balkaninsight.com

Ce va fi în Moldova cu Maia Sandu președinte? Analiză NM

Maia Sandu, lidera Partidului „Acțiune și Solidaritate”, învinge în turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova. Numărarea voturilor la secțiile din străinătate continuă, dar în urma procesării a 98,37 la sută din procesele verbale, Sandu acumulează 55,68% și deja este clar că ea deține întâietatea. Rezultatele alegerilor mai trebuie să fie validate de Curtea Constituțională. Iar NM a discutat cu experții despre ceea ce va fi în Moldova cu Maia Sandu președinte.

Imediat după închiderea secțiilor de votare, Maia Sandu a mulțumit alegătorilor și a menționat că apreciază fiecare vot și că pentru ea și pentru echipa sa este important ca alegerile să fie libere și corecte. Mai târziu, când au fost procesate peste 90 la sută din buletine, Sandu a mai mulțumit o dată simpatizanților săi care s-au adunat lângă sediul PAS.

Dodon a ieșit în fața presei deocamdată doar după ce s-au închis secțiile de votare, când nu erau cunoscute nici rezultatele preliminare. El a mulțumit alegătorilor pentru activism. „Calculele noastre interne arată că noi conducem în țară detașat”, a spus Dodon. El a mai declarat că mai târziu, va decide, cum va acționa în continuare.

O oră mai târziu, s-a anunțat că Sandu câștigă nu numai în diasporă, dar și în interiorul țării. Ea a învins și în toate sectoarele municipiului Chișinău.

În opinia polotologului Victor Ciobanu, ar fi prea optimist să considerăm că odată cu victoria lui Sandu, ne așteaptă schimbări vertiginoase. „Pe de altă parte, a avut loc schimbarea unei figuri importante în țară. Igor Dodon cu majoritatea parlamentară se vor așeza confortabil și vor boicota acțiunile lui Sandu. Va fi o confruntare, dar oricum apar șanse și speranțe pentru o schimbare”, consideră expertul.

În opinia sa, totul va depinde de capacitatea Maiei Sandu de a schimba situația în lipsa unor pârghii reale în parlament și în guvern. „Este o întrebare mare și dificilă. Este deja o intrigă”, a subliniat Ciobanu.

Analistul politic Corneliu Ciurea consideră, la rândul său, că Sandu va putea totuși să schimbe situația. Astfel, în opinia sa, sub conducerea lui Sandu, în politica externă a Moldovei va predomina Occidentul „care, împreună cu apariția lui [Joe] Biden, va intra în Moldova într-un mod agresiv, dar acest lucru nu-i va reuși în deplină măsură atâta timp cât socialiștii vor controla majoritatea parlamentară”.

Expertul mai consideră că Sandu va avea unele pârghii – este Curtea Constituțională (CC) care, în opinia lui Ciurea, „va face jocul lui Sandu”. „Va fi o confruntare dintre președinte și CC care este controlată de Occident și de forțele pro-europene pe de o parte și parlament și guvern pe de altă parte. Această confruntare va dura cât pendulul va oscila într-o direcție sau alta”, consideră Ciurea.
În opinia sa, în politica internă, Sandu va realiza, conform modelului Ucrainei, „inițiative controversate de curățare a clasei politice și a sistemului judiciar” și se va confrunta cu rezistență din partea „socialiștilor și a pragmaticilor”, care consideră că scenariul ucrainean este neprofitabil.

Referindu-se la perspectiva alegerilor parlamentare anticipate, Ciurea a menționat că Sandu și Usatîi vor „insista agresiv în acest sens”, dar nu vor avea majoritatea pentru a organiza alegeri anticipate, de aceea ar putea apărea probleme în ce privește anunțarea alegerilor anticipate.

Victor Ciobanu consideră că probabilitatea alegerilor parlamentare anticipate nu este prea mare, deoarece Igor Dodon are „o majoritate parlamentară confortabilă” creată, dar încă neformalizată și că el nu are nevoie să-și inventeze dificultăți. „Această majoritate îi garantează continuarea jocului”, presupune Ciobanu.

Politologul Stela Jantuan consideră că acest joc nu va dura totuși prea mult și că scenariul alegerilor parlamentare anticipate este destul de real. „Orice coaliție ar inventa Dodon în parlament, el va depinde de aceștia. Acolo va fi o coaliție de resturi. Doar că partidele urmează o anumită logică, iar resturile – nu. Ei nu vor putea să formeze o majoritate care ar adera la un obiectiv comun. Fiecare proiect de lege va depinde de astfel de resturi. Orice construcție într-un asemenea parlament va fi de scurtă durată. Chiar dacă frica unor alegeri parlamentare anticipate va uni deputații din majoritate, aceste alegeri oricum vor avea loc”, consideră Jantuan.

Ea a mai menționat că toți partenerii externi ai Moldovei au nevoie de o majoritate stabilă – și rușii, și europenii. Potrivit expertei, în condițiile create, Igor Dodon va fi un personaj dependent, iar cea mai mare fracțiune din parlament (PSRM) va depinde de un număr mai mic de deputați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Plahotniuc își va afla sentința după Paști. Procurorii cer 25 de ani de închisoare UPDATE

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, își va afla sentința în dosarul „Frauda bancară” pe 22 aprilie 2026. Decizia a fost luată de magistrați pe 25 martie.

Adus pe 25 martie în fața instanței, Plahotniuc a expus timp de șase ore poziția sa și a cerut instanței să-i acorde timp pentru pregătirea ultimei declarații, însă cererea i-a fost refuzată. În ultima sa declarație, el a spus că nu este sfânt, dar că nu a fost implicat în furtul unui miliard.

Într-un final, magistrații au decis că sentința în dosarul „Frauda bancară” va fi pronunțată pe 22 aprilie.

Amintim că procurorii cer 25 de ani de detenție pentru fostul lider democrat.

Actualizare: Avocatul Lucian Rogac a spus că Plahotniuc, în decursul a șase ore, „a dat cu capul de pământ probele apărării”. „A demontat toate cele mai mici acuzații pe care le-au intuit procurorii în dosar. (…) A demonstrat faptul că nu este vinovat și nu este nicio probă care să demonstreze crearea și conducerea organizației criminale, pretinsa escrocherie și pretinsa spălare a banilor”, a adăugat el. Totodată, el a invocat viteza în procesul de judecată și a calificat-o drept „regretabilă”.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că „strategia apărării nu a suprins cu ceva nou”. „În primul rând, au fost invocate anumite neconcordanțe procesuale, care au fost dezbătute pe perioada procesului de judecată și au fost respinse ca nefondate. Au fost invocate obiecții, care, la fel, au fost analizate în discursul acuzatorului. (…) Au fost invocate aplicări eronate ale legii penale, care nu au un fundament juridic”, a spus Cernei.

Totodată, procurorul a menționat că la ședința din 25 martie Plahotniuc „practic a repetat poziția sa care a expus-o în cadrul audierilor în calitate de inculpat în instanța de judecată”. „Avem un element nou și anume faptul că inițial dumnealui a negat absolut că companiile implicate în actul a acuzare ar fi dânsul beneficiar efectiv și că a recepționat careva fonduri bănești din cele trei bănci. Astăzi, versiunea înaintată de către inculpat deja s-a modificat. Dumnealui acceptă că acele companii îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv, a recepționat acele sume de bani, doar că motivul acelor tranzacții ar fi o înțelegere între dânsul cu Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau a unei înțelegeri cu privire la vânzarea/cumpărarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a spus procurorul.

***

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: