NewsMaker

CEC propune ca la scrutinele viitoare, secțiile din străinătate să dispună de 10 mii de buletine de vot

Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) propun ca, în cadrul scrutinelor viitoare, secțiile de votare din străinătate să dispună de 10 mii de buletine de vot și nu de 5 mii, așa cum este în prezent. Inițiativa a fost inclusă în raportul CEC cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, care a fost aprobat pe 23 noiembrie.

Propunerea a fost făcută de către membrul CEC Dumitru Pavel, după ce, în ajun, reprezentanții instituției au discutat despre includerea numărului maxim de 7 mii de buletine de vot.

„De ce ne-am teme să menținem numărul maxim de 10 mii de buletine de vot? În condițiile în care se preconizează instituirea a votului pe parcursul a două zile, numărul de 7 mii va fi insuficient pentru anumite secții, ca să putem acoperi toți solicitanții de a vota”, a declarat Pavel.

În replică, un alt membru al CEC, Andrei Volentir, a menționat că un număr prea mare de buletine de vot ar însemna cheltuieli nejustificate din bugetul statului, întrucât fiecare secție de votare are o anumită capacietate de deservire a alegătorilor.

„Practica a arătat că doar în câteva secții de votare, pe care le putem număra pe degetele de a o mână, buletinele de vot s-au epuizat în turul II de scrutin, preponderent e vorba de Germania. Problema a constat că este o concentrație mare de cetățeni, dar am avut condiții impuse de autoritățile germane de a deschide un număr limitat de secții de votare. Putem să dăm și 20 și 30 de mii de buletine de vot, dar orice secție de votare are o anumită „capacitate de absorbție” estimată la 5-6 mii, nu mai mult”, a argumentat Volentiri.

Totuși, propunerea privind instituirea numărului maxim de 10 mii de buletine de vot pentru secțiile din străinătate a fost susținută de 5 membrii ai Comisiei. Alți doi s-au abținut.

Raportul urmează să fie prezentat Curţii Constituţionale împreună cu procesul-verbal de totalizare a rezultatelor turului doi al alegerilor Președintelui Republicii Moldova.

Potrivit art. 122 din Codul electoral, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor în termen de 10 zile de la primirea actelor de la CEC, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislație.

***

Conform procesului-verbal privind totalizarea rezultatelor turului doi de scrutin prezidențial, Maia Sandu a obținut – 943.006 de voturi, iar Igor Dodon – 690 615.

La secțiile de votare deschise peste hotarele țării s-au prezentat la urne 260 079 de alegători, reprezentând cel mai mare număr de votanți de la organizarea secțiilor de votare în străinătate.

Cea mai activă participare s-a înregistrat la secțiile de votare:

1/343 – or. Villeneuve -Saint –Georges, Republica Franceză;

1/397 – or. Northamton, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

1/395 – or. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

1/393 – or. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

1/394 – or. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Mai multe secții de votare s-au închis înainte de programul prestabilit, din cauza epuizării numărului maxim de buletine de vot – 5000:  nr. 1/348 Berlin, Republica Federală Germania, nr. 1/349 Frankfurt, Republica Federală Germania,  nr. 1/393 și nr. 1/394 or. Londra (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord) și nr. 1/344 or. Montreuil, Republica Franceză.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

obozrevatel.com

Fiica lui Putin a deschis un laborator pentru studierea longevității: știința îl va putea „păcăli pe Dumnezeu”

Maria Voronțova, fiica președintelui rus Vladimir Putin, a deschis un laborator pentru studierea longevității la Școala de Management „Skolkovo” din Moscova, scrie The Moscow Times, cu referire la „Vedomosti”. În cadrul unui forum organizat cu această ocazie, Voronțova a vorbit despre posibilitatea de a depăși limitele naturale ale vieții, pe care a descris-o drept o încercare de „a-l păcăli pe Dumnezeu sau natura”.

Laboratorul va studia influența creșterii duratei vieții asupra politicilor de stat, economiei și pieței muncii. Voronțova, care conduce Institutul de Cercetare și Educație Medicală al Universității de Stat din Moscova, consideră că longevitatea trebuie împărțită în două etape.

În prima, omul trebuie să atingă „potențialul de 85–90 de ani stabilit de natură”. Pentru aceasta, spune ea, este necesară formarea obiceiului de a avea grijă de sănătate încă din copilărie, o alimentație corectă și controale medicale regulate.

A doua etapă presupune o încercare de „a-l păcăli pe Dumnezeu sau natura” și de a depăși limitele potențialului natural al omului.

Voronțova a recunoscut că progresele științifice în acest domeniu sunt deocamdată modeste. În opinia sa, unul dintre obstacolele în calea longevității este faptul că îmbătrânirea nu este considerată o boală. Drept urmare, dezvoltarea medicamentelor pentru combaterea acesteia este îngreunată, deoarece procesul necesită un diagnostic clar și studii clinice.

Totodată, Voronțova și-a exprimat convingerea că „frica de moarte comună tuturor oamenilor” va determina sistemul de sănătate să abordeze problema îmbătrânirii în următorii 10–20 de ani.

În Rusia se lucrează deja la un „vaccin împotriva îmbătrânirii” – un preparat care ar urma să blocheze o genă asociată modificărilor celulare provocate de înaintarea în vârstă, potrivit viceministrului Științei și Învățământului Superior, Denis Sekirinski. Preparatul este dezvoltat de Institutul de Biologie a Îmbătrânirii și Medicină.

Vicepremiera Tatiana Golikova a promis că producția unui astfel de medicament va începe în perioada 2028–2030. Cercetările fac parte din proiectul național „Noi tehnologii pentru protejarea sănătății”, lansat în 2025, la cererea lui Putin.

Tot la cererea lui Putin, în 2025 a fost lansat proiectul național „O viață lungă și activă”. Pentru cele două programe sunt prevăzute cheltuieli totale de peste două trilioane de ruble. Liderul de la Kremlin a cerut creșterea speranței medii de viață în Rusia de la nivelul actual de 74,2 ani la 78 de ani până în 2030 și la 81 de ani până în 2036.

Putin are 74 de ani, iar majoritatea înalților oficiali ruși au vârste apropiate. În comparație, speranța medie de viață a bărbaților din Rusia este de 68 de ani.

Potrivit presei, liderul rus este interesat de multă vreme de metodele de întinerire a organismului. În septembrie 2025, în timpul unei vizite la Beijing, a discutat cu președintele chinez Xi Jinping despre posibilitatea de a atinge nemurirea prin tehnologii moderne și transplanturi de organe. Xi l-a asigurat atunci că „șansa de a trăi până la 150 de ani există deja în acest secol”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: