Trei scenarii pentru aderarea Moldovei la UE? Marta Kos: două dintre ele nu sunt acceptate de țările-membre

Comisia Europeană a prezentat statelor membre UE trei opțiuni pentru gestionarea extinderii blocului comunitar: menținerea actualelor reguli de aderare, introducerea unor forme de integrare treptată înainte de aderarea deplină și reformarea sistemului actual. Declarațiile au fost făcute de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Summit-ul Competitive Europe, pe 24 martie. Oficiala a precizat că primele două variante nu sunt sprijinite de statele membre și le-a îndemnat să vină cu propriile propuneri, transmite Politico.

Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe regulile pentru a permite unui nou val de state să adere la blocul comunitar.

Oficiala a menționat că Comisia Europeană a prezentat deja trei opțiuni, subliniind că „fără decizia statelor membre nu putem merge mai departe”.

Cele trei opțiuni includ: menținerea status quo-ului, care implică incertitudine privind avansarea procesului de negocieri; modificarea sistemului actual pentru a asigura că țările candidate nu rămân blocate ani de zile; și o formă de aderare treptată, înainte de finalizarea reformelor necesare.

Comisara europeană pentru Extindere a declarat că statele membre nu susțin prima și a treia opțiune.

Ea a mai menționat că, deși o reformă a sistemului este probabilă, „acum dezbatem direcția [în care să mergem]. Cum putem face procesul mai rapid în sensul unei integrări graduale consolidate?”

La începutul lunii martie, la o cină cu ambasadorii, șeful de cabinet președintei Comisiei Europene, Björn Seibert, a fost avertizat că propunerea privind aderarea treptată înainte de finalizarea reformelor este considerată nefuncțională de către capitale. Diplomații invocă atât cerințele juridice dificile privind modul în care noile țări pot adera, cât și temerile că noile state ar putea regresa democratic și ar ajunge să blocheze agenda UE, așa cum a făcut Ungaria.

Credem că doar una sau două țări susțin propunerile Comisiei, deci nu este un mare succes”, a declarat unul dintre diplomați pentru Politico, sub protecția anonimatului. El a adăugat că statele membre vor să se asigure că extinderea se desfășoară într-un mod care să se potrivească cu propriile cerințe juridice.

Există un sprijin puternic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar este, de asemenea, adevărat că aproape niciun stat membru nu susține aderarea înainte ca negocierile să fie finalizate în mod obișnuit”, a declarat un al doilea diplomat.

Discuțiile privind potențiale scenarii care să asigure aderarea de noi state la UE vin în contextul refuzului Ungariei de a aproba deschiderea negocierilor de aderare pe clustere cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Blocajul creat de Budapesta afectează inclusiv candidatura Republicii Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Cu toate acestea, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne blocată, Republica Moldova și Ucraina au început discuțiile tehnice pe toate cele șase clustere.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: