și tratament.

Pentru sectorul turismului medical, acesta reprezintă un avantaj semnificativ: pacienții străini vor putea beneficia de toate serviciile necesare într-o singură infrastructură, fără a fi nevoiți să se deplaseze prin oraș, ceea ce va spori atractivitatea Chișinăului ca destinație pentru turism medical și de afaceri. În același timp, localnicii vor avea acces la servicii medicale, restaurante și zone comerciale. Amplasarea convenabilă a complexului și parcarea generoasă îi amplifică și mai mult potențialul.

Atilla Șancı a evidențiat că Summa urmează și în acest proiect formula care a stat la baza tuturor proiectelor sale anterioare: integrarea standardelor internaționale cu valorificarea resurselor și competențelor locale. În prezent, compania oferă locuri de muncă pentru peste 1.250 de persoane, colaborând cu antreprenori locali și creând oportunități de formare la standardele rețelelor internaționale. Noul complex va genera aproximativ 300 de noi locuri de muncă, iar implicarea directă a Marriott International va contribui suplimentar la profesionalizarea angajaților. Aceste inițiative sunt importante pentru o piață care, timp de mai mulți ani, s-a confruntat cu un deficit pronunțat de specialiști calificați la nivel internațional.

Printre proiectele de referință dezvoltate de Summa în Republica Moldova se regăsesc investiții cu impact strategic asupra economiei și infrastructurii naționale. 

În sectorul medical, Spitalul Internațional Medpark – cea mai mare instituție medicală privată din țară, dezvoltată în două etape (2010 și 2023) și prima din Republica Moldova, acreditată de JCI (Joint Commission International), unul dintre cele mai prestigioase standarde globale în domeniu; Chișinău Arena (2020), primul complex sportiv și de divertisment de anvergură construit în țară printr-un parteneriat public-privat; Aeroportul Internațional Chișinău (2000), care a devenit principalul punct de intrare în țară, impulsionând turismul și activitatea de afaceri; Radisson Blu Leogrand Hotel Chișinău (2015) și Courtyard by Marriott Chișinău (2019), care au ridicat standardele industriei hoteliere; modernizarea traseului M2 Chișinău-Soroca (2014), contribuind la îmbunătățirea conectivității regionale; precum și Shopping MallDova (2008), primul centru comercial și de divertisment la standarde internaționale, care a transformat Chișinăul într-un hub comercial și de lifestyle pentru întreaga regiune.

Noile investiții anunțate de Summa vin într-o perioadă de revitalizare vizibilă a industriei ospitalității. După declinul generat de pandemie, piața s-a redresat și a intrat într-o etapă de creștere. Doar în intervalul ianuarie-septembrie 2025, numărul turiștilor cazați a crescut cu 9,6%, iar numărul înnoptărilor – cu 4,9%, indicând o cerere tot mai mare pentru servicii de cazare la standarde înalte și pentru infrastructură modernă. Creșterea ponderii vizitatorilor străini confirmă, de asemenea, intensificarea interesului internațional pentru Republica Moldova ca destinație turistică și de business.

În același timp, structura actuală a pieței de cazare rămâne neuniformă: o parte importantă a fondului hotelier este depășită, incapabilă să concureze cu noile dezvoltări, iar standardele internaționale sunt atinse doar de un număr limitat de operatori. În acest context, noile branduri Marriott International vor contribui la diversificarea și modernizarea fondului hotelier în segmentele „mid-scale” și „upscale”, acoperind un gol real în oferta actuală a pieței.

Totodată, Summa nu își limitează activitatea la sectorul ospitalității și analizează activ oportunități investiționale în alte domenii strategice.

Potrivit lui Atilla Șancı, compania își diversifică accelerat portofoliul investițional:
„Implementăm proiecte de anvergură în sectorul imobiliar comercial, inclusiv un nou centru comercial, cu investiții de 250 milioane de euro, planificat pentru 2028. Sectorul sănătății rămâne o prioritate strategică, prin extinderea Medpark International Hospital, care va include construirea unui Centru de Diagnostic Oncologic și dezvoltarea Medpark City Clinic. 

Un domeniu de interes strategic îl reprezintă energia regenerabilă, dovadă fiind planurile pentru o centrală fotovoltaică cu o capacitate de 20 MW. În același timp, proiectele imobiliare premium și agroturismul rămân direcții promițătoare, în acest sens fiind în pregătire proiectul „Wine Hotel & Country Club”. Toate aceste sectoare sunt aliniate la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Republicii Moldova și direcția de integrare europeană a țării”, a declarat Șancı.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Генштаб ВСУ

Ucraina va primi drone de €6 mlrd din prima tranșă a creditului UE de €90 mlrd

Circa două treimi din prima tranșă de 9,1 miliarde de euro din creditul Uniunii Europene pentru Ucraina vor fi destinate achiziționării de drone de la producători ucraineni. Politico, care citează doi oficiali UE familiarizați cu planurile, scrie că Comisia Europeană pregătește un memorandum de înțelegere în care vor fi expuse condițiile privind acordarea și utilizarea banilor.

Memorandumul de înțelegere ar urma să fie prezentat marți, 19 mai, iar după aprobarea sa de către UE și Rada Supremă a Ucrainei, fondurile ar putea deveni disponibile spre utilizare la mijlocul lunii iunie.

Din prima tranșă a creditului de 90 de miliarde de euro, pe care UE a decis să îl acorde garantându-l cu propriul buget, 5,9 miliarde de euro vor fi direcționate către achiziția de drone pentru Ucraina de către Bruxelles. Ulterior, Comisia Europeană va transfera Kievului restul de 3,2 miliarde de euro, pe care guvernul ucrainean le va putea folosi pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, inclusiv pentru plata militarilor. „Comisia intenționează să efectueze prima tranșă cât mai curând posibil în trimestrul al doilea al anului 2026. Aceasta va fi folosită pentru achiziționarea de drone în Ucraina pentru Ucraina”, a confirmat pentru Politico un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Creditul UE, care va fi acordat în mod egal în acest an și anul viitor, va acoperi două treimi din deficitul bugetar estimat al Ucrainei, evaluat la 135 de miliarde de euro. Săptămâna viitoare, când miniștrii de finanțe ai statelor din G7 se vor reuni, Comisia Europeană va continua să solicite Canadei, Japoniei, Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii să acopere partea rămasă a deficitului, a declarat unul dintre oficiali.

Cu ajutorul dronelor, Forțele Armate ale Ucrainei elimină aproximativ 80% din efectivele inamice de pe linia frontului. În condițiile deficitului de soldați și ale eforturilor de a proteja viețile militarilor aflați deja pe front, Ucraina dezvoltă intens și utilizarea complexelor robotizate terestre (NRC). „Infanteriștii pot și trebuie retrași din linia focului. Obiectivul nostru pentru 2026 este să înlocuim până la 30% din efectivele umane din cele mai dificile sectoare ale frontului prin tehnologii”, a declarat Nicolai Zinchevici, comandantul primei unități de NRC din Ucraina, în aprilie.

Dronele au devenit principalul tip de armament nu doar pe front, ci și în operațiunile la distanțe medii și lungi, notează The Moscow Times. Pe front, acestea distrug depozite, rute logistice și sisteme de apărare antiaeriană ale armatei ruse. Astfel, este afectată aprovizionarea trupelor ruse de pe linia frontului și este facilitată acțiunea dronelor cu rază lungă de acțiune, care, încă de anul trecut, desfășoară atacuri masive asupra infrastructurii energetice și de export a Rusiei, inclusiv asupra rafinăriilor, terminalelor portuare, depozitelor de petrol, precum și asupra uzinelor militare și chimice.

Moldova1.md

VIDEO Apelul lui Satoshi înainte de finala Eurovision: „Mobilizați-i pe cei din diaspora. E momentul nostru”

Vlad Sabajuc, cu numele de scenă Satoshi, s-a adresat cetățenilor Republicii Moldova înainte de finala Eurovision, care va avea loc pe 16 mai. Interpretul a cerut susținerea cetățenilor stabiliți peste hotare, precum și sprijinul celor de acasă în mobilizarea diasporei.

„Pe 16 mai votăm 16. Haideți să o facem. E momentul nostru. (…) Eu vă promit să transmit toată energia pe care o am și pe care o transmite poporul nostru. (…) Mobilizați-i pe cei din diasporă. Cei de acasă – anunțați-vă rudele. Voi, cei care sunteți peste hotare, mulțumim mult pentru suport: vă mai chem încă o dată să vă adunați, să-i puneți pe toți la cale și să demonstrăm cât de puternici și uniți putem să fim noi. (…) Dragi compatrioți din toată lumea, vă chem să ne unim întru a ne proslăvi țara”, a declarat interpretul.

Conform regulilor, telespectatorii din Republica Moldova nu își pot susține reprezentantul de acasă. În schimb, diaspora poate susține reprezentantul Republicii Moldova, participând la vot din țara în care se află.

Vezi mai jos mai multe detalii:

Marea finală va avea loc pe 16 mai, începând cu ora 22:00, și va reuni 25 de țări. Republica Moldova, reprezentată de Satoshi cu piesa „Viva, Moldova!”, s-a calificat în urma primei semifinale. În finală s-au calificat și România și Ucraina.

Tudor Mardei / Newsmaker

Moldova ar putea reglementa inteligența artificială până la sfârșitul anului. Ministru: „Ca stat, nu am fost pregătiți”

Inteligența artificială va fi reglementată în Republica Moldova. Un termen-limită în acest sens este sfârșitul anului 2026. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru NewsMaker de către ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu.

În timpul interviului, NewsMaker l-a întrebat pe ministru despre Sub-consiliul pentru inteligență artificială, lansat în aprilie anul curent, și despre importanța acestuia. Oficialul a declarat că inteligența artificială, deja existentă, reprezintă viitorul nostru, iar „astăzi, din păcate, ca stat nu am fost pregătiți pentru acest lucru”. „De aceea, elaborăm strategii, planuri de acțiune. Aici ne ajută foarte mult sectorul privat, pentru că singuri nu am fi reușit să facem față acestui proces”, a adăugat Osmochescu. Potrivit ministrului, după ce sectorul privat va oferi feedback asupra strategiei, se va merge mai departe cu anumite măsuri de modificare a legislației.

Osmochescu a spus că statul ar putea folosi inteligența artificială „începând de la legislație sau de la armonizarea legislației cu Uniunea Europeană”. La întrebarea dacă Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării folosește inteligența artificială în activitatea sa, Osmochescu a răspuns: „Eu personal o folosesc. (…) În general, este folosită puțin la nivel individual. În principal, o folosim, dar în ansamblu foarte puțin”.

Întrebat dacă vede aceasta ca o lege privind inteligența artificială în Republica Moldova, Osmochescu a răspuns: „Da. Și anumite activități pentru acțiuni ulterioare”.

La întrebarea dacă această lege va încuraja folosirea inteligenței artificiale, dacă se vor întreprinde acțiuni astfel încât companiile să o folosească sau vor fi atrase companii care deja activează în acest domeniu, ministrul a declarat: „Și una, și alta. Pentru că noi, ca minister, nu putem face acest lucru singuri, ci doar împreună cu companiile”.

În ceea ce privește termenul-limită pentru reglementarea inteligenței artificiale în Moldova, Osmochescu a spus că procesul va începe în acest an. „Pentru noi, termenul-limită este sfârșitul anului, deoarece aceasta face parte și din discuțiile noastre cu Uniunea Europeană pe componenta de legislație. Este așa-numitul articol 10 din negocierile noastre cu Uniunea Europeană. Și acolo vom fi pregătiți să închidem toate negocierile până la sfârșitul anului, pentru că am implementat tot ce era necesar. De implementat a rămas doar inteligența artificială”, a adăugat el.

Interviul integral cu ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, va putea fi urmărit pe NewsMaker pe 19 mai.

Frankfurt, Hesse, Germany - April 17, 2018: Many coins of various cryptocurrencies

Cum s-a transformat tranzacționarea criptomonedelor în Moldova într-un dosar penal pentru escrocherie. Povestea unui trader dat în urmărire

Aceasta este o istorie despre cum tranzacționarea criptomonedelor în Republica Moldova s-a transformat într-un dosar penal pentru escrocherie. O relatăm din perspectiva principalului personaj, Mihail Paduca, dar și pe baza informațiilor oferite de procurori. El este acuzat de escrocherie. Mai exact, că ar fi cumpărat criptomonede în valoare de 360 de mii de dolari, bani care ar fi fost obținuți prin înșelăciune de la un bărbat de 60 de ani. Paduca susține însă că acuzațiile sunt nedrepte și că banii pe care autoritățile încearcă să îi confişte au fost câștigați legal. Deși activitatea sa se află, în mod evident, într-o zonă gri, am ales să prezentăm această poveste fără concluzii sau presupuneri. Totul a început cu o scrisoare trimisă redacției NewsMaker.

Mihail Paduca este autorul mai multor canale de YouTube și al cel puțin unui canal de Telegram, unde publică diverse tipuri de conținut – de la practici spirituale până la ceea ce el numește demascarea ilegalităților din justiția moldovenească. El utilizează activ instrumente bazate pe inteligență artificială pentru generarea de conținut. În timpul discuției cu noi, a lăsat impresia unei persoane obișnuite, ajunse într-o situație complicată.

La PCCOCS, NM a primit confirmarea că dosarul penal despre care vorbește Paduca există. Procurorii au declarat că în cauză figurează „mai multe persoane, inclusiv unul dintre liderii unui grup criminal organizat”, care a fost recunoscut de instanță drept învinuit în lipsă, dat în urmărire și plasat în arest preventiv.

Totodată, procuratura a precizat că în acest dosar au fost formulate acuzații și împotriva lui Mihail Paduca, precum și a concubinei sale, despre care NM a solicitat informații. Reprezentanții PCCOCS au adăugat că nu pot oferi alte detalii, întrucât acestea ar putea prejudicia ancheta.

Criptomonedele nu sunt interzise în Moldova, însă legislația actuală face utilizarea lor destul de dificilă. Formal, în țară pot fi efectuate tranzacții cu criptomonede în valoare de până la 50 de mii de lei pe lună. Totodată, în Republica Moldova este interzisă activitatea caselor de schimb cripto, iar băncile moldovenești blochează frecvent orice tranzacții legate de criptomonede, astfel încât investirea banilor dintr-un card bancar în cripto este practic imposibilă.

În realitate, utilizatorii cumpără criptomonede prin servicii P2P, schimbând bani fiat (mijloace legale de plată) pe active digitale de la alți utilizatori, cu intermedierea platformelor de schimb cripto.

Tranzacționarea criptomonedelor și primul dosar penal

Mihail a povestit că a început să se ocupe de criptomonede acum aproximativ doi ani, după ce a urmat un curs specializat de tranzacționare P2P (schimb direct între utilizatori). La început, potrivit lui, activitatea nu i-a creat probleme. Însă, după un timp, din cauza volumului mare de tranzacții, banca i-a blocat conturile.

Pentru a-și continua activitatea, Paduca a început să cumpere carduri bancare goale de la terțe persoane, pe bază de recipisă. „Din cauza numărului mare de tranzacții, banca mi-a blocat cardurile. Am început să le cumpăr. La curs ni s-a spus că poți cumpăra carduri goale de la oameni, pe bază de recipisă, și să continui să lucrezi. Așa și făceam: cumpăram, lucram, totul era în regulă”, a relatat el.

După o perioadă, Mihail a atras atenția organelor de drept. Pe numele său a fost deschis primul dosar penal. „Pe atunci încă mă aflam în Moldova. Eram la fața locului, le-am arătat totul angajaților, ei au verificat și au înțeles că lucrez cinstit. Dosarul a fost închis”, își amintește acesta. La scurt timp după aceea, Paduca a plecat peste hotare.

Aflat în afara Republicii Moldova, Mihail a decis să continue tranzacționarea criptomonedelor. Împreună cu concubina sa, a contractat un credit bancar în valoare de 960 de mii de lei (pe numele acesteia). Din acești bani, cuplul a investit 21 de mii de dolari în tranzacționarea futures pe platforma de criptomonede Binance. În urma unor tranzacții reușite, potrivit lui Paduca, suma inițială a crescut până la 176 de mii de dolari.

„Acolo totul este transparent, fără nicio înșelăciune. Sunt bani câștigați cinstit, nu fonduri ale unor persoane escrocate, așa cum susțin procurorii. Am toate documentele confirmative”, insistă el.

Schema „triunghiul”

În paralel cu tranzacționarea pe bursă, Paduca a continuat să se ocupe de schimburile P2P. Prin intermediul platformei Binance, a fost contactat de un utilizator care s-a prezentat drept Roman. Acesta i-a spus că se află peste hotare și i-a propus o schemă de schimb: o rudă a lui Roman din Moldova transmite bani cash persoanelor de încredere ale lui Paduca, iar acesta, la rândul său, transferă criptomonedă în contul lui Roman.

Întrucât Mihail nu avea atunci suficiente active digitale disponibile, în tranzacție au fost implicați intermediari: concubina sa ridica banii cash, îi transmitea partenerului de schimb, acesta îi transfera lui Mihail USDT, iar Paduca îi trimitea ulterior lui Roman.

„Pe Binance nimeni nu verifică partenerii de tranzacție față în față sau la telefon. Vezi că banii au intrat în cont și eliberezi criptomoneda. Mai departe este deja treaba poliției să urmărească mișcarea USDT”, explică Mihail specificul activității.

Potrivit lui, după acest algoritm au fost realizate trei schimburi reușite, în valoare totală de aproximativ 35–36 de mii de dolari. Roman confirma primirea fondurilor și niciuna dintre părți nu avea pretenții.

Situația s-a schimbat radical în timpul celei de-a patra tentative de schimb. La întâlnirea cu concubina lui Paduca nu a venit un curier, ci poliția împreună cu un bărbat de 60 de ani. Ulterior s-a aflat că acesta fusese victima unor escroci, care l-au deposedat prin înșelăciune de 360 de mii de dolari. Ancheta a concluzionat că infractorii au folosit schema „triunghiul”. Aceștia obțineau acces de la distanță la dispozitivele victimelor sau le câștigau încrederea, după care transferau banii prin traderi P2P legali, precum Paduca, transformând numerarul sau fondurile fiat în criptomonedă.

„Când am încercat să-i demonstrez procurorului că și eu sunt o victimă și le-am trimis capturi de ecran, procurorul a declarat: «Asta doar confirmă complicitatea dumneavoastră cu Roman». Unde este logica? Dacă aș fi fost în complicitate cu Roman, de ce i-aș fi trimis criptomoneda mea? Pur și simplu aș fi păstrat banii pentru mine”, se revoltă Paduca.

În urma incidentului, concubina lui Mihail a fost reținută și a petrecut două luni în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău (ulterior a fost eliberată). Pe numele lui Paduca, care se afla peste hotare, a fost deschis un dosar penal. El este acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari, infracțiune care se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare. Mihail a fost dat în urmărire.

În cadrul dosarului penal, ARBI, subdiviziune a Centrul Național Anticorupție, a blocat contul lui Mihail de pe Binance, unde se aflau 176 de mii de dolari obținuți din tranzacțiile futures.

Tentativa de a-și demonstra nevinovăția

Mihail susține că a încercat în repetate rânduri să ia legătura cu conducerea ARBI, căreia i-a trimis atât scrisori electronice, cât și oficiale, însă timp de opt luni nu ar fi primit niciun răspuns. Potrivit lui, organele de drept refuză să analizeze lanțurile de tranzacții din blockchain, care ar putea demonstra că criptomoneda a ajuns în conturile adevăraților escroci și nu a rămas la el. Anchetatorii consideră însă că simplul transfer al criptomonedei către Roman reprezintă o dovadă a unei înțelegeri criminale.

„Înainte să mă declare escroc, ei sunt obligați să verifice: am transferat eu criptomoneda sau nu. Dacă am transferat-o, atunci nu ar trebui să existe pretenții față de mine. Trebuie căutat cel către care au mers banii mai departe. Din cauza incompetenței organelor, le este mai simplu să închidă un om și să-i distrugă viața decât să verifice tranzacțiile. Blockchain-ul este în acces public!”, insistă el.

Paduca refuză să revină în Republica Moldova, temându-se de un arest pe care îl consideră neîntemeiat. El și-a creat mai multe canale de YouTube, unde încearcă să își facă public cazul. Între timp, concubina sa a fost nevoită să plece în Germania pentru a îngriji persoane în vârstă, astfel încât să poată achita lunar peste 14 mii de lei pentru creditul ale cărui fonduri au fost sechestrate de stat.

Cu o lună în urmă, Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege care legalizează utilizarea criptomonedelor în Republica Moldova. În special, legislația va introduce noțiunea de furnizor de servicii legate de criptoactive. Astfel de furnizori vor putea păstra criptoactive, efectua schimburi, transferuri și alte operațiuni cu criptomonede. Furnizori vor putea deveni companii înregistrate în Moldova, precum și bănci, depozitarul central și alte organizații financiare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
PCCOCS

Percheziții la o firmă de construcții din Chișinău, într-un dosar de spălare de bani: este vizată și o companie avia

Procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), de comun cu ofițerii Serviciului Fiscal de Stat, au desfășurat vineri, 15 mai, percheziții la o firmă de construcții, în cadrul unei cauze penale de evaziune fiscală și spălare de bani. Descinderile au avut loc în Chișinău.

PCCOCS a transmis într-un comunicat că perchezițiile desfășurate în dosar au avut loc inclusiv în oficiile unei companii aeroportuare.

Mai multe surse media au scris că ar fi vorba despre FlyOne. Contactat de NM, fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, a declarat că firma nu ar fi vizată de percheziții. Am solicitat un comentariu și din partea serviciului de presă al companiei, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

(ACTUALIZARE 16:20) Reprezentanții FlyOne au declarat că compania „nu este vizată în nicio percheziție și nu are nicio legătură cu acțiunile la care se face referire”.

Procuratura specializată a precizat că va reveni ulterior cu detalii despre caz.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: