ЦИК, Чимил, Лебединский
Максим Андреев, NewsMaker

CEC a atacat cu recurs la CSJ hotărârea Curții de Apel Chișinău cu privire la constituirea secțiilor de votare în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a atacat cu recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) decizia Curții de Apel Chișinău cu privire la constituirea secțiilor de votare în afara țării. Informația a fost confirmată pentru NM de către purtătoarea de cuvânt a instituției Rodica Sîrbu, pe 18 iunie.

Astfel, magistrații CSJ urmează să decidă dacă hotărârea CEC cu privire la constituirea unui număr de 146 de secții de votare în afara țării este justificată. Anterior, mai mulți concurenți electorali au contestat inițiativa, invocând că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării a propus un număr de 191 de secții de votare.

Reprezentanții CEC și cei ai MAEIE s-a întrunit pe 18 iunie într-o ședință comună. Secretarul CEC Maxim Lebedinschi a acuzat MAEIE de „declarații populiste” și a invocat faptul că instituția a propus 191 de secții, în timp ce, în buget, există mijloace financiare doar pentru 150 de secții.

Membrul CEC Vladimir Șarban a atras atenția că a fost depășit termenul de constituire a secțiilor de votare și a birourilor secțiilor de votare. Funcționarul a menționat că ar fi o pierdere de timp dacă se va insista pe această poziție.

„Domnule Revenco, vreau să-mi răspundeți la trei întrebări: noi mijloace financiare avem acum pentru cele 190 sau 191 de secții? Avem personal din cadrul Ministerului pentru a asigura președinția birourilor electorale, așa cum cere Codul Electoral? Avem astăzi infrastructura coordonată din țările de reședință ale Amabasadelor noastre?”, s-a adresat Șarban către secretarul de stat al MAEIE Eugeniu Revenco.

Reprezentantul MAEIE Eugeniu Revenco a spus că Ministerul nu poate lua decizii în locul CEC și că doar aprobă geografia exactă a secțiilor de votare, încercând să obțină autorizații în acest sens.

Curtea de Apel a admis parțial contestațiile depuse de mai multe partide în legătură cu decizia Comisiei Electorale Centrale  de constituire a secțiilor de votare peste hotare pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În conformitate cu hotărârea instanței, CEC este obligată să își modifice ultima decizie și să aprobe deschiderea a nu mai puțin 190 de secții de votare în diasporă, așa cum era indicat în avizul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

***

Pe 17 iunie, după mai multe zile de examinări, Curtea de Apel a admis parțial contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali față de decizia CEC și a stabilit că reprezentanții instituției urmează să revadă decizia privind constituirea a doar 146 secții de votare pentru scrutinul din 11 iulie, numărul stabilit anterior.

Decizia CEC fusese contestată în instanță de către blocul electoral „Renato Usatîi”, Platforma DA, PAS, AUR, PUN,  PACE și „Democrația Acasă”.

În cadrul ședinței din 5 iunie, membrii CEC au decis dechiderea a 139 de secții de votare în afara țării pentru scrutinul parlamentar din 11 iulie – același ca și la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie, iar Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Ulterior, după câteva zile de proteste, membrii CEC au modificat decizia din 5 iunie și au hotărât constituirea unui număr de 146 secții de votare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: