multimedia.parlament.md

Ceremonie dedicată celor 3 ani de război în Ucraina. Grosu: „Apără întreaga lume de o molimă care se numește „russkii mir””

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și alți reprezentanți ai conducerii Republicii Moldova au participat pe 24 februarie la ceremonia dedicată împlinirii a trei ani de la începerea invazie ruse pe scară largă asupra Ucrainei, care a fost organizată la ambasada țării vecine. Aceștia au transmis mesaje de solidaritate și sprijin cu poporul ucrainean, care continuă să lupte împotriva agresiunii militare a Federației Ruse.

La ambasada Ucrainei în Republica Moldova a avut loc ceromonia „Unitate: Puterea solidarității”, consacrată celor trei ani de la începerea invaziei ruse din țara vecină.

La eveniment au participat ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, deputați PAS, ambasadori străini, angajați ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și alții.

Evenimentul a debutat cu o depunere de flori la un memorial amenajat în fața clădirii misiunii diplomatice. Aceasta s-a desfășurat pe fundalul sunetului de alarmă antiaeriană, care de trei ani răsună pe teritoriul Ucrainei din cauza atacurilor rusești.

Ulterior, participanții s-au deplasat în curtea ambasadei, unde au fost ținute o serie de discursuri.

Facebook/Igor Grosu

Primul mesaj a fost transmis de ambasadorul Rohovei, care a subliniat consecințele grave aduse de agresiunea militară rusă asupra țări sale și, totodată, și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul acordat de R. Moldova.

Acest război a adus durere, suferință, distrugeri, dar a și demonstrat forța, reziliența și tăria de caracter și de spirit a poporului nostru. (…) Acest război nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, este un război împotriva întregii lumi democratice. (…) Războiul continuă. Ucraina, cu sprijinul partenerilor internaționali, continuă să riposteze uneia dintre cele mai mari armate din lume. În același timp, statul agresor, Rusia, atacă orași și state ucrainene pașnice, distrugând case, școli, spitale, grădinițe, infrastructura energetică. De fapt, este o dovadă a unui genocid pe care-l practică statul agresor împotriva poporului ucrainean. (…)

Suntem profund recunoscători partenerilor noștri internaționali pentru sprijinul pe care îl acordă Ucrainei astăzi și ucrainenilor, aparte, în aceste momente dificile pentru ei. Apreciem în mod deosebit sprijinul și asistența R. Moldova, care și-a deschis ușile pentru sute de mii de ucraineni care au fost nevoiți să-și părăsească casele pentru a se ascunde de război. R. Moldova a oferit și oferă sprijin umanitar și se află alături de Ucraina din punct de vedere diplomatic și politici, atât la nivel bilateral, cât și la nivel internațional. (…) Mă mândresc în același timp cu faptul că unii dintre cetățenii R. Moldova sau care s-au născut în R. Moldova, alături de camarazii lor din Ucraina astăzi se află pe linia frontului. Înclin capul în fața acelor cetățeni ai R. Moldova care luptă – și unii dintre ei chiar și-au dat viața – pentru un viitor mai decent atât al poporului ucrainean, cât și pentru R. Moldova”, a spus diplomatul.

La rândul său, Igor Grosu a reiterat că țara noastră va continua să fie alături de Ucraina în lupta sa împotriva agresorilor ruși.

Probabil, după aceștia trei ani, valoarea și prețul cuvântului „pace” a devenit cu totul altul. Noi am înțeles cât de fragilă poate fi această pace chiar în proximitatea noastră. Eu mă închin în fața poporului ucrainean, care ne-a dat și ne dă în fiecare zi o lecție de eroism și patriotism, de demnitate, cum trebuie să-ți aperi țara, cum trebuie să-ți aperi poporul. (…) Vă mulțumim pentru cuvintele de apreciere, dar cred că noi am făcut ceea ce trebuie să facem și nimic în plus. (…) Ucraina merită… trebuie să obțină o pace justă, pornind de la interesele Ucrainei, integritatea teritorială pentru că au plătit și plătesc un preț pentru toți noi. Ei ne apără pe noi, R. Moldova, ei apără întreaga lume de o molimă care se numește „russkii mir”, care seamănă împrejur numai moarte. (…) Stimați prieteni ucraineni, aveți tot respectul nostru, o să fim alături de dvs. Contați pe noi! Iar cei care se află în R. Moldova vor fi tratați ca parte a familiei noaste. Slavă Ucrainei!”, a spus Igor Grosu.

***

Armata rusă – la ordinul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin – a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: