Ce spune ambasadoarea UE despre o potențială unire dintre R. Moldova și România

„Integrarea europeană este opțiunea clar exprimată de cetățeni și consacrată în Constituție” – astfel a comentat ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, subiectul privind eventuala unire a Republicii Moldova și România. Declarația a fost făcută  într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, în contextul declarațiilor recente ale președintei Maia Sandu, care a provocat dezbateri aprinse pe ambele maluri ale Prutului.

„Nu aș dori să intru în speculații legate de subiectul reunificării cu România. Ceea ce este însă important de subliniat, în acest context și în orice altul, este faptul că integrarea europeană reprezintă o opțiune clar exprimată de cetățenii Republicii Moldova și consacrată în Constituție”, a declarat oficiala.

Diplomata a menționat că autoritățile Republicii Moldova, alături de alți actori relevanți și de societate, depun eforturi constante pentru atingerea acestui obiectiv, iar Uniunea Europeană sprijină activ acest parcurs.

„Sunt convinsă și nu am nicio îndoială în această privință, lucru pe care mi l-a confirmat inclusiv președinta, că Guvernul, alți actori relevanți și cetățenii muncesc intens pentru atingerea acestui obiectiv, la fel cum și noi depunem eforturi susținute pentru a-l sprijini”, a subliniat oficiala.

Totodată, Iwona Piorko a subliniat că, pe durata mandatului său de patru ani, sprijinirea avansării Republicii Moldova pe calea integrării europene va reprezenta prioritatea sa principală.

„Acesta este motivul pentru care mă aflu aici. Pe durata mandatului meu de patru ani, voi face tot ce îmi stă în putință pentru a ajuta Republica Moldova să avanseze cât mai mult pe acest drum. Aceasta va fi prioritatea mea principală”, a mai spus șefa diplomației europene.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Grosu, după tragedia de la Măgdăcești: „Sistemul a eșuat”. Ce spune despre o eventuală demisie a ministrului Justiției VIDEO

Tragedia de la Măgdăcești este o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. Declarația a fost făcută pe 3 septembrie de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a recunoscut că „sistemul a eșuat”.

„E o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. E o tragedie enormă. (…) Sistemul a eșuat, asta trebuie să recunoaștem”, a spus Grosu, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Potrivit lui Grosu, „problema care a fost descoperită este fisura în sistem”. „În momentul în care el iese cu brățara de pe teritoriul Republicii Moldova, semnalul nu mai vine în sistem. Aici e o procedură care se numește consemn la frontieră. (…) Ei pot să circule, dar în sistemul Poliției de Frontieră ei trebuie să apară ca și consemn”, a comunicat Grosu. Totodată, el a spus că au fost descoperite și alte lucruri care vor necesita înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea restricțiilor. „Asta deja e apanajul Parlamentului. Aici trebuie să ne implicăm noi”, a adăugat Grosu.

În timpul declarațiilor, Grosu a mai spus că, urmare a tragediei de la Măgdăcești, cei 190 agresori familiali monitorizați electronic în Republica Moldova „au fost verificați”. „Toată lumea este pusă pe alertă. Evident, din experiența asta dură, trebuie să învățăm și să corectăm”, a adăugat oficialul.

Întrebat dacă, în contextul acestei tragedii, ministrul Justiției ar trebui să-și dea demisia, Grosu a răspuns: „Haideți așa, acum procuratura trebuie să facă cercetările, să stabilească cine și-a făcut meseria, cine nu și-a făcut meseria”.

***

Pe 31 august, o femeie de 42 de ani și soțul său, în vârstă de 47 de ani, au fost găsiți morți la Măgdăcești, raionul Criuleni. Potrivit informațiilor preliminare ale autorităților, bărbatul ar fi mers la domiciliul comun, deși avea interdicția de a se apropia de soția sa în baza unei ordonanțe de protecție. Conform versiunii preliminare a poliției, acesta ar fi împușcat mortal femeia, după care și-ar fi luat viața cu aceeași armă. În urma tragediei, trei copii au rămas orfani, dintre care doi sunt minori.

Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat, pe 1 septembrie, că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica modul în care a fost monitorizat bărbatul și dacă au fost respectate procedurile și obligațiile privind supravegherea electronică. Tot pe 1 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal pentru a stabili, între altele, cum a fost posibil ca bărbatul să se apropie de victimă, în pofida ordonanței de protecție emise pe numele său.

Pe 2 septembrie, șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Demisia a fost anunțată de ministrul Justiției, care a prezentat și cronologia cazului de la Măgdăcești. Detalii AICI. Pe 3 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va introduce cinci măsuri „urgente” pentru consolidarea protecției victimelor violenței domestice, după tragedia de la Măgdăcești. Detalii AICI. Tot pe 3 septembrie, Platforma Femeilor Deputate din Parlament a anunțat că va organiza audieri publice după tragedia de la Măgdăcești.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: