Cât se poate să-i eliberați pe cei care sunt arestați? Răspunsul deputatei Olesea Stamate 

Deputata PAS, președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate susține că în ultima perioadă se confruntă cu „supărările cetățenilor” pe motiv că marea majoritatea a celor care sunt arestați, mai târziu sunt eliberați – fie primesc arest la domiciliu sau obligația de a nu părăsi țara. Prin urmare, ex-ministra Justiției menționează că să fie ținută în arest o persoană bănuită, vinovăția căreia nu a fost încă constatată în instanța de judecată, „este contrar legii și contrar practicii CEDO”.

„Discut zilnic cu cetățenii noștri, și de foarte multe ori aud aceeași supărare sau frustrare, care sună cam așa: „Doamna Stamate, cât se poate să-i eliberați pe cei care sunt arestați? Îi arestează procurorul pe 30 de zile, apoi le dă drumul acasă (arest la domiciliu sau obligația de nepărăsire a țării). Parcă tot ce se face este un show de ochii lumii….””, scrie deputata pe Facebook.

Stamate declară că societatea trebuie să facă diferență între o persoană care este cercetată penal și o persoană condamnată prin decizia de judecată.

„La etapa de urmărire penală, atunci când se colectează activ probele, se intervievează martorii, etc. este important să se asigure că bănuitul nu ascunde probele, nu influențează martorii, sau nu fuge din țară. Din acest motiv, în cazuri când un asemenea risc este, bănuitul este arestat, pentru un termen de 30 zile. În acest timp organul de urmărire penală întreprinde toate măsurile să adune toate dovezile cele mai importante, sa intervieveze toți care cunosc sau au participat la infracțiune”, comunică Stamate.

Prin urmare, ea spune că după ce această muncă a fost făcută nu mai poate fi justificată în fața judecătorului menținerea în arest și atunci bănuitul este plasat fie în arest la domiciliu, fie sub control judiciar – ca sa nu poată părăsi țara.

„Iar procurorul finalizează etapele de urmărire penală și trimite dosarul în judecată. Când judecătorul pronunță sentința de condamnare, inculpatul este arestat și plasat în penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa (dacă este condamnat la închisoare)”, susține deputata.

Ea mai adaugă că să fie ținută în arest o persoană bănuită, vinovăția căreia nu a fost încă constatată în instanța de judecată, este contrar legii, și contrar practicii CEDO.

„Statul nostru poate (și a fost) fi condamnat de CEDO pentru ținerea în arest pe termen exagerat de mare a persoanelor a căror vinovăție încă nu a fost constatată de instanță. Și așa este corect. Or să ne imaginăm că orice persoană bănuită de comiterea unei infracțiuni este arestată, și stă în arest timp de un an, doi, până se finalizează examinarea dosarului în judecată. Și dacă judecata stabilește că persoana nu este vinovată? El sau ea a fost ruptă de familie, de munca lui, etc timp de doi ani, nefiind vinovată de comiterea infracțiunii”, scrie fosta ministra a Justiției.

„Și noi vrem ca marii hoți să stea la pușcărie. Și vor sta. Dar legile trebuie respectate, în primul rând de procurori și de judecători. Să fie investigate dosarele corect, eficient și cât se poate de rapid, și să avem primele sentințe de condamnare”, a conchis președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități.

***

De menționat că evenimentul principal din ultimele zile l-a constituit cazul ex-președintelui Igor Dodon. Pe 24 mai curent, Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul «despre sacoșă» este vizat nu doar Dodon, ci și intermediarii.

Procurorii au cerut pe 25 mai arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile a ex-președintelui Igor Dodon. Lui Dodon însă «i-au prescris» doar 30 de zile arest la domiciliu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.