NM

CC a decis: Natalia Gavrilița NU a fost desemnată legal, pentru a doua oară, la funcția de premier

Decretul de numire repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova nu corespunde Constituției. Concluzia aparține judecătorilor Curții Constituționale (CC) și a fost făcută în urma examinării sesizării depuse de Partidul Socialiștilor (PSRM). Hotărârea a fost pronunțată pe 23 februarie de către președinta CC, Domnica Manole.

„Se declară neconstituțional decretul președintelui Republicii Moldova numărul 32 din 11 februarie 2021, privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Pentr a fi respectat art. 98, al. 1 din Constituție, fracțiunile parlamentare și președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări. Se declară inadmisibilă sesizarea în partea în care se cere de a se aprecia dacă, prin refuzul desemnării Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru, președintele a săvărșit o faptă gravă”, a dat citire deciziei președinta CC, Domnica Manole.

Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

Înalta Curte a fost sesizată de către socialiști, după ce președintele a refuzat să o desemneze pe Mariana Durleșteanu, propusă de o majoritate creată în Parlament și a anunțat că o desemnează, repetat, pe Natalia Gavrilița. Aceștia susțin că decizia anunțată încalcă grav Constituția și hotărârile recente ale Curții Constitutionale, care obligă președintele să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară constituită.

„Atribuția președintelui de a propune candidatul la funcția de prim-ministru constituie o obligație constituțională. În același timp, conform hotărârii CC din 2020, Curtea a stabilit că, în cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută, formalizată, președintele este obligat să desemneze candidatul înaintat de majoritate. (…) Noi considerăm că președintele Republicii Moldova, semnând decretul care se dezbate astăzi, a ignorat și hotărârile CC și buchia Consituției”, a argumentat deputatul Vasile Bolea.

De cealaltă parte, consiliera prezidențială Olesea Stamate a argumentat că „a permite unei majorități parlamentare conjuncturale în care se regăsesc persoane cu grave încălcări de integritate să desemneze prin anularea normei constituționale și a atribuției exclusive a președintelui de a desemna candidatul la funcția de prim-ministru ar însemna un risc enorm pentru recapturarea executivului de către grupări oligarhice”.

***

Pe 16 februarie, Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii decretului președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, din 11 februarie privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.

În cadrul ședinței din 11 februarie, deputații nu au susținut-o pe Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru. Potrivit legii, dacă parlamentul eșuează din două tentative să învestească un nou guvern, legislativul este dizolvat și este declanșată procedura de desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: