cnews.ru

Câți moldoveni de peste hotare s-au înregistrat prealabil pentru a vota la prezidențiale? Ultima zi de înscriere

Astăzi, 6 septembrie, este ultima zi de înregistrare prealabilă pentru cetățenii moldoveni de peste hotare care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, dar și la referendumul republican constituțional. Până în această dimineață, peste 1700 de persoane s-au înregistrat pentru votul prin corespondență pe portalul CEC. Totodată, alți peste 19.000 de moldoveni s-au înregistrat pentru a vota la secțiile din proximitatea reședinței din străinătate.

Dintre cei peste 1700 de cetățeni care doresc să voteze prin corespondență, majoritatea provin din Statele Unite ale Americii, cu peste 900 de înregistrări. Canada ocupă locul al doilea, cu 500 de solicitări, urmată de Regatul Norvegiei cu 103, Suedia cu 80, Finlanda cu 64, iar din Islanda 24 de moldoveni s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență.

Dintre ceilalți peste 19 mii de cetățeni care s-au înregistrat pe site-ul CEC, dar care vor vota la cea mai apropiată secție de votare unde își are reședința peste hotare, cei mai mulți sunt din Federația Rusă, cu aproape 8 mii, urmați de Italia cu peste 2 mii și Germania cu 1800 de cetățeni înregistrați prealabil pentru referendumul republican și alegerile prezidențiale.

Înregistrarea prealabilă permite estimarea numărului de alegători care intenționează să voteze la secțiile organizate în afara țării. Acest proces este unul dintre cele trei criterii legale, alături de datele privind participarea electorală la ultimele trei scrutine și informațiile furnizate de Ministerul Afacerilor Externe despre cetățenii moldoveni din străinătate, care determină organizarea secțiilor de votare externe de către autorități.

***

În premieră, la alegerile prezidențiale din acest an, moldovenii din șase țări Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda, vor vota prin corespondență.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii trebuie, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.

Precizăm că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gaidarji părăsește PACE. Partidul lui Cavcaliuc nu poate participa nici la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a anunțat pe 4 septembrie că părăsește Partidul „PACE”, condus de fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Decizia vine în aceeași zi în care Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat lista formațiunilor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie. PACE nu se regăsește pe listă.

„Astăzi, am depus cererea de retragere din Partidul Politic PACE și am renunțat la funcția de vicepreședinte al acestui partid. Este o decizie foarte dureroasă. Sunt unul dintre cofondatorii acestui partid, creat de patrioți și profesioniști, în care am crezut și continui să cred că poate aduce beneficii Moldovei și cetățenilor săi”, a declarat Gaidarji.

Președintele APG susține că plecarea sa din partid nu are legătură cu schimbarea convingerilor politice, ci cu decizia CEC.

„Fac acest pas din cauza circumstanțelor create în mod artificial de instituțiile statului. CEC a exclus partidul PACE din lista formațiunilor care au dreptul să participe la alegerile din Găgăuzia. Am motive serioase să consider că această excludere a fost făcută intenționat, cu scopul de a-mi bloca participarea la alegeri sau de a mă atrage într-o capcană – astfel încât, dacă aș fi candidat pe listele partidului, ulterior să fiu exclus cu ajutorul unor mecanisme camuflate”, a mai declarat Gaidarji.

Președintele APG a declarat din nou că vicepreședintele CEC, Pavel Postica, l-ar fi sunat pe 1 septembrie și i-ar fi cerut să părăsească PACE pentru a putea candida în calitate de independent la alegerile din Găgăuzia.

Precizăm în acest context că, pe 1 septembrie, după ședința în care CEC a stabilit data alegerilor pentru funcția de bașcan, în condițiile în care cea de-a doua tentativă a APG de a stabili scrutinul a eșuat, Pavel Postica a confirmat public că a avut în acea zi o discuție telefonică cu Gaidarji.

Vicepreședintele CEC a declarat atunci că a încercat să clarifice „aspectul privind data alegerilor pentru funcția de guvernator al Găgăuziei”.

Contactat de NewsMaker pentru o reacție după ce Gaidarji și-a repetat acuzațiile pe 4 septembrie, Pavel Postica a declarat că nu are nimic de adăugat la declarația făcută pe 1 septembrie.

Tot pe 4 septembrie, CEC a aprobat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei din 15 noiembrie 2026.

În total, pe listă se regăsesc 37 de formațiuni, între care Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor, Partidul Nostru, Partidul Acțiune și Solidaritate, Democrația Acasă, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Mișcarea Alternativa Națională și alte formațiuni. Partidul PACE nu figurează pe lista aprobată de CEC.

De altfel, PACE nu se regăsește nici în lista partidelor politice care pot participa la alegerile pentru APG, care vor fi organizate în aceeași zi cu scrutinul pentru bașcan – pe 15 noiembrie. Cavcaliuc a anunțat deja că va contesta decizia în instanță. „Este dreptul lor”, a declarat, în reacție, Postica pentru NewsMaker.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: