De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Secția prematuri a Institutului Mamei și Copilului, inaugurată după renovare: Cum arată acum (FOTO)

Secția prematuri a Institutului Mamei și Copilului (IMC) a fost inaugurată astăzi, 5 septembrie, după finalizarea lucrărilor de reparație capitală și dotarea cu echipament medical modern și mobilier nou.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, secția are o suprafață de 962 de metri pătrați și dispune de 41 de paturi, cu o capacitate anuală de aproximativ 700 de pacienți.

Începând cu luna iunie, secția funcționează într-un spațiu modernizat, oferind servicii medicale pentru nou-născuți prematuri, iar în prezent 32 de copii beneficiază de tratament și îngrijiri specializate.

Ministerul subliniază că secția este dotată cu echipament de ultimă generație – incubatoare, mese de încălzire, paturi cu încălzire, nebulizatoare, mese de resuscitare și unitate de radiografie mobilă.

Secția prematuri a IMC este destinată îngrijirii nou-născuților cu vârsta de gestație sub 32–35 de săptămâni și greutate mică la naștere, precum și celor cu retard de dezvoltare intrauterină. Aici sunt internați prematuri din toate maternitățile republicii de nivel I și II, iar secția asigură și recuperarea deficiențelor funcționale, cum ar fi malnutriția, anemia sau rahitismul.

Proiectul a fost finanțat prin Programul operațional comun România–Republica Moldova 2014–2020, cu peste 21 de milioane de lei, și cu sprijin suplimentar de 14 milioane de lei din partea Ministerului Sănătății.

Victoria Furtună

Partidul Victoriei Furtună, oficial în alegeri: CEC a înregistrat condiționat „Moldova Mare” în cursa electorală

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost înregistrat oficial în cursa pentru parlamentare de Comisia Electorală Centrală, cu 7 voturi pentru și 2 abțineri. Autoritățile electorale au menționat însă că înregistrarea poate fi revocată dacă lista de candidați nu va respecta prevederile Codului Electoral.

Lista partidului, care deocamdată nu a fost făcută publică, include 69 de candidați pentru alegerile viitoare.

„În vederea executării hotărârii Curții de Apel Centru din 26 august urmează a fi înregistrată lista de candidaților la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea partidului „Moldova Mare”, sub rezerva revocării, dacă lista respectiva nu va corespunde cerințelor din Codul electoral”, a menționat raportoarea CEC, Tatiana Barburoș.

Prezentă la ședință, Victoria Furtună a respins însinuările potrivit cărora formațiunea pe care o conduce ar fi parte a unui bloc electoral camuflat. Criticile au apărut din cauza că, pe lista depusă la CEC, figurează mai mulți candidați care anterior au reprezentat partide afiliate lui Ilan Șor – „Renaștere” și „Șansă” – formațiuni excluse din alegeri, cu activitatea limitată sau aflate în proces de dizolvare în instanță.

Furtună a explicat că acești candidați au depus cereri și au aderat oficial la partidul său. „Regret să aud aceste lucruri”, a declarat lidera „Moldova Mare”.

Amintim că CEC a respins pe 23 august înregistrarea Partidului „Moldova Mare” în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. CEC a motivat refuzul prin faptul că lista depusă de formațiune nu respectă proporția de gen, după ce un potențial candidat a fost exclus pe motiv de condamnare penală.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție menținuse hotărârea CEC, care refuzase înregistrarea formațiunii în competiția electorală.

Pe 4 septembrie, CSJ totuși a respins recursul depus de CEC și a menținut în vigoare decizia Curții de Apel. Astfel, CEC a fost obligată să reexamineze cererea formațiunii privind înregistrarea în cursa pentru parlamentare.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

economica.net

România sesizează TikTok: vizează alegerile parlamentare din R. Moldova

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) din România a decis, pe 4 septembrie, să notifice TikTok în privința „unui comportament neautentic coordonat, care poate influența alegătorii ce votează în România pentru parlamentarele din R. Moldova”, scrie Agerpres. Decizia a fost luată la propunerea președintelui CNA, ca urmare a unei semnalări din partea unui membru al instituției. Acesta a atras atenția asupra unui raport realizat de experți din România, care au monitorizat rețeaua TikTok și au depistat un „comportament inautentic coordonat în alegerile din Republica Moldova”.

Conform presei române, membrul Consiliului Național al Audiovizualului, Mircea Toma, a declarat că „atât România, cât și Republica Moldova sunt țări care sunt atacate informațional de Rusia”. „Moldova se apără cu instrumente mai adecvate, pentru că ei au declarat o situație de necesitate și au posibilitatea să utilizeze, ca să spun așa, arme de apărare mai proporționale atacului. În România nu avem instrumentele astea, nu avem cadrul legislativ special pentru o situație în care suntem sub atac și așteptăm să aflăm despre atac de la organizații neguvernamentale, ca să putem reacționa”, a comunicat membrul Consiliului Național al Audiovizualului din România.

Astfel, Mircea Toma a semnalat, pe 4 septembrie, Consiliului Național al Audiovizualului, un material realizat de Expert Forum privind alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova, în care organizația semnala existența unui comportament neautentic coordonat „ilegal din punctul de vedere al comportamentului platformei” TikTok.

În urma dezbaterilor, Consiliul Național al Audiovizualului din România a decis, la propunerea președintelui instituției, Valentin Jucan, trimiterea unei notificări către TikTok privind existența unui comportament neautentic coordonat care poate influența alegătorii care votează în România pentru parlamentarele din Republica Moldova. Presa română scrie că s-a decis trimiterea notificării în baza Digital Services Act (DSA), reglementare a Uniunii Europene care impune noi reguli pentru serviciile digitale, inclusiv pentru platformele online și motoarele de căutare, pentru a crea o lume online mai sigură și mai echitabilă.

Un membru al CNA și-a exprimat nemulțumirea

Membrul Consiliului Național al Audiovizualului din România, Georgică Severin, și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu decizia adoptată de instituție. Severin a scris pe Facebook că „CNA are atribuții exclusiv în domeniul audiovizualului pe teritoriul României”.

„Republica Moldova este un stat suveran și independent, iar alegerile desfășurate acolo nu intră sub incidența mandatului CNA. (…) Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) se aplică în statele membre ale Uniunii Europene. Republica Moldova, nefiind stat membru UE, nu intră sub incidența acestui regulament. (…) Dezbaterea într-o instituție publică a statului român și asumarea publică de către CNA a unor poziții cu privire la alegerile din Republica Moldova echivalează cu o implicare directă, ilegală și inoportună, în procesul electoral dintr-un stat vecin. (…) În pofida acestor argumente, majoritatea a decis nu doar dezbaterea materialului, ci și asumarea lui de către CNA, mergând până la solicitarea intervenției unei platforme de socializare împotriva conturilor care susțin un anumit candidat în alegerile viitoare din Republica Moldova”, a comunicat membrul CNA.

***

În august 2025, Expert Forum din România, care reunește experți în politici publice și reforma administrației, a realizat un raport intitulat „Monitorizare TikTok. Comportament inautentic coordonat în alegerile din Republica Moldova”. Experții menționau că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok este folosită pentru a crește promovarea lui Vasile Costiuc, liderul Partidului Politic „Democrația Acasă”, formațiune care va concura la alegerile parlamentare din toamnă din Republica Moldova. Doar într-o săptămână, conținutul despre politician a acumulat peste 1 milion de vizualizări. Experții mai menționau că rețeaua prezintă indicii de „comportament inautentic”.

Vasile Costiuc se declară unionist și este un partener al formațiunii Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) de peste Prut și al liderului acesteia, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie electorală pentru candidatul AUR, George Simion, la alegerile prezidențiale din România. În mai, portalul G4Media a publicat o investigație despre posibile legături ale liderului Partidului „Democrația Acasă” cu Alexandr Kondyakov, general FSB din Rusia. Atunci, NewsMaker a solicitat o replică din partea lui Vasile Costiuc, însă nu a primit un răspuns.

Marta Kos, după ce s-a întâlnit cu mitropolitul Moldovei și al Basarabiei: „Biserica este importantă pentru UE”

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Biserica este cea mai de încredere instituție din Moldova și, prin urmare, este foarte importantă și pentru Uniunea Europeană. Comisara a făcut aceste declarații în cadrul vizitei la Mănăstirea Marta și Maria din satul Hagimus, raionul Căușeni.

„Biserica este cea mai de încredere instituție din Moldova, de aceea este foarte importantă pentru noi. Și este foarte importantă pentru Uniunea Europeană, pentru că prețuim diversitatea – națiuni diferite, limbi diferite, religii diferite. Acesta este adevărul pe care am vrut să îl spun și să îl împărtășesc aici, în Moldova”, a declarat Marta Kos.

Comisara a menționat că a discutat cu reprezentanții bisericilor, precum și cu mitropoliții Vladimir și Petru, despre contribuția Bisericii la coeziunea socială.

„Ei pot juca un rol foarte important în societate. Nu este vorba doar despre clădiri sau patrimoniu cultural, ci despre impactul social pe care Biserica îl poate avea”, a explicat Kos.

De asemenea, Marta Kos a vorbit și despre sprijinul pe care Europa îl poate oferi bisericilor în implementarea proiectelor sociale și culturale.

„Am convenit să primim niște liste cu proiectele lor preferate, pentru care și-ar dori să vadă sprijinul nostru, astfel încât cu toții să putem aduce Moldova mai aproape de Uniunea Europeană”, a mai menționat comisara.

Marta Kos a primit în dar din partea Mănăstirii o icoană cu Sf. Marta și Maria.

Amintim că pe 4 septembrie, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, aflată în vizită la Chișinău. Potrivit instituției prezidențiale, Maia Sandu și Marta Kos au vorbit inclusiv despre „proiectele aflate în derulare prin Planul de Creștere pentru Moldova, un program de investiții de 1,9 miliarde de euro”. „O parte din fonduri, debursată în această vară, a fost destinată proiectelor care aduc beneficii directe cetățenilor: reabilitarea a peste 200 km de drumuri regionale și locale, modernizarea cantinelor școlare pentru a asigura mese gratuite elevilor începând din septembrie, sprijin prin granturi pentru antreprenori, programe pentru tineri și utilaje pentru colectarea deșeurilor în sate”, au comunicat reprezentanții Președinției.

Partidul Liberal Democrat din Moldova

PLDM cere CSJ să-și reexamineze decizia prin care a fost lăsat în afara cursei pentru parlamentare

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de ex-premierul Vlad Filat, a cerut revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție (CEC) prin care a rămas fără posibilitatea de a candida la alegerile parlamentare din această lună. Anunțul a fost făcut de formațiune într-un comunicat din 5 septembrie.

Partidul Liberal Democrat din Moldova a declarat că decizia Curții Supreme de Justiție ar fi fost adoptată cu „vicii grave” de procedură și de fond.

PLDM a solicitat Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție revizuirea deciziei definitive pronunțate la 2 septembrie 2025, în dosarul nr. 3ra-633/25, prin care formațiunea a fost exclusă abuziv din competiția electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. (…) PLDM solicită menținerea hotărârii Curții de Apel Centru din 28 august 2025, completată cu obligația impusă CEC de a adopta o decizie deliberată și motivată privind includerea partidului în lista formațiunilor cu drept de participare la alegeri”, a precizat formațiunea.

PLDM a mai spus că, în cazul în care justiția națională nu va pronunța o decizie care să-i permită să concureze la scrutin, se va adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Amintim că, pe 18 august, PLDM a anunțat că a atacat în instanță decizia CEC prin care a fost exclus din lista partidelor cu drept de participare la parlamentarele din 28 septembrie. Formațiunea politică spunea atunci că și-a îndeplinit toate obligațiile legale și a cerut instanței să oblige CEC să o includă în listă. Totodată, PLDM a cerut în instanță extinderea termenului de depunere a dosarelor, astfel încât să poată înregistra lista completă a candidaților săi.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că membrii PLDM nu au prezentat documentele necesare la Agenția Servicii Publice în termenul stabilit de lege. Potrivit lui, acesta a fost motivul pentru care CEC nu a inclus PLDM în lista formațiunilor politice care au dreptul să participe la parlamentare.

Pe 28 august, Curtea de Apel Centru a obligat Comisia Electorală Centrală să reexamineze cererile PLDM privind includerea formațiunii politice pe lista partidelor care pot participa la alegerile parlamentare. Ulterior, atât autoritatea electorală, cât și PLDM au depus recursuri la Curtea Supremă de Justiție. CSJ a dat câștig de cauză Comisiei Electorale Centrale, casând hotărârea instanței de apel.

Cererea PLDM privind revizuirea deciziei CSJ în privința sa vine după ce, pe 4 septembrie, instanța și-a reexaminat propria hotărâre prin care a interzis Partidului „Moldova Mare” să participe la parlamentare. Astfel, CSJ a obligat Comisia Electorală Centrală să revadă solicitarea Partidului ”Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, care este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, privind înregistrarea în cursa electorală.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie, iar campania electorală a început oficial în data de 29 august.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: