De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Platforma DA

Platforma DA se oferă să contribuie cu „oameni competenți, idei și soluții” la formarea viitorului Guvern

La trei zile după demisia premierului Alexandru Munteanu, Platforma Demnitate și Adevăr (DA), condusă de Liviu Vovc, anunță că este gata să contribuie la formarea viitorului Guvern cu „oameni competenți, idei și soluții”. Formațiunea susține că viitorul Executiv trebuie să fie format din profesioniști cu experiență și integritate, nu pe criterii de apartenență politică.

„Venim cu inițiativa de a propune o listă de profesioniști cu experiență, integritate și competențe recunoscute în domeniile lor de activitate, persoane care pot contribui la consolidarea actului de guvernare și la accelerarea reformelor necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Considerăm că viitorul guvern trebuie să depășească logica apartenenței de partid și să valorifice competențele existente în întregul spectru proeuropean al societății. Criteriile de selecție trebuie să fie profesionalismul, integritatea și capacitatea de a livra rezultate, nu relațiile de partid, cumetrismul sau apartenența la diverse grupuri de influență”, se arată în comunicatul emis de Platforma DA.

Formațiunea politică consideră că șansa pe care Moldova o are astăzi de a adera la UE ”este una istorică și este posibil să nu se mai repete într-un context geopolitic atât de favorabil”. Platforma DA susține, în acest context, că „toate forțele politice proeuropene trebuie să dea dovadă de maturitate, responsabilitate și deschidere, pentru ca obiectivul aderării să devină o realitate”.

Mai mult, formațiunea a anunțat că este pregătită să contribuie cu „oameni competenți, idei și soluții pentru consolidarea guvernării și pentru realizarea obiectivului strategic al Republicii Moldova: integrarea deplină în familia europeană”.

Reamintim, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere, în aceeași zi, cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Tot atunci, Sandu a anunțat că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, condusă primarul Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, au anunțat deja, între timp, că nu intenționează să participe la consultările organizate de președinta Maia Sandu pentru nominalizarea unui candidat la funcția de premier.

***

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Ministerul Educației/Facebook

Grosu, despre zvonurile privind plecarea unor deputați PAS din fracțiune: „Un fals” VIDEO

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), califică zvonurile potrivit cărora mai mulți deputați PAS ar urma să părăsească fracțiunea PAS drept „un fals”. El a declarat că echipa formațiunii de guvernământ este „unită”. Afirmațiile au fost făcute luni, 6 iulie.

Este un fals. Dacă observați, cei care au lansat acest fals fac parte din categoria suveraniștilor, AUR-iștilor din Republica Moldova. Este un fals care după aia au început să-l rostogolească în presa româească. Vă asigur: este o manipulare, echipa PAS stă dreaptă și este unită”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că, pe fondul demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că Alexandru Munteanu a propus realizarea unei serii de reforme, însă președinta Maia Sandu nu le-ar fi acceptat, fiindcă „se teme să nu se rupă partidul în două”.

NM a solicitat un comentariu din partea lui Vasile Costiuc privind declarațiile liderului PAS, însă deocamdată nu am primit un comentariu.

***

Prim-ministrul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia pe 3 iulie. Potrivit surselor NewsMaker, înainte de a comunica despre plecarea din Guvern, oficialul a avut o întevedere cu președinta Maia Sandu. Într-un mesaj pe Facebook, Munteanu a menționat că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Maia Sandu a anunțat, tot atunci, că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Între timp, mai multe formațiuni politice au anunțat deja că nu vor participa la consultările demarate de șefa statului, inclusiv MAN și PSRM.

Zi de doliu la Kiev, după un nou atac masiv al Rusiei: cel puțin 11 persoane au murit, iar alte 46 au fost rănite. Copii, printre victime

Cel puțin 11 persoane și-au pierdut viața, iar alte 46 au fost rănite după ce Rusia a atacat Kievul în noaptea de 6 iulie. În urma bombardamentelor, au fost avariate sau distruse cel puțin 15 blocuri de locuințe. Echipele de salvare continuă căutările sub dărâmături, scrie publicația „Ukrainskaia Pravda”.

Potrivit Oficiului Procurorului General al Ucrainei și Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, cele mai grave distrugeri au fost înregistrate în sectoarele Darnîțkîi și Podil ale capitalei ucrainene. Pagube au fost raportate și în sectoarele Holosiiv și Obolon.

În sectorul Podil, într-un bloc de locuințe au fost distruse apartamentele de la etajele 5 până la 9. În Darnîțkîi, un incendiu a izbucnit într-un bloc cu 25 de etaje, unde au fost distruse apartamentele situate între etajele 2 și 5. Tot acolo, în urma căderii unor fragmente de rachetă, au luat foc apartamente dintr-un alt bloc cu 30 de etaje.

Salvatorii continuă intervențiile la o clădire cu nouă etaje din sectorul Podil, unde o parte a imobilului s-a prăbușit. Echipele de intervenție caută persoane care ar putea fi prinse sub dărâmături. La fața locului sunt prezenți și psihologi, pentru acordarea sprijinului victimelor și familiilor acestora.

Autoritățile ucrainene precizează că bilanțul victimelor este provizoriu și ar putea crește pe măsură ce operațiunile de salvare continuă.

În urma atacului, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că ziua de 7 iulie va fi declarată zi de doliu în capitala Ucrainei. Pe lângă Kiev, în cursul nopții au fost vizate și regiunea Kiev, precum și orașele Odesa și Herson.

Precizăm că atacul are loc la doar câteva zile după un alt bombardament masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei. Atunci, doar la Kiev au fost ucise cel puțin 13 persoane, iar alte zeci au fost rănite. Autoritățile de la Chișinău au condamnat atacul și au cerut consolidarea sprijinului internațional pentru Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a comentat refuzul unor partide din opoziție de a nu participa la consultările pentru funcția de prim-ministru VIDEO

Consultările pentru desemnarea unui nou prim-ministru vor avea loc, chiar dacă mai multe partide au anunțat deja că nu vor participa la discuții. Președinta Maia Sandu a declarat, pe 6 iulie, că participarea la consultări este un drept constituțional al fiecărui partid, iar Președinția va purta discuții și va lua o decizie împreună cu formațiunile care vor accepta invitația.

„Este decizia partidelor, este dreptul lor constituțional. Cred că e bine să facă uz de acest drept, dar decizia le aparține și cei care vor veni să discute, cu aceia vom discuta și cu aceia vom lua decizia”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată de NewsMaker dacă omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, ar putea să fie un eventual candidat la funcția de prim-ministru, șefa statului a precizat că „nu discută despre niciun candidat”: „Întâi trebuie să se întâmple consultările cu fracțiunile parlamentare și după asta o să putem să discutăm și despre candidați”.

Reamintim, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere, în aceeași zi, cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Tot atunci, Sandu a anunțat că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, condusă primarul Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, au anunțat deja, între timp, că nu intenționează să participe la consultările organizate de președinta Maia Sandu pentru nominalizarea unui candidat la funcția de premier.

***

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Grosu, întrebat dacă ia în calcul preluarea funcției de prim-ministru: „Este o practică democratică, dar trebuie adaptată la realitățile din teren”

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), consideră că numirea în funcția de prim-ministru a liderului celei mai mari fracțiuni parlamentare este „o practică democratică”, însă aceasta trebuie adaptată „la realitățile din teren”. El a declarat că PAS a discutat deja mai multe candidaturi și că va înainta o propunere în această săptămână. Afirmațiile au fost făcute luni, 6 iulie.

Este o practică democratică, dar practica trebuie adaptată la realitățile din teren. Chiar sâmbătă am avut ședința fracțiunii, am discutat despre potențialele candidaturi. Am discutat ceea ce se discută și în societate, un premier din interiorul partidului versus din afară. Am discutat profiluri, (…) nume nu o să vă dau, chiar dacă înțeleg că interesul este legitim și foarte mare. Săptămâna aceasta cred că vom avea mai multă claritate și vom veni cu candidatura noastră”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat cum ar trebui să fie viitorul prim-ministru, Grosu a spus: „Trebuie să fie o persoană curajoasă, care să-și asume acele reforme nepopulare. Repet: 2026 este un an crucial în sensul implementării reformelor mai puțin populare”.

Amintim că, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că demisionează din funcția de prim-ministru. Ulterior, președinta Maia Sandu a comunicat că va începe în această săptămână consultări cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de premier.

Fracțiunile Mișcării Alternative Naționale și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au transmis deja că nu vor participa la consultările cu șefa statului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: