Decretul de numire repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova nu corespunde Constituției. Concluzia aparține judecătorilor Curții Constituționale (CC) și a fost făcută în urma examinării sesizării depuse de Partidul Socialiștilor (PSRM). Hotărârea a fost pronunțată pe 23 februarie de către președinta CC, Domnica Manole.
„Se declară neconstituțional decretul președintelui Republicii Moldova numărul 32 din 11 februarie 2021, privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Pentr a fi respectat art. 98, al. 1 din Constituție, fracțiunile parlamentare și președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări. Se declară inadmisibilă sesizarea în partea în care se cere de a se aprecia dacă, prin refuzul desemnării Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru, președintele a săvărșit o faptă gravă”, a dat citire deciziei președinta CC, Domnica Manole.
Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.
Înalta Curte a fost sesizată de către socialiști, după ce președintele a refuzat să o desemneze pe Mariana Durleșteanu, propusă de o majoritate creată în Parlament și a anunțat că o desemnează, repetat, pe Natalia Gavrilița. Aceștia susțin că decizia anunțată încalcă grav Constituția și hotărârile recente ale Curții Constitutionale, care obligă președintele să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară constituită.
„Atribuția președintelui de a propune candidatul la funcția de prim-ministru constituie o obligație constituțională. În același timp, conform hotărârii CC din 2020, Curtea a stabilit că, în cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută, formalizată, președintele este obligat să desemneze candidatul înaintat de majoritate. (…) Noi considerăm că președintele Republicii Moldova, semnând decretul care se dezbate astăzi, a ignorat și hotărârile CC și buchia Consituției”, a argumentat deputatul Vasile Bolea.
De cealaltă parte, consiliera prezidențială Olesea Stamate a argumentat că „a permite unei majorități parlamentare conjuncturale în care se regăsesc persoane cu grave încălcări de integritate să desemneze prin anularea normei constituționale și a atribuției exclusive a președintelui de a desemna candidatul la funcția de prim-ministru ar însemna un risc enorm pentru recapturarea executivului de către grupări oligarhice”.
***
Pe 16 februarie, Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii decretului președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, din 11 februarie privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.
În cadrul ședinței din 11 februarie, deputații nu au susținut-o pe Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru. Potrivit legii, dacă parlamentul eșuează din două tentative să învestească un nou guvern, legislativul este dizolvat și este declanșată procedura de desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate.
