Trei scenarii pentru aderarea Moldovei la UE? Marta Kos: două dintre ele nu sunt acceptate de țările-membre

Comisia Europeană a prezentat statelor membre UE trei opțiuni pentru gestionarea extinderii blocului comunitar: menținerea actualelor reguli de aderare, introducerea unor forme de integrare treptată înainte de aderarea deplină și reformarea sistemului actual. Declarațiile au fost făcute de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Summit-ul Competitive Europe, pe 24 martie. Oficiala a precizat că primele două variante nu sunt sprijinite de statele membre și le-a îndemnat să vină cu propriile propuneri, transmite Politico.

Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe regulile pentru a permite unui nou val de state să adere la blocul comunitar.

Oficiala a menționat că Comisia Europeană a prezentat deja trei opțiuni, subliniind că „fără decizia statelor membre nu putem merge mai departe”.

Cele trei opțiuni includ: menținerea status quo-ului, care implică incertitudine privind avansarea procesului de negocieri; modificarea sistemului actual pentru a asigura că țările candidate nu rămân blocate ani de zile; și o formă de aderare treptată, înainte de finalizarea reformelor necesare.

Comisara europeană pentru Extindere a declarat că statele membre nu susțin prima și a treia opțiune.

Ea a mai menționat că, deși o reformă a sistemului este probabilă, „acum dezbatem direcția [în care să mergem]. Cum putem face procesul mai rapid în sensul unei integrări graduale consolidate?”

La începutul lunii martie, la o cină cu ambasadorii, șeful de cabinet președintei Comisiei Europene, Björn Seibert, a fost avertizat că propunerea privind aderarea treptată înainte de finalizarea reformelor este considerată nefuncțională de către capitale. Diplomații invocă atât cerințele juridice dificile privind modul în care noile țări pot adera, cât și temerile că noile state ar putea regresa democratic și ar ajunge să blocheze agenda UE, așa cum a făcut Ungaria.

„Credem că doar una sau două țări susțin propunerile Comisiei, deci nu este un mare succes”, a declarat unul dintre diplomați pentru Politico, sub protecția anonimatului. El a adăugat că statele membre vor să se asigure că extinderea se desfășoară într-un mod care să se potrivească cu propriile cerințe juridice.

„Există un sprijin puternic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar este, de asemenea, adevărat că aproape niciun stat membru nu susține aderarea înainte ca negocierile să fie finalizate în mod obișnuit”, a declarat un al doilea diplomat.

Discuțiile privind potențiale scenarii care să asigure aderarea de noi state la UE vin în contextul refuzului Ungariei de a aproba deschiderea negocierilor de aderare pe clustere cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Blocajul creat de Budapesta afectează inclusiv candidatura Republicii Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Cu toate acestea, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne blocată, Republica Moldova și Ucraina au început discuțiile tehnice pe toate cele șase clustere.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: