Максим Андреев, NewsMaker

„Chișinăul se poate pomeni într-o situație delicată”. Ce ar trebui să facă Moldova dacă Ucraina va cere extrădarea lui Ignatiev?

Pretinsul ministru al afacerilor externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a fost chemat de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru a „primi înștiințare în scris cu privire la suspiciunea de infracțiuni comise”. NM vă spune de ce este suspectat Ignatiev și de ce Chișinăul se poate pomeni din această cauză într-o „situație delicată”.

 

Cine este Vitali Ignatiev

Vitali Ignatiev este pretinsul ministru de externe de la Tiraspol și principalul negociator privind soluționarea conflictului transnistrean din partea Transnistriei. Este originar și cetățean al Ucrainei.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Ignatiev nu a condamnat agresiunea rusă. A evitat întrebările directe ale jurnaliștilor despre război.

În aprilie 2022, în Transnistria s-au produs o serie de atacuri teroriste. Clădirea „Ministerului Securității de Stat” din republica separatistă a fost bombardată din lansatoare de grenade; împușcături s-au auzit și în apropierea satului Kolbasna, unde se află depozitele de muniții rămase din vremea sovietică. Vitali Ignatiev a dat vina pe Ucraina pentru aceste incidente.

„Conform datelor preliminare ale anchetei, urmele duc în Ucraina”, a spus atunci Ignatiev la postul de televiziune Rusia-24.

În iulie 2022, într-un interviu acordat agenției ruse de presă RIA Novosti, Ignatiev a spus că autoritățile transnistrene intenționează să obțină independența regiunii și să adere la Rusia.

Pe 25 ianuarie 2023, Ignatiev a vorbit la o masă rotundă organizată de Camera Obștească a Federației Ruse. Acolo el a declarat că

„se poartă un război hibrid împotriva Transnistriei cu mâinile statelor vecine”.

Pe 21 februarie 2023, într-un interviu acordat publicației ruse Izvestia, Ignatiev a declarat că „Transnistria nu amenință pe nimeni, inclusiv pe Ucraina”.

În 2014, Vitali Ignatiev a răspuns la întrebările companiei elvețiene de televiziune și radio „Rundschau”. Cu privire la anexarea Crimeii, Ignatiev a spus că

„Rusia și-a confirmat încă odată statutul și autoritatea înaltă ca putere care îi pasă de cetățenii săi care trăiesc în străinătate și de compatrioți – vedem acest lucru în exemplul Crimeii”

.

De ce este acesta suspectat?

Informațiile potrivit cărora Ignatiev a fost convocat la SBU au apărut pe 9 ianuarie în ziarul oficial al guvernului ucrainean. În acesta se mai menționează că Ignatiev este suspectat de încălcarea art. 110 partea 1 din Codul Penal „Încălcarea integrității teritoriale și inviolabilității”, care implică „apeluri publice la schimbarea granițelor Ucrainei”.

De asemenea, el este suspectat de încălcarea art. 111-1 partea 6 „Activități de colaborare”, care presupune realizarea de activități de informare în cooperare cu statul agresor.”

Ce spune legea

În perioada 15-17 ianuarie 2024, Ignatiev trebuie să se prezinte la biroul SBU din Vinnița pentru a „primi notificare în scris privind suspiciunea de infracțiuni comise”. Există motive întemeiate care îi permit suspectului să nu se prezinte. Potrivit Codului de procedură penală al Ucrainei, motivele includ probleme grave de sănătate, moartea persoanelor dragi sau dacă viața acestora este în pericol, călătorii de afaceri pe termen lung, detenție, pandemii, operațiuni militare și dezastre naturale. Dacă suspectul nu se prezintă din cauza unui motiv nejustificat, acesta riscă amendă.

Merită luat în considerare faptul că Moldova are o lege privind asistența juridică internațională. Potrivit acesteia, Moldova poate acorda asistență juridică unui alt stat dacă aceasta este solicitată. Asistența juridică presupune, inclusiv, oferirea actelor de procedură și extrădarea (arestarea și transferul de către un stat altui stat a persoanelor suspectate sau acuzate de săvârșirea unei infracțiuni sau a persoanelor deja condamnate de autoritățile judiciare ale altui stat).

Un alt instrument pe care îl poate folosi Ucraina este anunțarea lui Ignatiev în urmărire internațională. În acest caz este posibilă și extrădarea. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești de facto nu controlează teritoriul Transnistriei, iar acest lucru poate complica procesul.

Pe de altă parte, conform Codului de procedură penală al Ucrainei, refuzul deliberat de prezentare (neprezentarea de mai mult de două ori) a persoanelor anunțate în căutare internațională poate servi drept motiv pentru „proceduri speciale înainte de judecată”.

Biroul de Reintegrare a menționat pentru NM că „Biroul nu a primit nicio notificare prin canale oficiale cu privire la acest subiect, care a devenit cunoscut din mass-media”.

Ce spun experții

Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea a declarat într-un interviu acordat NM că Vitali Ignatiev este cetățean al Ucrainei, iar acțiunile Ucrainei față de cetățenii săi sunt dreptul său suveran. Totodată, Flenchea a subliniat că

„Vitali Ignatiev, cu toate întrebările la adresa lui privitor la ale cui interese le reprezintă – ale localnicilor sau ale curatorilor de la Moscova, este totuși reprezentantul oficial al Tiraspolului la negocierile cu Chișinăul, iar Moldova a acceptat obligația de a rezolva conflictul transnistrean pe cale pașnică, pe calea negocierilor”.

 

„Potențial, Chișinăul se poate pomeni într-o situație delicată, dar este prea devreme să vorbim despre asta. Din informațiile oficiale știm că are statutul de suspect, dar nu există informații că este căutat”, a menționat Flenchea.

Avocata Nicoleta Hriplivîi consideră, la rândul ei,  că autoritățile moldovenești trebuie să urmeze exemplul autorităților ucrainene, „întrucât avem și un cadru legislativ în baza căruia se pot aduce acuzații împotriva lui Ignatiev”. În același timp, ea a menționat că este încă dificil să vorbim despre orice scenarii ulterioare privind desfășurarea evenimentelor.

***

Nu am putut obține un comentariu de la așa zisul minister de externe de la Tiraspol: secretarul de presă al instituției separatiste nu a răspuns nici la apelurile și nici la mesajele NM.

***

Vitali Ignatiev s-a născut în 1980 în Kotovsk (acum Podolsk), regiunea Odesa. Doi ani mai târziu, familia acestuia s-a mutat la Rîbnița, unde Ignatiev a absolvit școala. În 2002 a absolvit Facultatea de Istorie a Universității „T. Șevcenko” din Tiraspol. În 2012 și-a susținut masterul în drept internațional la Universitatea Națională „Academia de Drept din Odesa”. Din 2002 lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al nerecunoscutei RMN, din 2016 – șef al Ministerului Afacerilor Externe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.




Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sfaturile expertului: de ce sortarea deșeurilor începe acasă, nu la groapa de gunoi

Gestionarea deșeurilor rămâne una dintre cele mai mari provocări de mediu ale Republicii Moldova, cu impact direct asupra sănătății oamenilor și calității vieții. Deși cadrul legal este tot mai bine aliniat standardelor europene, realitatea din teren arată un nivel scăzut de conștientizare, infrastructură insuficientă și costuri logistice ridicate. Ce deșeuri sunt cele mai periculoase, ce pot face oamenii concret și ce soluții putem implementa în Moldova, ne răspunde Mihail Grecu, Directorul General MoldRec Group SRL

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent sistemul de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova?

Cea mai mare provocare rămâne nivelul redus de conștientizare. O bună parte a populației nu cunoaște importanța colectării separate și impactul deșeurilor asupra sănătății și mediului. Din acest motiv, vedem în continuare cazuri de depozitare necontrolată. Este absolut necesar să consolidăm educarea și implicarea publicului.

O altă provocare majoră este capacitatea limitată de tratare și reciclare la nivel național. Multe tipuri de deșeuri nu pot fi gestionate complet în țară și trebuie exportate, ceea ce crește costurile și dependența de parteneri externi.

La toate acestea se adaugă costurile logistice ridicate. Transportul și tratarea deșeurilor, în special în localitățile mici, unde cantitățile colectate sunt reduse, conduc la un cost pe tonă mult mai mare și afectează sustenabilitatea sistemului.

Cu toate aceste dificultăți, ne menținem angajamentul ferm de a dezvolta un sistem funcțional, modern și transparent, care să aducă Republica Moldova mai aproape de standardele europene în domeniul gestionării deșeurilor.

În ce măsură infrastructura actuală permite o separare reală a deșeurilor (plastic, hârtie, metal, sticlă, biodegradabile) și care sunt politicile statului în acest sens?

Rețeaua actuală permite doar parțial o separare reală a deșeurilor. Deși în orașele mari vedem progrese – insule ecologice și containere separate pentru plastic, hârtie, metal și sticlă – acoperirea este încă limitată, iar funcționarea sistemului este departe de a fi uniformă la nivel național.

În multe localități mici și rurale, sistemul de colectare separată lipsește complet sau este insuficient. Containerele sunt adesea neinscripționate corect, iar pentru fluxuri precum biodeșeurile, textilele, uleiurile sau deșeurile periculoase infrastructura este aproape inexistentă.

Conform politicii de stat, până în 2025 toate localitățile ar fi trebuit să dispună de o rețea de colectare separată pentru principalele fracții reciclabile, iar până în 2030 țara trebuie să atingă cel puțin 30 % pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru aceste fluxuri. Tot până în 2030, minimum 55 % dintre deșeurile din construcții și demolări ar trebui să fie valorificate.

Chiar și acolo unde infrastructura există, problema majoră rămâne contaminarea fracțiilor: containerele sunt frecvent umplute cu deșeuri amestecate, ceea ce reduce semnificativ posibilitatea unei reciclări reale. La toate acestea se adaugă capacitățile limitate de sortare, tratare și reciclare la nivel național, ceea ce obligă adesea operatorii să transfere sau să exporte deșeuri, crescând costurile și reducând eficiența sistemului.

Pe scurt, cadrul legal este bine aliniat cu cerințele europene, însă dotările și echipamentele de bază, inclusiv aplicarea practică, rămân în urmă. Pentru a putea vorbi despre o separare reală a deșeurilor este nevoie de investiții semnificative în rețeaua locală de reciclare, de o implicare mai activă a autorităților publice locale și de campanii consistente de informare și responsabilizare a populației.

Care sunt cele mai răspândite deșeuri ce pot provoca mari daune asupra mediului și sănătății?

Cele mai periculoase și răspândite tipuri de deșeuri sunt cele care combină două elemente: volum mare și impact toxic ridicat. Iată ce deșeuri afectează cel mai mult mediul înconjurător și sănătatea oamenilor:

  1. Deșeurile electrice și electronice (DEEE). Sunt cele mai problematice, deoarece conțin metale grele (plumb, mercur, cadmiu), substanțe ignifuge, acizi și freoni.
    Efecte: contaminarea solului și a apelor, afectarea sistemului nervos și a funcțiilor endocrine, poluarea aerului prin arderea necontrolată;
  2. Deșeurile de plastic și microplasticele. Plasticul se descompune în sute de ani, iar microplasticele au fost detectate în aer, apă, sol și chiar în organismul uman.
    Efecte: perturbarea ecosistemelor, blocarea sistemelor digestive la animale, transportul substanțelor toxice în lanțul alimentar;
  3. Deșeurile periculoase industriale. Aici intră uleiurile uzate, solvenții, vopselele, acizii, bateriile sau nămolurile contaminate.

Efecte: poluare chimică severă, risc de incendii și explozii, emisii toxice care afectează plămânii și pielea;

  1. Ambalajele din sticlă și metal abandonate. Nu sunt toxice în sine, dar sunt extrem de persistente și foarte frecvent aruncate ilegal.
    Efecte: deteriorarea peisajului, pericol de incendii, risc pentru animale și oameni;
  2. Deșeurile biologice și alimentare. În lipsa colectării separate, ajung în depozite, unde fermentează.

Efecte: generarea de metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO₂, și atragerea rozătoarelor și vectorilor de boli.

În concluzie, cele mai periculoase deșeuri nu sunt neapărat cele care se văd cel mai des, ci cele care, odată scăpate de sub control, pot afecta pe termen lung sănătatea oamenilor și stabilitatea ecosistemelor. Gestionarea corectă a DEEE, a plasticului și a deșeurilor periculoase trebuie să fie o prioritate strategică pentru orice stat care dorește să reducă riscurile de mediu.

În spațiul public nu se vorbește suficient de mult despre deșeurile alimentare. Care este potențialul real de compostare și producție de biogaz din deșeurile organice și ce nu cunosc oamenii despre „reciclarea” produselor alimentare.

Deșeurile organice reprezintă aproape jumătate din deșeurile municipale generate în Moldova, ceea ce înseamnă un potențial uriaș pentru producerea de compost și biogaz. Problema este că, în prezent, colectarea separată este limitată, iar majoritatea localităților nu dispun de infrastructura necesară pentru valorificarea lor.

Mulți oameni nu realizează că resturile alimentare nu trebuie aruncate la întâmplare. Amestecarea lor cu alte tipuri de deșeuri face practic imposibilă reciclarea sau transformarea în resurse. Operatorii autorizați gestionează aceste fluxuri în condiții sigure și eficiente, însă capacitatea lor este încă insuficientă pentru întreaga țară.

Pentru a valorifica complet potențialul de compost și biogaz este nevoie de investiții în infrastructură, extinderea colectării separate și campanii de conștientizare, astfel încât fiecare cetățean să înțeleagă că reciclarea produselor alimentare nu este doar posibilă, ci și esențială pentru mediu și economie.

Ce recomandări concrete aveți pentru cetățeni privind sortarea corectă a deșeurilor, având în vedere capacitățile actuale ale serviciilor de salubrizare?

Având în vedere infrastructura actuală, cetățenii pot contribui semnificativ la reducerea poluării și la creșterea ratei de reciclare prin câteva practici concrete:

  1. Colectarea separată acasă. Chiar dacă nu toate fluxurile sunt preluate sistematic, este recomandat să separăm hârtia și cartonul, plasticul, sticla și metalul în recipiente distincte. Chiar și atunci când containerele publice nu sunt întotdeauna disponibile, păstrarea deșeurilor separate acasă facilitează reciclarea atunci când acestea ajung la punctele autorizate;
  2. Respectarea culorilor și etichetelor containerelor: albastru pentru hârtie și carton, galben pentru plastic și metale, verde/alb pentru sticlă, roșu pentru deșeuri periculoase. Acest lucru ajută operatorii de salubrizare să sorteze mai eficient și să reducă contaminarea fracțiilor;
  3. Depozitarea separată a deșeurilor periculoase. Bateriile, echipamentele electrice și uleiurile uzate nu trebuie aruncate la gunoiul menajer. Ele pot fi predate operatorilor autorizați, precum grupului de companii MoldRec, care le gestionează în siguranță;
  4. Reducerea risipei alimentare. Resturile organice pot fi colectate separat și, acolo unde există posibilitatea, utilizate pentru compost sau biogaz. Chiar dacă infrastructura nu este încă disponibilă peste tot, separarea acestor deșeuri la sursă este esențială.

Dar în ceea ce privește agenții economici, ce recomandări aveți pentru a-și îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și a se conforma mai bine legislației actuale?

Agenții economici pot îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și conformarea la legislația actuală prin câteva măsuri esențiale:

  1. Angajarea unui responsabil de mediu. Acesta coordonează gestionarea deșeurilor, se asigură că angajații respectă regulile de sortare și manipulare și menține documentația completă;
  2. Colaborarea cu operatori autorizați. Prin parteneriate cu companii specializate, cum ar fi MoldRec Group prin Moldcontrol, deșeurile, inclusiv cele periculoase sau DEEE, sunt colectate și prelucrate conform standardelor locale și internaționale;
  3. Instruirea angajaților. Toți angajații trebuie să fie familiarizați cu regulile de sortare și depozitare, pentru a evita contaminarea fracțiilor și a reduce riscurile de mediu.

De asemenea, pot face investiții mici, dar eficiente, pentru a reduce cantitatea de deșeuri generate:

  1. Coșuri pentru colectarea selectivă. Ce faci: instalezi containere pentru plastic, hârtie, metal și sticlă în spațiile de lucru;
  2. Facturi și documente digitale. Ce faci: treci la facturi electronice și documente interne digitale;
  3. Compostarea deșeurilor organice. Ce faci: instalezi un recipient de compost pentru resturi alimentare (dacă ai cantină sau spațiu verde);
  4. Repararea echipamentelor. Ce faci: întreții și repari echipamentele pentru a reduce deșeurile generate de defecțiuni;
  5. Reducerea consumului de materiale de unică folosință. Ce faci: înlocuiești paharele, tacâmurile și recipientele de unică folosință cu alternative reutilizabile.

La nivel internațional, tot mai multe orașe adoptă modele Pay-As-You-Throw. Credeți că un astfel de sistem ar putea funcționa în Moldova și ar reduce volumul de deșeuri amestecate?

Modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) presupune că fiecare gospodărie sau unitate economică plătește pentru gestionarea deșeurilor în funcție de cantitatea de deșeuri reziduale pe care o generează și nu un tarif fix, indiferent de volum. Practic, PAYT transformă costul gestionării deșeurilor într-un instrument de responsabilizare, încurajând reducerea deșeurilor la sursă și reciclarea eficientă.

Dacă ar fi implementat în Moldova, modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) ar putea funcționa astfel:

  • fiecare gospodărie primește saci sau containere etichetate pentru deșeurile reziduale (care nu pot fi reciclate); cantitatea de deșeuri reziduale produsă determină taxa plătită: cu cât sunt mai multe deșeuri amestecate, cu atât costul crește;
  • deșeurile sortate corect (plastic, hârtie, sticlă, metal, biodegradabile) nu sunt taxate sau sunt taxate mai puțin, ceea ce stimulează reciclarea;
  • operatorii de salubritate colectează și cântăresc deșeurile reziduale la ridicare, iar cetățenii plătesc doar pentru cantitatea efectivă generată;
  • în paralel, campaniile de informare și educare încurajează populația să sorteze corect și să reducă consumul inutil.

Astfel, sistemul PAYT ar transforma responsabilitatea gestionării deșeurilor într-un stimulent concret: dacă reduci deșeurile amestecate, plătești mai puțin și contribui la protecția mediului. În combinație cu SDA și punctele de colectare existente, PAYT poate ajuta Moldova să reducă cantitatea de deșeuri abandonate și să crească ratele de reciclare.

***

Mihail Grecu este specialist cu o experiență de două decenii în administrarea și dezvoltarea afacerilor și expert în gestionarea deșeurilor. Din 2024 deține funcția de Director General al grupului de companii MoldRec Group SRL și AP Moldcontrol, specializate în gestionarea și reciclarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase și a echipamentelor electrice și electronice (DEEE).

MoldRec operează din februarie 2014 și asigură partea tehnică a procesului de colectare și gestionare a deșeurilor, transformând obligațiile legale și angajamentele de mediu în acțiuni concrete de colectare și reciclare. Organizația MoldControl, fondată pe 2 martie 2018, este cel mai mare sistem colectiv de responsabilitate extinsă a producătorului din Republica Moldova, cu peste 5 700 de membri, reprezentând aproximativ 60 % dintre producătorii înregistrați în țară. Rolul organizației este de a prelua de la persoanele fizice și agenții economici responsabilitatea colectării, tratării, valorificării și eliminării produselor care devin deșeuri, asigurând conformarea legală și un circuit transparent al deșeurilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: