Trei scenarii pentru aderarea Moldovei la UE? Marta Kos: două dintre ele nu sunt acceptate de țările-membre

Comisia Europeană a prezentat statelor membre UE trei opțiuni pentru gestionarea extinderii blocului comunitar: menținerea actualelor reguli de aderare, introducerea unor forme de integrare treptată înainte de aderarea deplină și reformarea sistemului actual. Declarațiile au fost făcute de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Summit-ul Competitive Europe, pe 24 martie. Oficiala a precizat că primele două variante nu sunt sprijinite de statele membre și le-a îndemnat să vină cu propriile propuneri, transmite Politico.

Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe regulile pentru a permite unui nou val de state să adere la blocul comunitar.

Oficiala a menționat că Comisia Europeană a prezentat deja trei opțiuni, subliniind că „fără decizia statelor membre nu putem merge mai departe”.

Cele trei opțiuni includ: menținerea status quo-ului, care implică incertitudine privind avansarea procesului de negocieri; modificarea sistemului actual pentru a asigura că țările candidate nu rămân blocate ani de zile; și o formă de aderare treptată, înainte de finalizarea reformelor necesare.

Comisara europeană pentru Extindere a declarat că statele membre nu susțin prima și a treia opțiune.

Ea a mai menționat că, deși o reformă a sistemului este probabilă, „acum dezbatem direcția [în care să mergem]. Cum putem face procesul mai rapid în sensul unei integrări graduale consolidate?”

La începutul lunii martie, la o cină cu ambasadorii, șeful de cabinet președintei Comisiei Europene, Björn Seibert, a fost avertizat că propunerea privind aderarea treptată înainte de finalizarea reformelor este considerată nefuncțională de către capitale. Diplomații invocă atât cerințele juridice dificile privind modul în care noile țări pot adera, cât și temerile că noile state ar putea regresa democratic și ar ajunge să blocheze agenda UE, așa cum a făcut Ungaria.

„Credem că doar una sau două țări susțin propunerile Comisiei, deci nu este un mare succes”, a declarat unul dintre diplomați pentru Politico, sub protecția anonimatului. El a adăugat că statele membre vor să se asigure că extinderea se desfășoară într-un mod care să se potrivească cu propriile cerințe juridice.

„Există un sprijin puternic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar este, de asemenea, adevărat că aproape niciun stat membru nu susține aderarea înainte ca negocierile să fie finalizate în mod obișnuit”, a declarat un al doilea diplomat.

Discuțiile privind potențiale scenarii care să asigure aderarea de noi state la UE vin în contextul refuzului Ungariei de a aproba deschiderea negocierilor de aderare pe clustere cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Blocajul creat de Budapesta afectează inclusiv candidatura Republicii Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Cu toate acestea, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne blocată, Republica Moldova și Ucraina au început discuțiile tehnice pe toate cele șase clustere.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: