captură foto

Câte secții de votare vor fi deschise în diaspora pentru alegerile parlamentare? Răspund Ciocoi și Cimil (VIDEO)

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) ia în calcul posibilitatea dublării numărului de secții de votare în localitățile din diaspora unde s-a votat în număr mare în cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020. De asemenea, oficialii au îndemnat moldovenii din diaspora să facă voluntariat pentru organizarea scrutinului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 25 mai, la care a participat conducerea Comisiei Electorale Centrale (CEC) și cea a MAEIE.

Comisia Electorală Centrală (CEC) și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) nu au făcut public, deocamdată, numărul de secții de votare care vor fi deschise în străinătate pentru alegerile parlamentare din 11 iulie, însă au dat asigurări că acesta nu va fi mai mic decât cel din cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020.

„Numărul secțiilor de votare nu poate fi mai mic decât cel din scrutinul prezidențial din noiembrie 2020. Tradițional, la alegerile prezidențiale, mobilizarea electoratului este mult mai mare decât la scrutinele parlamentare. Totuși, Ministerul consideră necesară luarea în calcul posibilitatea dublării numărului secțiilor de votare acolo unde au votat peste 5 mii de persoane, unde a fost extins timpul de funcționare a secțiilor de votare sau unde au fost epuizate înainte de închidere buletinele de vot”, a precizat Ciocoi.

În același timp, MAEIE a propus deschiderea unui număr mai mare de secții de votare la Moscova.

„În propunerea transmisă către CEC este un număr ușor mai mare decât a fost propus în scrutinul precedent, pentru că sugestia Ambasadei este inclusiv de a reloca amplasarea acestora în orașul Moscova și regiunea Moscova. Cât privește pragul de jos, minimal, nu avem la ziua de azi un indicator foarte clar de la cât să se meargă”, a precizat secretarul de stat Eugen Revenco.

Ciocoi a mai spus că, potrivit estimărilor, desfășurarea scrutinului parlamentar peste hotarele țării va costa circa 5,5 mln de lei.

„Este suma estimativă după evaluările făcute nu foarte exact. Nu știm cu exactitate numărul de secții de votare pe care le va aproba CEC pentru străinătate”, a precizat premierul interimar.

Întrebat de jurnaliști care sunt costurile pentru deschiderea unei secții de votare, secretarul de stat Eugeniu Revenco a răspuns: „Avem secții de votare organizate în ambasade, unde nu plătim spațiul, avem spații puse la dispoziție de autoritățile locale, unde costurile pentru chirie sunt zero. Avem costuri de expediere, poșta rapidă, este o variație de preț. Sunt alte cheltuieli care țin de costurile biroului electoral și a materialelor consumante. Nu putem preciza costul exact pentru o secție de votare”.

Aureliu Ciocoi a îndemnat moldovenii stabiliți în străinătate să facă voluntariat: „Fac un apel public către membrii diasporei. Rugăm să ajutați autoritățile, ambasadele din țările de reședință și din țările de acreditare pentru a completa componența birourilor electorale. În unele state vom avea nevoie de voluntari pentru gestionarea fluxurilor de votanți”.

***

Precizăm că, în cadrul scrutinului din noiembrie 2020, au fost deschise 139 de secții de votare în străinătate.

Până pe 25 mai, peste 91 de mii de persoane stabilite în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Termenul limită este 26 mai 2021. Cererile pot fi depuse atât online, pe site-ul CEC, cât și pe suport de hârtie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„Nu mă tem”: Gutnic, prima reacție după ce a fost dată în judecată de Ceban

Fosta viceprimară a capitalei, Irina Gutnic, a declarat că este pregătită să-și susțină în instanță afirmațiile care îl vizează pe edilul Ion Ceban și că deține probe în acest sens. Declarațiile reprezintă o reacție la decizia primarului de a o acționa în judecată pentru a-și apăra „onoarea, demnitatea și reputația profesională”.

„Am aflat și eu că domnul Ion Ceban intenționează să își apere onoarea și demnitatea în instanță, susținând că l-aș fi calomniat. Dacă nu ar fi atât de grav, ar fi de râs”, a scris Gutnic pe o rețea de socializare.

Ulterior, ea a venit cu mai multe întrebări către primar: „Oare nu ați angajat persoane în întreprinderile municipale care, în loc să își exercite atribuțiile de serviciu, au desfășurat activități de promovare a imaginii dumneavoastră? (….) Oare nu au fost cheltuiți bani publici pentru materiale prezentate cică pentru promovarea imaginii Primăriei, dar care ridică întrebări legitime cu privire la scopul lor real? (…) Oare tot e calomnie faptul ca ți-ai angajat toți consilierii MAN în subdiviziunile PMC (nota red. Primăriei municipiului Chișinău) și în Consiliile de Administrare? La fel, vor trebui lămurite și toate aspectele privind acordarea ajutoarelor materiale către persoane loiale dvs, probabil sunt persoane vulnerabile care merită cu adevărat 100000 lei pentru nevoi, dar nu cele selectate de mama dvs”.

„Dacă tot mergeți în instanță, acolo vom avea ocazia să prezentăm documente, probe și explicații. (…) Nu mă tem. (…) Diferența dintre noi este că eu sunt pregătită să îmi susțin afirmațiile cu probe. Ne vom vedea în instanță. Acolo vor conta documentele, faptele și legea”, a conchis Gutnic.

În contextul celor comunicate de Irina Gutnic, NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții primarului Ion Ceban.

***

Amintim că primarul Chișinăului, Ion Ceban, a dat-o în judecată pe Irina Gutnic, la aproape o lună și jumătate după ce a demis-o din funcția de viceprimară. Potrivit Portalului Național al Instanțelor de Judecată, dosarul, înregistrat la 1 iulie, are ca obiect apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Scandalul dintre Gutnic și Ceban a izbucnit în luna mai. Atunci, primarul a anunțat că a semnat o dispoziție de revocare din funcție a viceprimarului, Irina Gutnic.

Gutnic a calificat demiterea drept ilegală și a anunțat că va contesta decizia în instanță. Ea l-a acuzat pe Ceban că a transformat Primăria într-un „mecanism de PR politic” și că ar supune angajații „terorii administrative”. Gutnic și-a anunțat plecarea din Partidul MAN în aceeași zi. În replică, Ion Ceban a declarat că dezvăluirile Irinei Gutnic ar fi fost orchestrate din exterior cu scopul de a-l destitui din funcție. Potrivit edilului, Gutnic ar fi acționat la indicațiile unor forțe externe, ar fi înregistrat colegii cu microfonul ascuns și ar fi transmis materiale unor terțe părți în schimbul promisiunii că dosarele deschise împotriva sa vor fi închise. Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, a respins acuzațiile și a declarat că plecările din MAN și dezvăluirile despre ilegalități sunt consecința acțiunilor lui Ceban.

Între timp, Gutnic a depus un denunț la Centrul Național Anticorupție împotriva primarului general Ion Ceban, acuzându-l de „abuz de putere” și l-a chemat pe Ceban în instanță.

NewsMaker a explicat ce consecințe ar putea avea acest conflict și de ce avantajează partidul de guvernare PAS – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: