Vreme anormal de caldă s-a înregistrat în Moldova în luna aprilie. NM vă spune cu cât au depășit temperaturile limitele normale, din ce cauză se întâmplă acest fenomen și ce impact are asupra mediului înconjurător și a agriculturii.
Ce se întâmplă cu vremea?
Începutul lunii aprilie a venit cu vreme deosebit de caldă în Moldova. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a prognozat până la +30 în sudul Moldovei în primele zile ale acestei săptămâni (15 și 16 aprilie).
Tatiana Stamatova, șefa Secției Meteorologie a Centrului Hidrometeorologic a menționat pentru NM că în primele zece zile ale lunii aprilie temperatura medie în Moldova a fost de 15-17 grade Celsius, ceea ce este cu 6-8 grade peste limitele normale.
„Cea mai mare temperatură a fost înregistrată pe 1 aprilie de stațiile meteo Bravicea și Codrii – 30,2 grade Celsius”, a spus Stamatova.
Precizăm că temperatura este fixată de instrumente din cabinele meteorologice, care sunt protejate de lumina directă a soarelui și sunt amplasate la o înălțime de doi metri. În condiții normale, temperatura ar putea fi mai mare, dar sunt considerate corecte măsurătorile realizate la stațiile meteorologice.
Serviciul Hidrometeorologic susține că creșterea globală a temperaturii ar fi generată de curentul oceanic El Niño.
Acestea nu sunt cele mai ridicate temperaturi înregistrate în luna aprilie. Cel mai cald început de aprilie a fost în 1998, iar cel mai rece în 1963 și 2003. Atunci, temperatura medie zilnică a aerului în Moldova a fost de 1-2 grade Celsius.
Dar după temperaturile de vară înregistrate în primele săptămâni ale lunii aprilie, a doua jumătate, potrivit prognozelor, va fi mai rece. „Temperatura medie ziua va fi de 8-9 grade Celsius. Este puțin sub normă pentru această perioadă – 9-10 grade”, a menționat Stamatova, adăugând că Serviciul Hidrometeorologic nu oferă prognoze pe termen lung și nu știe încă cum va fi vremea în luna mai.
Cum afectează acest lucru agricultura și mediul înconjurător?
Fostul director al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, într-un interviu acordat NM, a spus că „o astfel de vreme în aprilie nu este foarte potrivită” pentru agricultură.
„Această temperatură nu este tipică împreună cu vântul, usucă pământul și contribuie la secetă. Vremea a accelerat sezonul de vegetație al plantelor perene, iar pomii fructiferi au înflorit mai devreme. Dacă devine mai rece, există riscul de îngheț. [Dar în general] situația va depinde de ceea ce se va întâmpla în continuare. Dacă temperatura scade și plouă, atunci nu avem de ce ne face griji, totul va reveni la normal”, a spus Slusari.
Potrivit acestuia, odată cu încălzirea globală, este necesară o abordare complexă în agricultură. „Totul a fost deja inventat, întrebarea este dacă există resurse pentru asta. Prima este irigarea. Avem două râuri mari – Nistru și Prut, și asta este mai mult decât în Israel, de exemplu. În al doilea rând: trebuie să acordăm atenție culturilor mai rezistente la secetă – sorg și cânepă industrială. Dar trebuie să trecem la ele treptat, nu brusc. Ar trebui să încercăm, de asemenea, să folosim agricultura conservatoare: tehnologii no-till și mini-till care rețin umiditatea în sol”, a menționat expertul.
O altă măsură, a spus el, este plantarea pădurilor:
„Aceasta este măsura potrivită, dar din păcate avem puțin teren și populația este săracă. Și în contextul crizei energetice, exploatarea forestieră ilegală este la ordinea zilei.”
Expertul în mediu Vladimir Garaba, la rândul său, a remarcat că încălzirea are un impact negativ asupra mediului.
„Natura nu sunt pregătită integral deoarece încălzirea a început prea devreme în acest an. Unele păsări au sosit, unele au întârziat, animalele sunt derutate. De exemplu, albinele nu erau pregătite pentru o înflorire atât de masivă la începutul lunii aprilie. Consecințele negative ale acestui lucru se vor manifesta în viitor”, a spus Garaba.
Pe de altă parte, potrivit lui, unii dăunători ai plantelor, de exemplu, au întârziat, iar plantele depășesc dezvoltarea sezonieră. „Și cel mai exact cuvânt pentru a descrie ceea ce se întâmplă cu animalele este stresul. Și acest lucru poate duce la o scădere a productivității în lumea vegetală și animală”, a menționat ecologistul.
În timp, crede el, natura se va adapta la schimbări. „În istoria noastră au existat perioade de răcire și încălzire, deși nu a existat niciodată o încălzire atât de puternică”, a spus Garaba.
Printre avantajele încălzirii, el a enumerat oportunitatea de a crește stabil plante subtropicale în țara noastră, de exemplu, smochine și rodii.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
