ZdG

Ce înseamnă șederea în penitenciar semi-închis, pedeapsă impusă Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată pe 5 august la 7 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semi-închis, fiind găsită vinovată de complicitate, în formă prelungită, la finanțarea ilegală a fostului partid Șor de către un grup criminal organizat. Tot atunci, și fosta secretară a formațiunii conduse de fugarul condamnat Ilan Șor, Svetlana Popan, a primit o pedeapsă de 6 ani de detenție, în același regim. NM explică ce presupune regimul de detenție într-un penitenciar de tip semi-închis și ce drepturi au condamnații care ajung în astfel de penitenciare.

Conform Codului Penal al Republicii Moldova, penitenciarele de tip semi-închis sunt destinate persoanelor condamnate pentru infracțiuni mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție.

În aceste penitenciare, condamnații beneficiază de un regim mai flexibil comparativ cu cel închis, dar mai strict decât cel deschis.

Ce înseamnă șederea într-un penitenciar de tip semi-deschis?

Potrivit Codului de Executare al Republicii Moldova, penitenciarul de tip semi-închis presupune un regim de detenție cu pază și supraveghere permanentă, însă cu un grad mai redus de restricții în comparație cu cel aplicat în penitenciarele de tip închis.

În regimul inițial, care poate dura până la trei luni de la momentul intrării în detenție, condamnații sunt plasați în camere izolate, cu cel mult patru locuri, și pot fi implicați doar în activități de muncă ce nu necesită ieșirea din incinta penitenciarului.

Ulterior, în regimul comun, deținuții pot circula liber pe teritoriul penitenciarului în intervalul dintre deșteptare și stingerea luminii, în limitele stabilite de administrație, și pot presta activități de muncă în afara instituției, cu condiția unei supravegheri permanente.

În etapa de resocializare, regimul devine și mai permisiv: persoanele condamnate pot avea asupra lor obiecte de valoare și bani, pot lucra în afara penitenciarului fără a fi supravegheate și pot beneficia de deplasări scurte în afara locului de detenție, în condițiile prevăzute de lege.

De altfel, regimul de detenție – chiar și în forma sa mai permisivă – nu garantează condiții optime în sistemul penitenciar moldovenesc.

Situația din penitenciarele din Moldova

Chiar și în 2025, sistemul penitenciar din Moldova, inclusiv Penitenciarul nr. 7 – Rusca, destinat femeilor, continuă să fie afectat de probleme precum supraaglomerarea și condiții care nu respectă pe deplin standardele internaționale de detenție. În ciuda reglementărilor existente, implementarea acestora rămâne o provocare, iar organizațiile pentru drepturile omului îndeamnă autoritățile să accelereze reformele pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale deținuților.

Conform raportului Administrației Naționale a Penitenciarelor, în 2024, au fost examinate aproape 2 mii de plângeri depuse pentru condițiile de detenție. Marea majoritate a acestora – aproape 1870 – au fost admise, iar peste 450 – respinse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Moldovenii sunt mai poeți” vs „E o minune”. Participanți din R. Moldova, pe scena „Românii au Talent” VIDEO

La ediția din 10 aprilie a show-ului „Românii au Talent”, mai multe persoane din Republica Moldova au impresionat membrii juriului prin evoluțiile lor. Moldoveanca Cristina Clichici a interpretat piesa „De-ar fi să vii”. Adrian Negru, artist stradal din Chișinău, a interpretat o piesă din repertoriul lui The Urs. Iar grupul de fete „Impuls” din Ungheni, cu vârste între 15 și 20 de ani, a prezentat un dans pe scena show-ului.

Moldoveanca Cristina Clichici, originară din Chișinău și stabilită în Franța din 2004, a interpretat piesa „De-ar fi să vii”.

Andra, membră a juriului „Românii au talent” i-a spus că, deși la începutul melodiei Cristina Clichici a fost nesigură și i-a tremurat vocea, la refren însă „a dat drumul notelor”. Andi Moisescu, membru al juriului, a fost de acord cu declarațiile Andrei și a menționat: „Ești talentată. (…) Ai cântat foarte frumos, bravo”. Un alt membru al juriului, Carmen Tănase, a reacționat: „Mie mi-a plăcut foarte mult cum a cântat ea”.

Cristina Clichici a primit patru „DA”-uri din partea juraților și a fost anunțată că merge în etapa următoare.

Grupul de fete „Impuls” din Ungheni, format din 10 membre cu vârste între 15 și 20 de ani, a prezentat un dans pe scena „Românii au talent”.

Membra juriului, Carmen Tănase, a apreciat evoluția grupului, menționând: „Sincronizare perfectă, drăcoase, sunteți pline de nervi. Foarte bine”. „Au mai fost dansatori pe scena noastră, dar mi se pare că voi sunteți foarte hotărâte și foarte bine pregătite”, a reacționat Andra. „Aveți patru de „DA”. E o minune. Ne vedem în etapa următoare”, a strigat juratul Mihai Bobonete.

Adrian Negru, artist stradal din Chișinău, a interpretat o piesă din repertoriul lui The Urs. Adrian Negru are 25 de ani și este originar din satul Hârtop, raionul Cimișlia.

„Ai o voce foarte frumoasă, ar fi păcat să nu te auzim la radio”, a reacționat Andra. „Întotdeauna mi s-a părut că moldovenii sunt mai poeți, un pic mai sensibili. Până și felul în care își conservă folclorul e altfel decât ce se întâmplă la noi. Poezia e mai profundă și ține mai mult acolo în Republică. Am simțit asta la tine”, a spus Andi Moisescu. „Dacă te-aș fi auzit pe stradă, cu siguranță m-aș fi oprit. M-aș fi întors din drum și m-aș fi oprit să te ascult până la capăt. Poate mă gândeam că e cineva cunoscut și nu știu eu. Poate face un experiment pe stradă”, a reacționat Carmen Tănase. „Pentru faptul că îți dorești o nouă șansă și te-ai bazat pe noi, venind la Românii au talent, o să-ți ofer un DA”, a comunicat Mihai Bobonete.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: