parlament.md

Cât se poate să-i eliberați pe cei care sunt arestați? Răspunsul deputatei Olesea Stamate 

Deputata PAS, președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate susține că în ultima perioadă se confruntă cu „supărările cetățenilor” pe motiv că marea majoritatea a celor care sunt arestați, mai târziu sunt eliberați – fie primesc arest la domiciliu sau obligația de a nu părăsi țara. Prin urmare, ex-ministra Justiției menționează că să fie ținută în arest o persoană bănuită, vinovăția căreia nu a fost încă constatată în instanța de judecată, „este contrar legii și contrar practicii CEDO”.

„Discut zilnic cu cetățenii noștri, și de foarte multe ori aud aceeași supărare sau frustrare, care sună cam așa: „Doamna Stamate, cât se poate să-i eliberați pe cei care sunt arestați? Îi arestează procurorul pe 30 de zile, apoi le dă drumul acasă (arest la domiciliu sau obligația de nepărăsire a țării). Parcă tot ce se face este un show de ochii lumii….””, scrie deputata pe Facebook.

Stamate declară că societatea trebuie să facă diferență între o persoană care este cercetată penal și o persoană condamnată prin decizia de judecată.

„La etapa de urmărire penală, atunci când se colectează activ probele, se intervievează martorii, etc. este important să se asigure că bănuitul nu ascunde probele, nu influențează martorii, sau nu fuge din țară. Din acest motiv, în cazuri când un asemenea risc este, bănuitul este arestat, pentru un termen de 30 zile. În acest timp organul de urmărire penală întreprinde toate măsurile să adune toate dovezile cele mai importante, sa intervieveze toți care cunosc sau au participat la infracțiune”, comunică Stamate.

Prin urmare, ea spune că după ce această muncă a fost făcută nu mai poate fi justificată în fața judecătorului menținerea în arest și atunci bănuitul este plasat fie în arest la domiciliu, fie sub control judiciar – ca sa nu poată părăsi țara.

„Iar procurorul finalizează etapele de urmărire penală și trimite dosarul în judecată. Când judecătorul pronunță sentința de condamnare, inculpatul este arestat și plasat în penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa (dacă este condamnat la închisoare)”, susține deputata.

Ea mai adaugă că să fie ținută în arest o persoană bănuită, vinovăția căreia nu a fost încă constatată în instanța de judecată, este contrar legii, și contrar practicii CEDO.

„Statul nostru poate (și a fost) fi condamnat de CEDO pentru ținerea în arest pe termen exagerat de mare a persoanelor a căror vinovăție încă nu a fost constatată de instanță. Și așa este corect. Or să ne imaginăm că orice persoană bănuită de comiterea unei infracțiuni este arestată, și stă în arest timp de un an, doi, până se finalizează examinarea dosarului în judecată. Și dacă judecata stabilește că persoana nu este vinovată? El sau ea a fost ruptă de familie, de munca lui, etc timp de doi ani, nefiind vinovată de comiterea infracțiunii”, scrie fosta ministra a Justiției.

„Și noi vrem ca marii hoți să stea la pușcărie. Și vor sta. Dar legile trebuie respectate, în primul rând de procurori și de judecători. Să fie investigate dosarele corect, eficient și cât se poate de rapid, și să avem primele sentințe de condamnare”, a conchis președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități.

***

De menționat că evenimentul principal din ultimele zile l-a constituit cazul ex-președintelui Igor Dodon. Pe 24 mai curent, Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul «despre sacoșă» este vizat nu doar Dodon, ci și intermediarii.

Totodată, în timpul perchezițiilor în casa lui Dodon, a fost depistată o sumă mare de bani, obiecte de lux și o recipisă pentru suma de 25 mii de euro. Perchezițiile au durat 12 ore.

Procurorii au cerut pe 25 mai arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile a ex-președintelui Igor Dodon. Lui Dodon însă «i-au prescris» doar 30 de zile arest la domiciliu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez”. Reacții după precizările Maiei Sandu privind unirea

Noile declarații ale președintei Maia Sandu privind o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, făcute în cadrul conferinței de presă din 22 ianuarie, au stârnit un val de reacții critice în spațiul public, în special din partea unioniștilor. Aceștia o acuză pe șefa statului că ar fi abandonat idealul reunirii, după ce Sandu a afirmat că ideea nu este susținută de o majoritate a cetățenilor și că autoritățile vor acționa strict în baza voinței populare, cu prioritate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții dure din partea unor politicieni și activiști unioniști.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, și unionistul Dragoș Galbur, a afirmat că șefa statului nu are un plan de reunificare și că discursul său confirmă faptul că integrarea europeană rămâne singurul obiectiv strategic promovat de actuala guvernare.

„Multă lume a încercat să mă convingă în ultimele zile că va fi abordat anume subiectul reunirii cu România. Nu are cum. Conferința de presă de azi mi-a dat dreptate. Niciun plan de reunire. Integrare europeană, creșterea economiei și consolidarea apărării Republicii Moldova. Vom face noi Unirea”, a scris Galbur într-o reacție publică.

Și ex-deputata și fosta secretară de stat în Guvernul României, Ana Guțu, a criticat modul în care subiectul Unirii a fost abordat în conferința de presă, susținând că tema a fost evitată și înlocuită cu un discurs tehnic despre integrarea europeană. În opinia sa, declarațiile Maiei Sandu au produs o dezamăgire profundă în rândul susținătorilor unirii.

Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez (Care referendum? Care Unire?!) – trebuie să ai mare talent de manipulare/eschivare ca să răspunzi la întrebările despre Unire fără să rostești cuvântul „Unire”, a declarat aceasta.

Poziții critice au fost exprimate și de reprezentanți ai societății civile. Activista Inna Virtosu a declarat că ideea Unirii este „pusă pe pauză” și utilizată mai degrabă ca instrument retoric, în timp ce problemele interne ale statului rămân nerezolvate.

Pe scurt: Unirea se amână. Direcția oficială rămâne Uniunea Europeană. Ni se prezintă o listă frumos ambalată de priorități:- politica externă orientată spre UE;- combaterea corupției, investiții în armată; protecția copiilor și adolescenților. Sună bine. Aproape impecabil. Doar că realitatea de jos nu se aliniază cu discursul de sus.Statul pare blocat între promisiuni mari și rezultate mici. Când ideea Unirii apare, e mai degrabă ca instrument retoric decât ca proiect real. Când nu mai funcționează, e pusă la sertar”, a subliniat activista.

În același timp, mai mulți jurnaliști și analiști au oferit interpretări mai nuanțate. Jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Robert Lupițu, consideră că mesajul Maiei Sandu indică o abordare strategică, în care aderarea la Uniunea Europeană este „planul A”, iar Unirea cu România ar putea deveni o opțiune alternativă, în funcție de evoluțiile politice și geopolitice.

Dacă trecem de fraza rostită fără ezitare în interviul cu jurnaliștii britanici – „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România” -, Maia Sandu a continuat și în acel interviu cu aceleași argumente prezentate astăzi. Aderarea la UE este planul A, unirea ar fi planul B. Și de aici începe jocul. Dacă UE și R. Moldova găsesc cum să accelereze aderarea, trecând peste veto-ul ungar legat de Ucraina (aflată la pachet cu Moldova), atunci planul B cade. De UE și statele membre depinde și posibil ca mesajul Maiei Sandu să fie un semnal al potențialelor evoluții”, consideră jurnalistul.

Robert Lupițu mai spune că pe măsură ce Republica Moldova nu ar reuși să finalizeze negocierile de aderare la UE până în 2028, ideea unirii cu România poate deveni, din perspectiva Chișinăului, “scurtătura” către UE.

La rândul său, jurnalistul Deutsche Welle, Vitalie Ciobanu, a apreciat că, în actualul context regional, Unirea nu mai este doar un ideal istoric, ci poate fi percepută ca o posibilă soluție de siguranță pentru Republica Moldova

„Un lider politic al unei țări mici, amenințate cu pieirea, este obligat să se gândească la soluții alternative. Astfel că Unirea, văzută ca un ideal romantic, ca un deziderat istoric care putea fi plasat pe umerii generațiilor viitoare, a devenit azi pentru moldoveni o soluție „de avarie”, o șansă de supraviețuire”, a subliniat acesta.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Remintim că, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România. Oficiala a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: