Poliția Republicii Moldova

Ce spun experții despre drona care a căzut la Florești: de ce nu a provocat distrugeri și cât e de periculoasă? ANALIZĂ

Pe 25 noiembrie, în Moldova s-a discutat intens despre drona rusească care a „aterizat” pe acoperișul unei case din nordul țării. NewsMaker, împreună cu experți militari, a analizat ce tip de dronă este, la ce o folosește Rusia, de ce „aterizarea” nu a provocat pagube serioase și cât explozibil poate transporta un astfel de aparat.

Ce s-a întâmplat?

Ministerul Apărării a anunțat că, în noaptea de 25 noiembrie, șase drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova. Una dintre ele a fost găsită pe acoperișul unei case din satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Aparatul nu transporta explozibil și nu a provocat distrugeri. În fotografia publicată se observă că, în locul în care drona a căzut (sau a aterizat), acoperișul este doar ușor deteriorat. Ulterior, Inspectoratul General al Poliției a precizat că drona descoperită este un model rusesc de tip „Gerbera”.

Ce se știe despre „Gerbere”?

Rusia folosește, în războiul cu Ucraina, diferite tipuri de drone. Cel mai des, în mass-media apar informații despre atacuri cu drone de tip „Shahed” sau „Geran”. Căpitanul în rezervă al armatei române, expertul politico-militar Sandu-Valentin Mateiu, a declarat pentru NM că o dronă „Shahed” poate transporta 50–60 kg de trotil: „Această dronă este o armă periculoasă. Poate transforma o casă în praf”.

Drona de tip „Gerbera” are însă un alt rol. Rusia o folosește drept „momeală”, a explicat expertul ucrainean al Centrului pentru strategii de apărare, Viktor Kevliuk. „Adversarul folosește astfel de UAV-uri pentru a supraîncărca sistemele de apărare antiaeriană în timpul atacurilor aeriene și pentru a distrage atenția operatorilor radar. Aceste UAV-uri sunt foarte ieftine de produs, nu poartă încărcătură de luptă și sunt utilizate ca momeală/capcană, deoarece operatorii de la sol nu pot distinge un UAV de atac cu o astfel de capcană și sunt obligați să o doboare, consumând rachete scumpe, timp și resurse. Între timp, dronele de atac reușesc să pătrundă la ținte și să lovească”, a spus Kevliuk. El a adăugat că Rusia folosește în Ucraina drone-capcană de tip „Gerbera” și „Parodie” în 50–70% dintre atacuri.

În plus, „Gerbera” este mult mai ușoară și de zece ori mai ieftină decât „Shahed”. „Acestea pot opera în pereche: «Shahed» și «Gerbera» zboară la o distanță relativ mică unul de celălalt. Apărarea antiaeriană va doborî «Gerbera» ieftină, iar «Shahed» va reuși să lovească ținta”, a explicat Kevliuk.

De ce nu a provocat drona pagube majore la impact?

„Aterizarea” dronei pe acoperiș a ridicat numeroase semne de întrebare. Faptul că nu au existat distrugeri majore a alimentat speculațiile despre o posibilă înscenare. O astfel de ipoteză a fost lansată de liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, care a sugerat că autoritățile ar fi „așezat cu grijă” drona pe casă pentru a abate atenția publicului de la propriile eșecuri.

„Ați văzut cum încearcă PAS să acopere scandalurile din ultimul timp? Astăzi a așezat gingaș o dronă pe acoperișul unei case. Văd că tot Facebookul e plin de comentarii și spun că din nou vor să facă din asta zarvă, vor să acopere scandalul cu contrabanda de arme. (…) Eu am văzut câteva clipe în urmă imaginile. Cum poate drona cu explozibil să se așeze pe ardezia aceea fără să fie niciun fel de distrugere? Pentru mine este straniu, dar să se clarifice specialiștii. Eu cred, cu regret, că războiul din Ucraina – pe care noi îl condamnăm – este utilizat de actuala guvernare pentru a-și acoperi problemele pe intern”, a declarat Dodon la conferința de presă din 25 noiembrie.

Viktor Kevliuk a explicat pentru NM că drona de tip „Gerbera” poate ateriza autonom. „UAV-urile sunt echipate cu sisteme GPS/INS pentru zbor și aterizare autonomă. Aterizarea de urgență poate fi o consecință a pierderii semnalului de navigație. O altă cauză poate fi bruierea UAV-ului de către un sistem de război electronic, ceea ce duce la pierderea controlului și la aterizare”, a menționat expertul.

Plus la aceasta, „Gerbera” este o dronă relativ ușoară. Greutatea ei este de aproximativ 18 kg și ea nu poate provoca distrugeri majore.

Cât de periculoasă poate fi o astfel de dronă?

Totuși, faptul că „Gerbera” este o dronă necombatantă, ușoară, care poate ateriza autonom, nu o face sigură. În primul rând, aterizarea autonomă nu funcționează întotdeauna, iar căderea sa liberă poate duce la consecințe negative. „Este un miracol că, în situația actuală, nimeni nu a avut de suferit”, a menționat Sandu-Valentin Mateiu.

Chiar dacă „Gerbera” este o dronă necombatantă, ușoară și capabilă să aterizeze autonom, asta nu o face sigură. În primul rând, aterizarea automată nu funcționează întotdeauna, iar o cădere liberă poate provoca daune serioase. „Este un miracol că, în această situație, nimeni nu a fost rănit”, a remarcat Sandu-Valentin Mateiu.

Viktor Kevliuk, de asemenea, a atras atenția „dronele-capcană nu sunt doar niște «turiști»: ele au camere la bord, care înregistrează pozițiile sistemelor antiaeriene și transmit aceste date pentru loviturile ulterioare”.

În plus, avertizează experții, există și modele de „Gerbera” care pot transporta explozibil. Deși încărcătura este mai mică decât în cazul dronelor „Shahed”, un astfel de aparat poate duce 5–10 kg de trotil. Impactul unei asemenea drone cu o locuință ar provoca, aproape inevitabil, distrugeri majore.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Au fost preluate dintr-un depozit neidentificat din Ucraina”. Procurorii, despre munițiile de la vamă

Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu detalii, pe 26 noiembrie, în cazul camionului cu armament depistat la vama Leușeni-Albița. Potrivit instituției, munițiile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova „prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. Procuratura Generală a mai precizat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Procuratura a anunțat că, în cadrul dosarului investigat de autoritățile din Moldova, a fost creat un grup de lucru comun cu autoritățile din România. „Potrivit datelor obținute în cadrul anchetei pe linie de cooperare internațională, au fost stabilite drept corp delict următoarele: 18 elemente de muniție de tip 2, adică componente de muniție; 8 elemente de muniție de tip 1, adică muniție completă; lansator sol-aer; dronă de tip „Geran 2” formată din mai multe elemente dezmembrate în urma doborârii, prezentând așchii în zonele de desprindere, respectiv cu motorul desfăcut pe dronă – fără elemente de interes pirotehnic”, a comunicat instituția.

Conform Procuraturii, „aceste muniții au fost introduse pe teritoriul R. Moldova prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. „Munițiile au fost preluate prin intermediul a mai multor curse, care presupuneau transportarea a câte două unități de muniții, preluate dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute. Acestea au fost aduse în mod camuflat în Republica Moldova, de unde în scurt timp, au fost preluate de către mai mulți complici”, a adăugat instituția.

Procurorii au spus că, „din probele și informațiile preliminare obținute pe caz, nu s-a identificat că armele/munițiile ar fi provenit din depozite militare sau strategice, precum depozitul de la Cobasna sau cele ale Armatei Naționale”.

Procuratura a mai declarat că „actele vamale de export au fost perfectate pentru „articole din metal” cu destinația Israel”: „Persoanele responsabile pentru documentele vamale de export și organizarea exportului (exportatorul/furnizorul, brokerul vamal și transportatorul) – au, în prezent, statut de învinuit, fiind arestate. Toate circumstanțele vor fi stabilite în cadrul urmăririi penale”.

„Orice potențială breșă de securitate și alte detalii sunt în proces de investigare în cadrul anchetei, inclusiv ipoteza unei acțiuni de discreditare a Republicii Moldova”, se mai arată în declarația Procuraturii.

Menționăm că, pe 26 noiembrie, Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică desfășoară audieri pe trei cazuri, inclusiv audieri ale autorităților competente privind depistarea, la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni–Albița, a camionului cu muniții militare. Pe 25 noiembrie, la One TV, președintele Comisiei parlamentare Lilian Carp a declarat că o parte din armament datează din 2021, iar altele din 2022. „În mare parte sunt muniții moderne, în mare parte sunt muniții produse la fabricile de muniții din Federația Rusă, dar sunt și unele cu caracter latine”, a adăugat Carp.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. 

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. 

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: