captură video

CEC a respins propunerea privind votarea timp de două zile în străinătate

Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins propunerea Partidului „Pro Moldova”, care ar fi permis cetățenilor din diaspora să voteze timp de două zile în cadrul alegerilor prezidențiale din acest an. Declarația a fost făcută de către șeful CEC Dorin Cimil, în cadrul unei conferințe de presă care s-a desfășurat pe 9 octombrie, împreună cu ministrul de Externe, Oleg Țulea.

Dorin Cimil a anunțat că procesul electoral va fi realizat pe parcursul unei singure zile.

„Ceea ce înseamnă că acea inițiativă legislativă care a venit din partea unui partid politic, de a desfășura votul în două sau mai multe zile, nu a fost aprobată. De aceea, rămânem la metoda veche de desfășurare – o singură zi”, a anunțat Cimil.

În acest an, CEC a decis deschiderea 139 de secții de votare în 36 de țări, cu 39 de secții mai mult față de scrutinul prezidențial din 2016. Alegătorii vor putea vota în baza buletinelor de identitate, dar și a pașapoartelor cu termenul de valabilitate expirat, precum și cu livretul de marinar.

În cazul în care, din cauza pandemiei de COVID-19, autoritățile anumitor state vor refuza să deschisă anumite secții de votare, opțiunea alternativă ar fi exercitarea dreptului la vot la altă secție de votare apropiată de locul aflării persoanei.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea a precizat că numărul de secții de votare din fiecare țară a fost decis în funcție de mai multe criterii, inclusiv indicii înregistrării prealabile (anul acesta au fost peste 60 000 de alegători care s-au înregistrat) și informațiile privind numărul de cetățeni care se află peste hotare la momentul respectiv, din registrele publice ale țărilor-gazdă, sau alte surse, inclusiv consulate.

„Solicitarea și primirea acordurilor statelor respective niciodată nu a fost obiectul unor negcieri diplomatice și politice. Toate statele se confruntă cu aceleași probleme și încearcă să oprească răspîndirea infecției COVID-19.

CEC urmează să decidă în cadrul ședinței din după amiaza de 9 octombrie câte buletine de vot vor fi distribuite pentru fiecare țară în parte. Hotărâre va depinde de numărul de moldoveni care se află în statele respective, dar și de numărul celor care au vot în cadrul scrutinelor precedente.

Alegerile prezidențiale sunt planificate pentru 1 noiembrie. CEC a aprobat înregistrarea a 8 candidați: Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Violeta Ivanov, Igor Dodon, Maia Sandu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: