Château Vartely lansează colecția nouă de vinuri cu Indicație Geografică Protejată (IGP)

Când natura, tradițiile și pasiunea oamenilor locului fiecare în parte și toate la un loc, rezonează puternic – rezultatul este întotdeauna unul strălucitor. Anume așa, grație acestor indispensabile vibrații corelate prin muncă, scop comun și calitate, au fost și sunt create vinurile Château Vartely.

Astăzi, vinăria Château Vartely, unul din top producătorii de vinuri din Republica Moldova și printre primele companii care au început a produce vinuri cu Indicație Geografică Protejată, anunță despre reînoirea acestei game de vinuri cunoscute sub brandul Château Vartely IGP.

O colecție de 8 vinuri extraordinare, albe, roșii și rose, ce abia așteaptă să impresioneze. O gamă caracterizată prin particularităţi tipice și calitate superioară ce se deosebeşte de alte vinuri prin prospețime atrăgătoare, culoare, dar și uşurință în servire. Provenind în mare parte din soiuri europene dar și autohtone – Sauvignon Blanc, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Pinot Grigio, Malbec, Syrah, Fetească Regală, aceste vinuri alcătuiesc cel mai așteptat și aromat buchet al primăverii. Luate împreună dar și separat ele reprezintă cea mai directă și mai savuroasă reflecție a locului, a pâmantului, a tradițiilor și pasiunii cu care omul s-a dedicat viței de vie și vinului în special. Este expresia exactă a ceea ce vinificatorii numesc – terroir.

Terroir în pahar, într-o gamă cu toate acele elemente tipice bine integrate (sol, climă, topografie și desigur amprenta vinificatorului), vinuri pe care orice consumator le va înțelege și le va putea diferenția față de alte vinuri de pe piață.

Château Vartely Fetească Regală  2020 – un vin proaspăt, aromat, cu nuanțe ușor minerale și o aciditate plăcut conturată de aroma fină a florilor de câmp ce se completează discret cu nuanțele caiselor coapte.

Château Vartely Sauvignon Blanc 2020, – un buchet generos de arome proaspete, vibrante în care domină revigoranța notelor de citrice. Gustul său plăcut amintind ușor de cel al frunzelor de coacăză neagră.

Château Vartely Chardonnay 2020, – o eleganță sobră de arome, un vin echilibrat, fructuos, cu arome îmbietoare de citrice și barbaris. Posedă un gust plin și armonios, în ușoare nuanțe de caramelă ce integrează  într-un echilibru perfect aciditatea tipică soiului.   

Château Vartely Pinot Grigio 2020, – poveste cu accente tropicale, nuanțe parfumate de mango și zămos ce vin să completeze o aciditate vioaie, bine structurată.

Château Vartely Malbec&Syrah 2020, – unicul cupaj ce a rezultat într-un rose încântător și proaspăt ce dezvăluie ușor delicate arome de fructe de pădure. Gust fructat de căpșune supracoapte ce amintește de o vară intensă, aromată.

Château Vartely Pinot Noir 2017 arome pline de prospețime de zmeură și căpșuni bine coapte ce se combină perfect cu aroma strugurelui nobil din care provine. O aciditate plăcută, îmbietoare cu un post-gust mătăsos și savuros.

Château Vartely Merlot, 2018, – plin, bogat, intens, un vin cu gust plăcut astringent și taninuri catifelate, dominate de aroma complexă a fructelor coapte. Buchet exploziv de coacăză neagră, cireșe, mure de pădure și note de ciocolată amară.

Château Vartely Cabernet Sauvignon, 2018 – Armonia gustului și caracterului echilibrat prin astringență plăcută, dar temperată de aromele bogate și complexe ale fructelor negre în special coacăză. Taninurile persistente, pline de vigoare îi oferă vinului o personalitate îmbrăcată în textură delicată.

Această reîmprospătare a gamei de vinuri Château Vartely IGP aduce pe piață un suflu nou  pentru vinuri care se bucură deja de recunoaștere. O nouă etichetă în colecție, dar aceeași calitate dovedită de-a lungul timpului. O gamă întreagă de vinuri seci, desăvîrșită prin prospețime și arome, care fără îndoială, vor continua să încânte și să cucerească  inimile tuturor iubitorilor de vin.

Vinurile Château Vartely IGP sunt produse  din soiuri pure, vinificate separat și provenite de pe propriile plantații de viță de vie, fapt ce pune în evidență caracterul fiecărui soi în parte cu influența puternică a terroir-ului zonei din care se trag. Vinăria dispune de o suprafață totală de 320 de hectare de viță de vie, situate în două zone importante din țară, cea a Codrului și cea a Bugeacului, Valul lui Traian.

***

IGP Codru cuprinde 17 raioane din centrul Moldovei, un areal geografic extrem de favorabil. Clima blândă, precipitații moderate, compoziția solului, precum și specificul regiunii crează condiții excelente de producere a vinurilor albe de calitate înaltă, precum și a vinurilor spumante excepționale.

IGP Valul lui Traian – Arealul delimitat cuprinde 7 raioane din sud şi sud-vestul Moldovei favorabil pentru producerea vinului roşu şi a vinului licoros. Soluri bine aerate, uşoare, cu productivitate limitată. Clima asigură condiţii de maturare excepţională, cu influenţe ale Mării Negre şi a Dealului Tigheciului.

Având propriile plantații de viță-de-vie, care sunt atent supravegheate și ingrijite și favorizată de o microclimă prielnică fapt ce rezultă într-o materie primă calitativă, oferă vinăriei capacitatea de a produce vinuri unice apreciate pe piața locală și exportate în peste 25 de țări ale lumii.

Château Vartely este o vinărie cu renume, cunoscută atât în țară cît și mult peste hotarele ei, ce îmbină cu succes tehnologiile moderne în creșterea viței-de-vie și prelucrarea strugurilor cu pasiunea și tradițiile seculare, locale pentru producerea vinului de calitate. Deși a aparut pe piață ca și vinărie abia în anul 2004, aspirațiile și standardele înalte care au constituit pilonii principali în fiecare proces de producere și activitate, au propulsat compania și vinurile ei in topul vinăriilor din țară.

Compania Château Vartely a fost printre primele din țară care a pus accent deosebit pe plantarea soiurilor autohtone Feteasca Regală, Feteasca Neagră și Rara Neagră și nu a dat gres, aceste soiuri fiind aprecitate departe de hotarele țării.

Calitatea vinurilor Château Vartely cu care astăzi compania se mîndrește este remarcată național dar și internațional prin numeroase medalii și distincții obținute la cele mai renumite concursuri internaționale: Mondial de Bruxelles, Mundus Vini, Vinalies Internationales, Decanter, International Wine & Spirits Competition, Vinarium, Citta del Vino, International Wine Challenge Alliances du Monde și multe altele fapt care a și plasat vinăria în top 5 cele mai medaliate vinării din Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zdg.md

Peste 7 000 de tone de carburanți au fost importate în ultimele două zile. Numărul benzinăriilor fără carburanți, în scădere

Peste 5 000 de tone de motorină și peste 2 000 de tone de benzină au fost importate în Republica Moldova în ultimele două zile. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei vineri, 28 august, într-un comunicat.

Carburanții au intrat în țară prin Portul Internațional Liber Giurgiulești și punctele vamale Ungheni și Leușeni.

Potrivit ministerului, volumele importate permit refacerea treptată a stocurilor și reaprovizionarea stațiilor de alimentare.

Numărul benzinăriilor care se confruntă cu lipsa unuia dintre tipurile de carburanți a scăzut la 24, față de 48 la 25 august și 109 la 11 august. Ministerul precizează că stațiile afectate sunt gestionate de operatori care nu efectuează importuri directe.

În prezent, stocurile comerciale ajung la aproximativ 9 zile de consum mediu pentru motorină și 8,4 zile pentru benzină. Calculul include stocurile aflate în depozite, la Portul Internațional Liber Giurgiulești și în stațiile de alimentare.

Ministerul Energiei monitorizează permanent situația împreună cu operatorii din piață și autoritățile competente, astfel încât procesul de refacere a stocurilor să continue, iar aprovizionarea consumatorilor să revină la normal în toate regiunile țării”, a transmis instituția.

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial, trimiși în judecată. Ce pedepse riscă

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial al fostei formațiuni au fost trimiși în judecată. Primul riscă amendă de până la 92 500 de lei sau până la 7 ani de închisoare. Cel de-al doilea riscă amendă de până la 67 500 de lei sau până la 5 ani de închisoare. Despre acest lucru a anunțat, pe 28 august, Procuratura Anticorupție, fără a oferi numele acestora. Vicepreședintele este învinuit de acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat, iar a doua persoană – de finanțarea partidului din surse interzise de lege.

Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a cauzei penale în privința celor doi.

Vicepreședintele ex-partidului „Șor” este învinuit că, împreună cu alți membri ai partidului și în coordonare cu Ilan Șor, ar fi acceptat 10 429 000 de lei din activitatea infracțională a lui Ilan Șor și din alte surse obținute contrar legii, potrivit Procuraturii Anticorupție. Conform instituției, situațiile ar fi avut loc în perioada ianuarie-iulie 2022, iar vicepreședintele ex-partidului ar fi contribuit, totodată, la utilizarea banilor pentru finanțarea ilegală a activității formațiunii, inclusiv pentru plata unor salarii neoficiale, chiria și întreținerea sediilor, precum și remunerarea persoanelor mobilizate la proteste.

Membrul neoficial al fostei formațiuni este învinuit de finanțarea partidului din surse interzise de lege, în proporții mari, în formă prelungită. În perioada aprilie-decembrie 2022, acesta, acționând împreună cu Ilan Șor și alte persoane, ar fi finanțat partidul cu 125 394 482,78 de lei, a comunicat Procuratura Anticorupție. Totodată, acesta este învinuit că, prin intermediul membrilor partidului, ar fi asigurat inclusiv racolarea, transportarea și remunerarea participanților la proteste, plata salariilor neoficiale membrilor și activiștilor, precum și achitarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere a sediilor organizațiilor teritoriale.

Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția.

Pentru infracțiunea imputată, vicepreședintele ex-partidului „Șor” riscă o amendă de la 57 500 la 92 500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, acesta poate fi privat de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de la 2 la 5 ani. Membrul neoficial al fostei formațiunii riscă o amendă de la 42 500 la 67 500 de lei sau închisoare de la 3 la 5 ani.

Conform Procuraturii Anticorupție, pentru a garanta plata amenzii și o eventuală confiscare specială, cu ajutorul CNA, au fost identificate bunurile învinuiților și puse sub sechestru. Valoarea acestora este de aproximativ 13,7 milioane de lei.

NewsMaker

Chiveri s-a adresat în limba rusă locuitorilor din Transnistria: „Procesul de reintegrare nu mai poate fi oprit” (VIDEO)

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, s-a adresat în limba rusă locuitorilor din stânga Nistrului. Într-un videoclip publicat pe 28 august, oficialul a subliniat că importurile, exporturile și aprovizionarea regiunii transnistrene se fac prin malul drept al Nistrului și a spus că procesul de reintegrare trebuie să le ofere locuitorilor de pe ambele maluri drepturi și oportunități egale.

Am intrat într-o etapă importantă a procesului de reintegrare a țării – un proces care nu mai poate fi oprit. De aceea, considerăm necesar să vă informăm constant despre acțiunile Guvernului și despre pașii concreți pe care îi întreprindem în această direcție, inclusiv în limba rusă”, a declarat Valeriu Chiveri.

Vicepremierul s-a referit și la mesajele despre o presupusă „blocadă economică” și „catastrofă umanitară” din regiune, despre care, spune el, locuitorii din stânga Nistrului aud de ani de zile. Chiveri a precizat că importurile și exporturile din regiune, precum și aprovizionarea cu gaze și alte resurse, sunt realizate prin malul drept, cu respectarea regulilor în vigoare.

El a mai menționat că zeci de mii de locuitori din regiune ajung pe malul drept pentru a-și vizita rudele, pentru a munci, a beneficia de servicii medicale, a face cumpărături sau a studia.

Realitatea este foarte diferită de imaginea care li se încearcă să li se impună oamenilor de ani de zile. În spatele întregii acestei retorici politice sunt oameni obișnuiți, care au nevoie de locuri de muncă, stabilitate, energie, educație, servicii medicale și siguranță în viitor. Reintegrarea este calea de ieșire din acest impas”, a declarat vicepremierul.

Potrivit lui Valeriu Chiveri, reintegrarea nu înseamnă doar reunificarea teritoriului, ci și garantarea unor drepturi și oportunități egale pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Barierele artificiale trebuie să dispară. Niciun punct ilegal de trecere nu poate rupe legăturile firești dintre oameni. Aceste legături există în continuare între familii, prieteni și antreprenori, între locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Iar astăzi ele devin tot mai puternice. Pe această bază vom construi reintegrarea cu succes a țării noastre”, a conchis Valeriu Chiveri.

Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar

În perioada 17–24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival  de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane.

Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene. 

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție  organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la  Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de  dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa. 

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele  politice încearcă să fragmenteze continentul. 

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI. 

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus),  Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto  (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya  Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava  Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia),  Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania). 

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și  Simona Epure.  

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta  Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana  Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural  

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă,  iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale  reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid  domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.  

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana  Popescu.  

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu  memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei  Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România. 

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se  numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka. 

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin  proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev. 

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz  Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză. 

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read. 

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului,  spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage,  alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană  Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin  reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în  contextul războiului. 

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni  editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor  aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale.  Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan,  Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu. 

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care  ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul  de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

Sursa foto: Reuters

Bloomberg: Ucraina a atacat 21 de rafinării din Rusia într-o singură lună. Procesarea petrolului, la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani

Ucraina a atacat în august rafinăriile de petrol din Rusia de cel puțin 21 de ori, potrivit declarațiilor publice ale ambelor părți. Este cel mai mare număr de atacuri asupra rafinăriilor rusești într-o singură lună de la începutul războiului la scară largă, relatează Bloomberg, într-o analiză despre cel de-al doilea val al crizei carburanților din Rusia.

În această lună, au fost lovite patru dintre cele mai mari zece rafinării din Rusia. Bloomberg nu precizează despre ce rafinării este vorba, dar notează că acestea au fost construite pentru a asigura aprovizionarea cu combustibili a celor mai populate și mai industrializate regiuni ale țării.

Volumul de petrol procesat în Rusia a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani, potrivit estimărilor EA Analytics. Compania estimează că, în august, rafinăriile rusești au procesat, în medie, aproximativ 3,8 milioane de barili de petrol pe zi. În mod obișnuit, în perioada verii, când cererea crește din cauza sezonului concediilor și a începutului lucrărilor agricole, Rusia procesează între 5,3 și 5,5 milioane de barili pe zi.

Scăderea producției de carburanți s-a resimțit și pe piața internă. În primele trei săptămâni din august, producția și livrările de benzină au fost cu aproape 20% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei surse citate de Bloomberg. În același timp, producția de motorină a scăzut cu peste 23%.

Înainte de atacurile ucrainene, Rusia era unul dintre principalii exportatori de motorină la nivel mondial, asigurând aproximativ 10% din oferta globală. În prezent, aceste volume sunt păstrate pe piața internă.

Analiștii estimează că volumul de petrol procesat în Rusia va crește ușor în septembrie, până la aproape 4,2 milioane de barili pe zi. Totuși, dacă atacurile cu drone ucrainene vor continua în același ritm, există riscul ca producția să scadă din nou.

În a doua jumătate a lunii iulie, Ucraina a făcut o pauză în atacurile asupra rafinăriilor rusești, ceea ce le-a permis acestora să înceapă să se redreseze după primul val al crizei carburanților. În august, însă, atacurile cu drone au fost reluate, iar cozile la benzinăriile din Rusia au reapărut, inclusiv la Moscova și în regiunea capitalei, scrie Meduza.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: