partidulsor.md

CEC: excluderea lui Tauber nu este comparabilă cu cea a lui Usatîi și Năstase

Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) susțin că decizia privind excluderea Marinei Tauber din cursa pentru alegerile locale din mun. Bălți nu este comparabilă cu cazurile înregistrate anterior, în care au fost vizați Andrei Năstase și Renato Usatîi.

În cadrul conferinței de presă din 5 decembrie, vicepreședintele CEC Pavel Postica a menționat că „nu este pentru prima dată în istoria electorală a R. Moldova, când un concurent electoral, pentru admiterea conștientă și deliberată a încălcărilor electorale, este exclus din cursa electorală”. Totuși, acesta susține că situațiile nu sunt deloc asemănătoare.

„Nu puteți face paralele între astfel de situații, ele sunt incomparabile”, a menționat Postica.

De aceeași părere este și președinta CEC, Angelica Caraman: „Nu putem compara aceste două spețe. În cazul de față, este vorba despre mijloace financiare nedeclarate”.

În dimineața de 5 decembrie, cu doar jumătate de oră înainte de deschiderea secțiilor de votare în mun. Bălți, Curtea de Apel Bălți a decis să mențină hotărârea primei instanțe, privind excluderea Marinei Tauber din cursa electorală. În consecință, CEC a anunțat că alegerile sunt suspendate.

În primul tur de scrutin, Marina Tauber a acumulat cele mai multe voturi în calitate de concurent electoral. CEC a depistat, însă, că aceasta a depășit plafonul cheltuielilor și nu a reflectat transparent toate mijloacele financiare. Potrivit raportului CEC, candidata a cazat mai mulți activiști și susținătorii la Dumbrava Albă – o tabără de odihnă din Bălți, pentru aceasta fiind folosiți 152 de mii de lei. Plata pentru cazare la tabăra Dumbrava Albă a fost efectuată de către Svetlana Popan, persoană care se regăsește pe lista Partidului „ȘOR” pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.

***

Amintim că, pe 27 noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare, instanțele judecătorești naționale au admis acțiunea Comisiei Electorale Centrale privind excluderea Partidului „Patria”, în fruntea căruia candida Renato Usatîi, pe motivul că, contrar prevederilor legislației electorale, acesta a utilizat fonduri nedeclarate, inclusiv bani din străinătate. În august 2020, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a ajuns la concluzia că formațiunea a fost exclusă ilegal din cursa electorală, iar Moldova a fost condamnată să achite prejudicii de peste 15 mii de euro.

În cazul liderului Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Andrei Năstase, mandatul acestuia de primar al mun. Chișinău a fost invalidat, deși aceasta a învins în turul doi al alegerilor în Chișinău cu 52,57% din voturi. Judecătorii au argumentat că Năstase și oponentul său, socialistul Ion Ceban, au chemat, în ziua alegerilor, alegătorii la vot, fapt apreciat ca fiind „agitație electorală” care ar fi influențat rezultatul votului. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, fiind examinat de judecătorii: Ion Druță, Luiza Gafton și Victor Burduh. Aceștia au menținut decizia instanțelor anterioare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

deschide.md

„MoldATSA nu este finanțată din bugetul de stat”: întreprinderea, o nouă reacție în contextul scandalului legat de salarii

Întreprinderea „MoldATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare provin din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private. Precizările au fost făcute pe 24 iunie de reprezentanții „MoldATSA”, întreprindere care, în ultimele zile, a ajuns în centrul unui scandal. Reprezentanții întreprinderii au precizat, totodată, că statul generează venituri din impozitarea salariilor angajaților „MoldATSA” și din eventualul supraprofit al întreprinderii.

„Î.S. „MOLDATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare ale întreprinderii provin exclusiv din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private pentru serviciile de navigație furnizate în spațiul aerian național”, a declarat întreprinderea într-un comunicat de presă. Întreprinderea a mai declarat că, din totalul cheltuielilor companiilor aeriene, doar 3-5% reprezintă cheltuieli pentru serviciile de navigație aeriană, fapt ce nu influențează consumatorul final, pasagerii.

Potrivit „MoldATSA”, aproximativ 65% din venituri sunt destinate salarizării.

„În situația înregistrării unui supraprofit care depășește pragul de circa 5%, surplusul este returnat utilizatorilor serviciilor, către companiile aeriene”, a adăugat întreprinderea.

La fel, potrivit întreprinderii, statul generează venituri din impozitarea salariilor și din eventualul supraprofit, de până la 5% (dividende).

„Ne exprimăm regretul că unele opinii sunt tendențioase și manipulatorii îndreptate împotriva imaginii întreprinderii și angajaților săi. Salariile în întreprinderile de navigatie aeriană sunt direct proporționale și corelate cu creșterea traficului aerian, activitatea se desfășoară 24 din 24, servicii de management a traficului aerian, serviciul navigație și supraveghere, serviciul de management a informației aeronautice, serviciul de management a informației meteorologice”, se mai arată în declarația întreprinderii.

***

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.

Ulterior, pe 20 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la „MoldATSA” fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că lucrează ca purtător de cuvânt, nu vorbește din numele instituției, dar prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. Detalii AICI. Pe 23 iunie, RISE a scris că aceasta a fost angajată la începutul lunii iunie 2025 și ar fi fost plătită, în medie, cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei lunar în 2026. Detalii AICI

În aceeași zi, Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat un control al Comisia de cenzori a întreprinderii privind salarizarea la „MoldATSA”. Agenția menționa că, dacă vor fi constatate depășiri ale limitelor, se va insista asupra recuperării sumelor achitate nejustificat. Detalii AICI

Tot pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu pentru întreaga perioadă de activitate. Detalii AICI. Pe 24 iunie, directorul APP a declarat că urmează să fie identificată metoda de returnare a acestor sume. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: