ЦИК, Чимил, Лебединский
Максим Андреев, NewsMaker

CEC a atacat cu recurs la CSJ hotărârea Curții de Apel Chișinău cu privire la constituirea secțiilor de votare în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a atacat cu recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) decizia Curții de Apel Chișinău cu privire la constituirea secțiilor de votare în afara țării. Informația a fost confirmată pentru NM de către purtătoarea de cuvânt a instituției Rodica Sîrbu, pe 18 iunie.

Astfel, magistrații CSJ urmează să decidă dacă hotărârea CEC cu privire la constituirea unui număr de 146 de secții de votare în afara țării este justificată. Anterior, mai mulți concurenți electorali au contestat inițiativa, invocând că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării a propus un număr de 191 de secții de votare.

Reprezentanții CEC și cei ai MAEIE s-a întrunit pe 18 iunie într-o ședință comună. Secretarul CEC Maxim Lebedinschi a acuzat MAEIE de „declarații populiste” și a invocat faptul că instituția a propus 191 de secții, în timp ce, în buget, există mijloace financiare doar pentru 150 de secții.

Membrul CEC Vladimir Șarban a atras atenția că a fost depășit termenul de constituire a secțiilor de votare și a birourilor secțiilor de votare. Funcționarul a menționat că ar fi o pierdere de timp dacă se va insista pe această poziție.

„Domnule Revenco, vreau să-mi răspundeți la trei întrebări: noi mijloace financiare avem acum pentru cele 190 sau 191 de secții? Avem personal din cadrul Ministerului pentru a asigura președinția birourilor electorale, așa cum cere Codul Electoral? Avem astăzi infrastructura coordonată din țările de reședință ale Amabasadelor noastre?”, s-a adresat Șarban către secretarul de stat al MAEIE Eugeniu Revenco.

Reprezentantul MAEIE Eugeniu Revenco a spus că Ministerul nu poate lua decizii în locul CEC și că doar aprobă geografia exactă a secțiilor de votare, încercând să obțină autorizații în acest sens.

Curtea de Apel a admis parțial contestațiile depuse de mai multe partide în legătură cu decizia Comisiei Electorale Centrale  de constituire a secțiilor de votare peste hotare pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În conformitate cu hotărârea instanței, CEC este obligată să își modifice ultima decizie și să aprobe deschiderea a nu mai puțin 190 de secții de votare în diasporă, așa cum era indicat în avizul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

***

Pe 17 iunie, după mai multe zile de examinări, Curtea de Apel a admis parțial contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali față de decizia CEC și a stabilit că reprezentanții instituției urmează să revadă decizia privind constituirea a doar 146 secții de votare pentru scrutinul din 11 iulie, numărul stabilit anterior.

Decizia CEC fusese contestată în instanță de către blocul electoral „Renato Usatîi”, Platforma DA, PAS, AUR, PUN,  PACE și „Democrația Acasă”.

În cadrul ședinței din 5 iunie, membrii CEC au decis dechiderea a 139 de secții de votare în afara țării pentru scrutinul parlamentar din 11 iulie – același ca și la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie, iar Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Ulterior, după câteva zile de proteste, membrii CEC au modificat decizia din 5 iunie și au hotărât constituirea unui număr de 146 secții de votare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Tatiana Crețu, candidat independent la parlamentare, s-a lansat în campanie: „Moldova are nevoie de oameni care să asculte cetățenii” VIDEO

Tatiana Crețu, candidat independent la alegerile parlamentare, s-a lansat pe 3 septembrie în campania electorală, prin intermediul unui spot publicat pe Facebook. Ea promite că, dacă va fi aleasă deputat, va asculta de cetățeni și va elabora legi în interesul lor. Concurenta electorală a declarat că își propune să schimbe relația dintre deputați și cetățeni.

Tatiana Crețu a sugerat că a hotărât să candideze la funcția de deputat fiindcă este nemulțumită de situația din țară, menționând, între altele, birocrația, corupția și „incompetența”.

Nu este pentru prima dată când îmi exprim public opiniile, bazându-mă atât pe experiența mea, cât și pe discuțiile cu oameni care gândesc diferit. Faptul că ceea ce spun rezonează cu mulți dintre voi mă face să nu mai aștept soluții miraculoase de la alții, ci mă obligă să acționez. În centrul schimbării pe care o propun stă relația dintre cetățean și deputat. Deputatul nu este stăpânul R. Moldova, el nu este un simplu mecanism de vot în slujba unor persoane necunoscute sau a unor interese străine. (…) Decizia de a intra în politică și de a cere votul vostru este determinată de o singură convingere: Moldova are nevoie de oameni care să asculte cetățenii și să facă legile în interesul lor”, a spus ea.

Tatiana Crețu s-a născut în 1991, în Republica Moldova. În 2010 a emigrat în Spania, unde și-a urmat părinții, însă a revenit în țară la sfârșitul anului trecut. Potrivit informațiilor de pe pagina sa de Facebook, și-a făcut studiile la Universitatea din Cantabria, unde s-a specializat în drept. Ulterior, a activat ca profesor în cadrul aceleiași universități.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: