ZdG

Ce înseamnă șederea în penitenciar semi-închis, pedeapsă impusă Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată pe 5 august la 7 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semi-închis, fiind găsită vinovată de complicitate, în formă prelungită, la finanțarea ilegală a fostului partid Șor de către un grup criminal organizat. Tot atunci, și fosta secretară a formațiunii conduse de fugarul condamnat Ilan Șor, Svetlana Popan, a primit o pedeapsă de 6 ani de detenție, în același regim. NM explică ce presupune regimul de detenție într-un penitenciar de tip semi-închis și ce drepturi au condamnații care ajung în astfel de penitenciare.

Conform Codului Penal al Republicii Moldova, penitenciarele de tip semi-închis sunt destinate persoanelor condamnate pentru infracțiuni mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție.

În aceste penitenciare, condamnații beneficiază de un regim mai flexibil comparativ cu cel închis, dar mai strict decât cel deschis.

Ce înseamnă șederea într-un penitenciar de tip semi-deschis?

Potrivit Codului de Executare al Republicii Moldova, penitenciarul de tip semi-închis presupune un regim de detenție cu pază și supraveghere permanentă, însă cu un grad mai redus de restricții în comparație cu cel aplicat în penitenciarele de tip închis.

În regimul inițial, care poate dura până la trei luni de la momentul intrării în detenție, condamnații sunt plasați în camere izolate, cu cel mult patru locuri, și pot fi implicați doar în activități de muncă ce nu necesită ieșirea din incinta penitenciarului.

Ulterior, în regimul comun, deținuții pot circula liber pe teritoriul penitenciarului în intervalul dintre deșteptare și stingerea luminii, în limitele stabilite de administrație, și pot presta activități de muncă în afara instituției, cu condiția unei supravegheri permanente.

În etapa de resocializare, regimul devine și mai permisiv: persoanele condamnate pot avea asupra lor obiecte de valoare și bani, pot lucra în afara penitenciarului fără a fi supravegheate și pot beneficia de deplasări scurte în afara locului de detenție, în condițiile prevăzute de lege.

De altfel, regimul de detenție – chiar și în forma sa mai permisivă – nu garantează condiții optime în sistemul penitenciar moldovenesc.

Situația din penitenciarele din Moldova

Chiar și în 2025, sistemul penitenciar din Moldova, inclusiv Penitenciarul nr. 7 – Rusca, destinat femeilor, continuă să fie afectat de probleme precum supraaglomerarea și condiții care nu respectă pe deplin standardele internaționale de detenție. În ciuda reglementărilor existente, implementarea acestora rămâne o provocare, iar organizațiile pentru drepturile omului îndeamnă autoritățile să accelereze reformele pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale deținuților.

Conform raportului Administrației Naționale a Penitenciarelor, în 2024, au fost examinate aproape 2 mii de plângeri depuse pentru condițiile de detenție. Marea majoritate a acestora – aproape 1870 – au fost admise, iar peste 450 – respinse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Educația în domeniul drepturilor omului contribuie la combaterea dezinformării și apărarea dreptului la libera exprimare

Proiectul comun al Ambasadei Drepturilor Omului (Chișinău) și al Societății Baltice pentru Drepturile Omului (Riga) „Educația în domeniul drepturilor omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și apărarea libertății de exprimare” își propune să îmbunătățească nivelul educației în domeniul drepturilor omului și să promoveze libertatea de exprimare în Moldova prin extinderea Ghidului privind drepturile omului, efectuarea unei analize juridice a legislației naționale și evaluarea nevoilor mass-media.

Proiectul prevede realizarea unui studiu privind analiza juridică și identificarea instrumentelor juridice pentru combaterea dezinformării și apărarea dreptului la libera exprimare în Republica Moldova. Studiul va fi realizat utilizând următoarele etape și instrumente cheie: 1) Dezvoltarea unei abordări metodologice pentru analiza informațiilor disponibile; 2) Analiza legislației și jurisprudenței naționale, a standardelor internaționale și europene privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 3) Pregătirea unui raport intern privind legislația și jurisprudența relevantă, standardele internaționale și europene, pentru a fundamenta domeniile ulterioare de cercetare; 4) Dezvoltarea unei abordări metodologice și a unor instrumente (chestionare) pentru realizarea de interviuri și întâlniri de grup; 5) Realizarea a cel puțin 5 interviuri cu experți în domeniul libertății de exprimare; și 6) Analiza datelor colectate și pregătirea unui raport final cu recomandări pentru factorii de decizie politică în contextul integrării în UE.

Analiza este realizată utilizând metodologii doctrinare și comparative de cercetare juridică. Accentul principal se pune pe interacțiunea dintre garanțiile libertății de exprimare și măsurile de reglementare pentru combaterea dezinformării. Analiza juridică efectuată va identifica: 1) Standardele juridice internaționale și europene privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 2) Standardele juridice și practica de aplicare a legii din Republica Moldova privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 3) Domeniile de conformitate, lacunele și inconsecvențele cu legea. În special, analiza juridică va fi ghidată de următoarele principii: 1) Legalitatea, legitimitatea, necesitatea și proporționalitatea restricțiilor privind libertatea de exprimare; 2) Compatibilitatea măsurilor naționale cu standardele internaționale și europene; și 3) Garanții împotriva abuzurilor, depășirii competențelor și efectelor de descurajare.

Pentru componenta de evaluare a nevoilor mass-media, experții efectuează o analiză a cunoștințelor în domeniul drepturilor omului (percepția, cunoștințele, înțelegerea, abilitățile în domeniul drepturilor omului) angajaților din sectorul mass media din Moldova printr-un sondaj. Scopul studiului este de a oferi o bază pentru dezvoltarea unui program de consolidare a capacităților în domeniul drepturilor omului (inclusiv traininguri, seminarii etc.) pentru profesioniștii din mass-media din Republica Moldova. Cadrul analitic pentru acest studiu se bazează pe documente normative europene (Consiliul Europei, OSCE, UE) și pe o abordare bazată pe drepturile omului (ABDO), care se bazează pe standardele internaționale (ONU) și regionale europene în domeniul drepturilor omului.

Studiul este realizat utilizând următoarele instrumente și surse de informații: 1) Analiza actelor normative, politicilor și documentelor profesionale din mass-media (coduri de etică etc.) legate de drepturile omului și munca în mass-media; 2) Un sondaj structurat în rândul lucrătorilor din mass-media, bazat pe un chestionar privind starea actuală, problemele cheie și autoevaluarea respectării drepturilor omului în mass-media din Republica Moldova (chestionarul este format din două părți: prima parte conține întrebări care necesită autoevaluare subiectivă sau opinii din partea lucrătorilor din mass-media, iar a doua parte conține un test pentru o evaluare obiectivă a cunoștințelor și competențelor lucrătorilor din mass-media în domeniul drepturilor omului); și 3) Alte surse de informații disponibile, inclusiv întâlniri și alte interacțiuni cu lucrătorii din mass-media.

În ceea ce privește componenta de educație privind drepturile omului, elaborarea Ghidului privind drepturile omului pentru Moldova continuă și în cadrul acestui proiect. Experții proiectului au dezvoltat deja două teme noi, care sunt disponibile pe platforma online a Ghidului în limbile română, rusă și engleză.

Citiți pe platformă temele „Libertatea de exprimare și mass media” și „Infracțiuni motivate de ură și discursul de ură”.

––––––-

Proiectul „Educația în domeniul drepturilor omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și apărarea libertății de exprimare” este implementat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy), în parteneriat cu asociația obștească Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (Baltic Human Rights Society), cu sprijinul financiar al Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: