ЦИК, Чимил, Лебединский
Максим Андреев, NewsMaker

CEC a atacat cu recurs la CSJ hotărârea Curții de Apel Chișinău cu privire la constituirea secțiilor de votare în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a atacat cu recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) decizia Curții de Apel Chișinău cu privire la constituirea secțiilor de votare în afara țării. Informația a fost confirmată pentru NM de către purtătoarea de cuvânt a instituției Rodica Sîrbu, pe 18 iunie.

Astfel, magistrații CSJ urmează să decidă dacă hotărârea CEC cu privire la constituirea unui număr de 146 de secții de votare în afara țării este justificată. Anterior, mai mulți concurenți electorali au contestat inițiativa, invocând că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării a propus un număr de 191 de secții de votare.

Reprezentanții CEC și cei ai MAEIE s-a întrunit pe 18 iunie într-o ședință comună. Secretarul CEC Maxim Lebedinschi a acuzat MAEIE de „declarații populiste” și a invocat faptul că instituția a propus 191 de secții, în timp ce, în buget, există mijloace financiare doar pentru 150 de secții.

Membrul CEC Vladimir Șarban a atras atenția că a fost depășit termenul de constituire a secțiilor de votare și a birourilor secțiilor de votare. Funcționarul a menționat că ar fi o pierdere de timp dacă se va insista pe această poziție.

„Domnule Revenco, vreau să-mi răspundeți la trei întrebări: noi mijloace financiare avem acum pentru cele 190 sau 191 de secții? Avem personal din cadrul Ministerului pentru a asigura președinția birourilor electorale, așa cum cere Codul Electoral? Avem astăzi infrastructura coordonată din țările de reședință ale Amabasadelor noastre?”, s-a adresat Șarban către secretarul de stat al MAEIE Eugeniu Revenco.

Reprezentantul MAEIE Eugeniu Revenco a spus că Ministerul nu poate lua decizii în locul CEC și că doar aprobă geografia exactă a secțiilor de votare, încercând să obțină autorizații în acest sens.

Curtea de Apel a admis parțial contestațiile depuse de mai multe partide în legătură cu decizia Comisiei Electorale Centrale  de constituire a secțiilor de votare peste hotare pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În conformitate cu hotărârea instanței, CEC este obligată să își modifice ultima decizie și să aprobe deschiderea a nu mai puțin 190 de secții de votare în diasporă, așa cum era indicat în avizul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

***

Pe 17 iunie, după mai multe zile de examinări, Curtea de Apel a admis parțial contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali față de decizia CEC și a stabilit că reprezentanții instituției urmează să revadă decizia privind constituirea a doar 146 secții de votare pentru scrutinul din 11 iulie, numărul stabilit anterior.

Decizia CEC fusese contestată în instanță de către blocul electoral „Renato Usatîi”, Platforma DA, PAS, AUR, PUN,  PACE și „Democrația Acasă”.

În cadrul ședinței din 5 iunie, membrii CEC au decis dechiderea a 139 de secții de votare în afara țării pentru scrutinul parlamentar din 11 iulie – același ca și la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie, iar Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Ulterior, după câteva zile de proteste, membrii CEC au modificat decizia din 5 iunie și au hotărât constituirea unui număr de 146 secții de votare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vicepreședintele Parlamentului European explică de ce Transnistria nu va împiedica aderarea Moldovei la UE: „Avem Ciprul cu Ciprul de Nord”

Republica Moldova ar putea beneficia de un fond dedicat soluționării chestiunii transnistrene, similar celui care menține pacea în Cipru. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Oficialul a subliniat că Transnistria nu reprezintă un impediment pentru aderarea Moldovei la UE, invocând precedentul Ciprului, stat membru cu un conflict teritorial nerezolvat, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene.

„Nu se poate lua nicio decizie cu privire la Republica Moldova fără Republica Moldova. Chișinăul va decide cu privire la Transnistria și eu cred că, în sensul acesta, la nivelul Chișinăului există o strategie clară. În același timp, avem cazul Ciprului cu Ciprul de Nord. Acesta este dovada că, în astfel de situații, atunci când există dialog și un plan clar, nu există contraindicații pentru aderarea la UE. Mai mult, pentru Cipru a fost creat un fond special pentru menținerea păcii pe insulă. Poate ar trebui să ne gândim la un asemenea fond și pentru Moldova. Adică, potrivit acestei logici, nu există niciun obstacol. Am vorbit cu mulți oficiali europeni și nu am auzit niciodată ca cineva să fie speriat de Transnistria”, a declarat Negrescu.

Vicepreședintele PE a subliniat că economia Transnistriei este deja dependentă de economia europeană și că eforturile depuse în prezent ar putea conduce la o normalizare a situației.

„Asta dovedește că, inclusiv când apar astfel de situații, dacă lucrurile sunt bine stabilite, nu există nicio problemă pentru apartenența la proiectul comun european. Poate ar fi oportun să ne gândim și la un fond dedicat într-o Republică Moldova”, a spus Negrescu.

Victor Negrescu a observat totodată că în regiunea transnistreană încep să fie respectate standardele europene, motivat de beneficiile pe care le aduce apropierea de Uniunea Europeană.

„Observ că, inclusiv în acea parte a Europei, încep să fie respectate standardele comune, pentru că beneficiile aderării la Uniunea Europeană sunt substanțiale pentru toată lumea”, a concluzionat oficialul.

***

Amintim că premierul Alexandru Munteanu a declarat pe 13 mai că „șansele de a reintegra această parte a Moldovei sunt mai mari ca niciodată”, fără a putea indica un termen exact.

„Problema Transnistriei nu este o problemă etnică, nu este o problemă religioasă, nu este Nagorno-Karabah, nu este Fâșia Gaza. Este o problemă a ocupației, este o problemă a trupelor ruse”, explicase Munteanu, adăugând că autoritățile pregătesc componentele economică și organizatorică ale reintegrării și că „unele lucruri cardinale ar trebui să ne reușească în următorii câțiva ani.”

În ianuarie 2026, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, anunțase că un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil în condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, urmând să fie aplicate noi mecanisme de apropiere a celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul fondului de convergență.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: