Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins propunerea Partidului „Pro Moldova”, care ar fi permis cetățenilor din diaspora să voteze timp de două zile în cadrul alegerilor prezidențiale din acest an. Declarația a fost făcută de către șeful CEC Dorin Cimil, în cadrul unei conferințe de presă care s-a desfășurat pe 9 octombrie, împreună cu ministrul de Externe, Oleg Țulea.
Dorin Cimil a anunțat că procesul electoral va fi realizat pe parcursul unei singure zile.
„Ceea ce înseamnă că acea inițiativă legislativă care a venit din partea unui partid politic, de a desfășura votul în două sau mai multe zile, nu a fost aprobată. De aceea, rămânem la metoda veche de desfășurare – o singură zi”, a anunțat Cimil.
În acest an, CEC a decis deschiderea 139 de secții de votare în 36 de țări, cu 39 de secții mai mult față de scrutinul prezidențial din 2016. Alegătorii vor putea vota în baza buletinelor de identitate, dar și a pașapoartelor cu termenul de valabilitate expirat, precum și cu livretul de marinar.
În cazul în care, din cauza pandemiei de COVID-19, autoritățile anumitor state vor refuza să deschisă anumite secții de votare, opțiunea alternativă ar fi exercitarea dreptului la vot la altă secție de votare apropiată de locul aflării persoanei.
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea a precizat că numărul de secții de votare din fiecare țară a fost decis în funcție de mai multe criterii, inclusiv indicii înregistrării prealabile (anul acesta au fost peste 60 000 de alegători care s-au înregistrat) și informațiile privind numărul de cetățeni care se află peste hotare la momentul respectiv, din registrele publice ale țărilor-gazdă, sau alte surse, inclusiv consulate.
„Solicitarea și primirea acordurilor statelor respective niciodată nu a fost obiectul unor negcieri diplomatice și politice. Toate statele se confruntă cu aceleași probleme și încearcă să oprească răspîndirea infecției COVID-19.
CEC urmează să decidă în cadrul ședinței din după amiaza de 9 octombrie câte buletine de vot vor fi distribuite pentru fiecare țară în parte. Hotărâre va depinde de numărul de moldoveni care se află în statele respective, dar și de numărul celor care au vot în cadrul scrutinelor precedente.
Alegerile prezidențiale sunt planificate pentru 1 noiembrie. CEC a aprobat înregistrarea a 8 candidați: Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Violeta Ivanov, Igor Dodon, Maia Sandu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă.
Amendamentele propuse de opoziție la bugetul de stat pentru 2026, estimate la peste 45 de miliarde de lei, sunt populiste, fără acoperire financiară și ar putea tripla deficitul bugetar. Declarația a fost făcută de deputata PAS și fosta ministră a Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Есть Вопросы” de la NewsMaker. Potrivit acesteia, nu este responsabil să propui creșteri de salarii sau pensii fără să arăți de unde vor fi asigurate resursele.
„O sumă exagerată pe lângă deficit, asta este jumătate de buget, practic ar tripla deficitul care îl avem acum. Majoritatea propunerilor sunt populiste. Vin cu propuneri de alocare de bani, fără să îi indice din care sursă, ori atunci când vii cu o măsură, trebuie să spui din care banii o să fie aceste achitări. După mine nu e responsabil să vii cu ideea de a aloca salarii, pensii mult mai mari, fără să arăți sursa din care o să fie făcute aceste încăsări”, a spus deputata.
Întrebată de ce bugetul pentru 2026 nu prevede majorări salariale substanțiale pentru profesori, Victoria Belous a explicat că Guvernul lucrează la o reformă amplă a salarizării în sectorul public.
„În 2025, la Ministerul Finanțelor a fost creat un grup de lucru care se ocupă de reforma salarială, pentru a corecta inechitățile existente. S-a lucrat la evaluarea tuturor posturilor din sectorul public, cu implicarea experților internaționali”, a declarat deputata.
Deputata a subliniat că orice creștere salarială presupune costuri semnificative.
„O majorare de 200 de lei la valoarea de referință costă bugetul circa 200 de milioane de lei. Când vorbim de creșteri de 500–800 de lei pentru profesori, medici sau polițiști, vorbim deja de miliarde. Aceste lucruri trebuie calculate și asumate responsabil”, a adăugat parlamentara.
Ce propune opoziția
Amendamentele la bugetul pentru 2026 au fost înaintate de mai multe fracțiuni de opoziție. PSRM a anunțat un pachet de modificări axate pe domeniul social și al sănătății, inclusiv:
Un ajutor forfetar de 5.000 de lei pentru familii în caz de doliu;
3.000 de lei pentru elevi;
10.000 de lei anual pentru familiile numeroase;
100.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, cu ocazia Zilei Victoriei;
Alocarea a 200 de milioane de lei anual pentru programe de prevenire și tratament al dependenței de droguri.
La rândul său, fracțiunea Partidului Nostru (PN) critică proiectul de buget, argumentând că acesta ar ignora nevoile comunităților locale. Deputații PN au propus investiții în municipiul Bălți, orașele Glodeni și Drochia, precum și majorări pentru sectorul agricol.
Printre solicitări se numără:
10 milioane de lei pentru reconstrucția taberei de copii din Bălți, nefuncțională din 2020;
15 milioane de lei pentru reparația capitală a grădiniței „Luceafărul” din Bălți;
40 de milioane de lei pentru reparația străzii Ștefan cel Mare și curățarea râului Răut;
Majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de la 2,3 la 4,3 miliarde de lei;
Creșterea valorii de referință pentru cadrele didactice la 2.700 de lei.
Și Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a venit cu mai multe propuneri la bugetul pentru 2026, axate în special pe proiecte mari din municipiul Chișinău. Liderul formațiunii, Ion Ceban, spune că în capitală există aproximativ 4.000 de clădiri cu statut neclar de proprietate, multe dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare.
Reabilitarea curților europene – 2 miliarde de lei;
Centura de siguranță Chișinău – 2 miliarde de lei doar în 2026;
1 miliard de lei pentru executarea hotărârilor judecătorești privind locuințele persoanelor nedreptățite, inclusiv 360 de milioane pentru Chișinău;
Investiții de zeci și sute de milioane de lei pentru Circul de Stat, Filarmonica Națională, Liceul Republican de Matematică și Grădina Botanică, toate prezentate ca proiecte cu impact pe termen lung.
Amintim că proiectul bugetului pentru anul viitor a fost adoptat de Parlament în prima lectură. Proiectul prevede venituri de 79,67 miliarde de lei și cheltuieli de 100,57 miliarde de lei. Deficitul va constitui 20,9 miliarde de lei, sau 5,5% din PIB. Opoziția a refuzat să voteze în favoarea acestuia.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
