screenshot

VIDEO Ceartă în Parlament din cauza panglicii Sf. Gheorghe. Voronin a cântat, iar colegii săi au protestat

Proiectul de lege care prevede interzicerea simbolurilor care promovează războiul a fost adoptat în lectură finală. Inițiativa a aprins spiritele în Parlament. Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin și-a început discursul cu un cântec, iar alți deputați comuniști au protestat în fața tribunei centrale.

„Нет в Молдове семьи такой, Где-бы не был бы свой герой” (Nu există în Moldova familie unde să nu fie eroi), a cântat Voronin.

Acesta a calificat drept „rușine” inițiativa PAS.

Ridicăm mâna asupra celui mai sfânt simbol: lenta victoriei. Nouă ne este rușine, cum nu s-ar vorbi despre aceasta, în fiecare familie-bunei, străbunei au fost decorați”, a argumentat Voronin.

În replică, deputatul PAS Radu Marian a spus că lui îi este rușine că astfel de simboluri  ajung pe tancuri și pe însemnele armatei ruse, care au declanșat războiul în Ucraina.

Noi nu putem tolera ca simbolurile războiului să fie prezente în R. Moldova”, a spus acesta.

În continuare, mai mulți deputați comuniști s-au apropiat de tribuna centrală, la care președinta Comisiei juridice Olesea Stamate urma să dea citire raportului. Aceștia au adus o pancartă cu mesajul „Ziua Victoriei e sfântă”.

Olesea Stamate a subliniat că, potrivit proiectului de lege, nu este interzisă utilizarea panglicii dacă aceasta este parte a medaliei.

Cei care au primit-o pentru că au luptat în război și au fost apreciați pentru că au apărat cetățenii și patria o vor putea purta în continuare”, a declarat aceasta.

Proiectul de lege a fost adoptat în lectură finală cu votul a 53 de deputați ai majorității parlamentare.

Acesta prevede că în R. Moldova se vor interzice simbolurile și atributele care promovează acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității. Printre acestea se numără și panglica bicoloră negru-portocaliu, cunoscută ca și panglica „Sfântului Gheorghe”, dar și literele „Z”, „V” etc.

Confecționarea, vânzarea, răspândirea, dar și utilizarea în public a acestor atribute și simboluri utilizate în război se va sancționa cu amenzi cuprinse între 4 500 și 9 000 de lei sau de la 30 la 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității – pentru persoanele fizice. Pentru persoanele juridice sau cele cu funcții de răspundere sunt prevăzute amenzi cuprinse între 9 000 și 18 000 de lei.  Agentul constatator va fi Ministerul Afacerilor de Interne prin organele de poliție.

Inițiativa elaborată de majoritatea parlamentară va intra în vigoare dacă va fi promulgată de către șefa statului.

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au anunțat că vor contesta legea la Curtea Constituțională.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: