libertatea.ro

Ceban, Tarlev și Morari atacă la Curtea de Apel București interdicțiile de intrare în România și Schengen

(Actualizare 16:40) Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a pierdut litigiul cu Serviciul Român de Informații privind interdicția de acces în spațiul Schengen. Curtea de Apel București a respins astăzi, 11 martie, cererea depusă de edil, prin care solicita anularea măsurii de interdicție.

Ceban a catalogat hotărârea judecătorească drept una „politică” și a anunțat că o va contesta în instanța superioară.

Știrea inițială

Ion Ceban, primar al Chișinăului și lider al Mișcării Alternative Naționale, Vasile Tarlev, deputat neafiliat și președinte al Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, și fosta jurnalistă Natalia Morari au deschis fiecare procese împotriva Poliției de Frontieră și Serviciului Român de Informații cu privire la interdicțiile de a intra în România și pe întreg teritoriul Schengen. Cauzele au fost intentate la Curtea de Apel București, relatează publicația Libertatea.

Ion Ceban a pierdut deja un proces care avea ca obiect suspendarea executării interdicției de a intra în România, iar pe 11 martie 2026 așteaptă pronunțarea în litigiul privind regimul străinilor, în care urmărește anularea măsurii.

La termenul de judecată din data de 2 decembrie 2025, instanța a amânat procesul lui Ion Ceban pentru ca avocații acestui să citească documentele secrete depuse de SRI și pentru ca instanța să găsească un grefier cu cerificare ORNISS.

Vasile Tarlev a atacat și el interdicția instituită prin documentul nr. 408388/07/07/2025 și se va judeca pe data de 1 aprilie 2026, în timp ce Natalia Morari abia a depus o cerere asemănătoare în instanță și nu a primit încă un termen de judecată.

Toate cele trei procese se desfășoară la Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, iar instituțiile pârâte sunt Poliția de Frontieră și Serviciul Român de Informații.

Amintim că, pe 7 iulie 2025, Ion Ceban a primit interdicție de intrare pe teritoriul României pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, au primit interdicții și Vasile Tarlev și Natalia Morari.

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban, Morari și Tarlev au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”.

Ceban a respins public aceste acuzații.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: