Lilian Carp

„Cineva trebuie să răspundă cu funcția”. Șeful comisiei securitate națională, despre munițiile de la „Fulger”, care au dispărut

La brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”, cartușele dintr-o ladă au fost înlocuite cu pietre. Informația a apărut în mediul online în seara zilei de 6 februarie și a fost confirmată de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică. Potrivit lui Carp, în loc de cartușe, lada era plină cu pietre și nisip. Acum, a adăugat Carp, Procuratura efectuează o anchetă la fața locului. „Faptul că trebuie să răspundă deja cu funcția cineva asta este altă poveste și ministrul Afacerilor Interne va lua decizii în acest sens”, a menționat Carp. 

La emisiunea Rezoomat de la Rlive TV din data de 6 februarie, Carp a spus că a cerut explicații de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cu privire la incidentul de la „Fulger”, subdiviziune a Inspectoratului General de Poliție al MAI.

„Eu am cerut explicații de la Ministerul Afacerilor Interne. (…) Din informația pe care a oferit-o domnul ministru este că au fost eliberate lăzile cu muniții încă în anul 2022 pentru forțele de intervenție. Acum, când trebuiau să le predea înapoi s-a observat că nu există sigiliu la o ladă care a fost întoarsă înapoi, iar în interior a fost depistat că în loc de cartușe era plină cu pietre și nisip. Acum, desigur Procuratura este la fața locului. Propriu zis, are loc anchetarea, cui i-a fost eliberată această ladă cu cartușe, cine a fost responsabil pentru că după fiecare grup este practic responsabil cineva de muniția care este necesară pentru intervenție, doamne ferește dacă se întâmplă. La moment, anchetatorii nemijlocit fac ancheta pentru afla detalii, cum au dispărut gloanțele din acea ladă și cum mai departe au fost înlocuite”, a menționat Carp.

Întrebat dacă vor fi aplicate sancțiuni în acest sens, Carp a răspuns: „Sigur. Important este să depisteze cine este persoana care a făcut… deci a scos gloanțele. Procuratura va face, într-un viitor apropiat, detalii despre anchetă. Asta e toată informația care este la moment. (…) Ar putea să fie ordine, ar putea să fie un șef de grup, oricine. (…) Faptul că trebuie să răspundă deja cu funcția cineva asta este altă poveste și ministrul Afacerilor Interne va lua decizii în acest sens”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: