„Cât există Transnistria, va exista „limba moldovenească”. Krasnoselski, despre posibile divergențe cu Chișinăul

Subiectul limbii vorbite ar putea provoca „divergențe de poziții” dintre Tiraspol și Chișinău. Declarația a fost făcută de către liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, în cadrul unei întâlniri din 13 iulie cu reprezentanții societății civile din regiune. Krasnoselski a menționat că „limba moldovenească”, deși nu este recunoscută oficial, va continua să existe în Transnistria, la fel ca și cultura moldovenească.

Krasnoselski a menționat că, în Moldova, au rămas anumite probleme fundamentale, inclusiv cu privire la limbă. Acesta a abordat subiectul existenței „limbii moldovenești”.

„Dspre limba rusă totul e decis și nimeni nu va reveni la acest subiect, la fel ca în cazul limbii ucrainene și a altor limbi. Dar sunt curios ce se va întâmpla cu „limba moldovenească”. Există „limba moldovenească”? La noi va fi. Cât există Transnistria, există și „limba moldovenească”. În 2008, „limba moldovenească” a fost exclusă din registrul limbilor. „Limba moldovenească” nu există, nu este recunoscută, la fel cum nu este recunoscută Transnistria. Există, dar nu este recunoscută. Tuturor le convine să nu existe „limba moldovenească”, la fel ca istoria moldovenească și, probabil, cultura moldovenească, pentru că, evident, limba formează cultura. Dar la noi, în Transnistria, există „limba moldovenească”, etnia moldovenească, cultura moldovenească. Îi irităm prin asta și aceste subiecte, cu siguranță, vor provoca divergențe de poziții. Nu vorbesc despre război, doar despre conflicte de poziții”, a spus Krasnoselski.

Krasnoselski a mai vorbit și despre rezultatele alegerilor parlamentare din 11 iulie.

***

Menționăm că, deși la nivel oficial, glotonimul de „limbă moldovenească” se păstrează în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională a apreciat în 2013 că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență, în care limba română este indicată drept limbă de stat.

Pe de altă parte, în regiunea transnistreană, sunt trei limbi oficiale – ucraineana, rusa și „moldoveneasca” scrisă cu litere chirilice.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Scriitorii din România și Moldova cer un plan concret pentru Unire după declarațiile președinților Sandu și Dan

Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova solicită autorităților de la București și Chișinău să treacă de la declarații la fapte concrete în privința reunificării, propunând formarea unui grup de experți care să elaboreze un scenariu realist al unirii. Apelul comun vine după declarațiile recente ale președintelor Maia Sandu și Nicușor Dan pe acest subiect.

Declarațiile au fost făcute după ce recent președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru „Le Monde” că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării europene a țării ca parte a unui singur stat, subliniind că decizia aparține exclusiv cetățenilor moldoveni și că ea personal ar vota pentru reunire. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat că România este pregătită pentru reunificare, invocând votul în unanimitate al Parlamentului român din 2018.

„Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric”, se arată în comunicat.

Cele două organizații susțin introducerea proiectului unionist pe agenda publică și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional și cultural, al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România”, se arată în document, semnat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac.

Potrivit comunicatului, pentru elaborarea acestui scenariu ar fi potrivită formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării și să conceapă o strategie de comunicare și promovare a proiectului în cele două state și în dialogul cu partenerii externi.

Cele două organizații au reamintit că scriitorii și intelectualii români au fost mereu implicați în idealul Unirii, de la Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918, până la lupta pentru păstrarea limbii și culturii române în perioada regimului totalitar sovietic.

***

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: