Андрей Мардарь / NewsMaker

Circa o treime dintre deputați sunt pedagogi sau au experiență didactică. Cei mai mulți – profesori de istorie

Mai mult de 30 de deputați din Parlamentul de legislatura a XI-a sunt pedagogi sau au experiență didactică, inclusiv președintele legislativului, Igor Grosu. Informația a fost publicată pe 5 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale a Educației.

Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Igor Grosu este profesor de istorie, iar în perioada anilor 2012-2015 a deținut funcția de viceministru al Educației.

Alți 8 deputați sunt profesori de istorie – Mihail Druță, Lilian Carp, Vladimir Bolea, Virgiliu Pâslariuc, Iulia Dascălu, Larisa Voloh, Victoria Cazacu și Eduard Smirnov.

Președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, dar și  Marcela Adam, secretara acestei comisii, sunt filologi, profesori de limbă şi literatură română. Și Angela Munteanu-Pojoga este licențiată în filologie. Profesor de limba română și literatura română este și Evghenia Cojocaru.

În Parlament, este un profesor de limbi străine (engleză și franceză) – Doina Gherman și un profesor de limba și literatura găgăuzăIvanna Koksal.

Natalia Davidovici deține diplomă în psihopedagogie, iar Liliana Grosu este  profesor de psihologie. Gheorghe Agheorghiesei și Svetlana Căpățină au activat în calitate de învățători ai claselor primare.

Marina Morozova are studii în pedagogie și management educațional.

În actuala legislatură a Parlamentului este un lector de științe socio-umaniste – Veronica Roșca, un lector de științe economice – Petru Burduja și unul de economie politică – Valeriu Muduc.

De asemenea, printre deputați se regăsesc un profesor de științe politice – Bogdan Țîrdea, câte un profesor de geografie, chimie și biologie – Reghina Apostolova, Larisa Novac și Ina Coșeru, un profesor de teologie – Ion Groza, un profesor de matematică – Maria Gonța.

Chiar dacă nu sunt pedagogi de profesie, mai mulți deputați din actuala legislatură dețin experiență de activitate cu tineri și copii, inclusiv în sectorul asociativ.

În același timp, Adrian Belîi și Ana Oglindă sunt doctori în științe medicale, Virgiliu Pâslariuc și Eduard Smirnov – doctori în științe istorice, Vasile Șoimaru și Alla Darovannaia dețin titlul de doctor în economie, iar Bogdan Țîrdea este doctor în științe politice. Totodată, un deputat deține titlul de doctor în științe agricole – Chiril Tatarlî.

Astăzi, în Republica Moldova este marcată Ziua Profesorului și Ziua mondială a educației. Desemnată de UNESCO, din 1994 aceasta este sărbătorită anual, pe data de 5 octombrie, cu scopul de a marca semnarea Recomandării UNESCO/OIM privind statutul profesorilor.

Cu prilejul sărbătorii, mai mulți profesori din toată țara au beneficiat de Diplome ale Parlamentului Republicii Moldova, în semn de apreciere și recunoștință pentru contribuția de succes la dezvoltarea procesului educațional, pentru profesionalism și merite deosebite în formarea și educarea noilor generații.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tarlev

Ex-premierul Tarlev, prima reacție la zvonurile privind posibila interdicție în spațiul Schengen: „Mă miră tăcerea autorităților”

Fostul premier Vasile Tarlev a venit cu o primă reacție publică, după ce în presă au apărut informații precum că ar avea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Într-o postare pe rețelele de socializare, liderul Partidului „Viitorul Moldovei” a acuzat autoritățile din România și R. Moldova de „tăcere”, calificând situația drept o posibilă „provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales în preajma alegerilor”. Tarlev precizează că nu a primit nicio notificare oficială despre presupusa interdicție.

Comentarea zvonurilor este o ocupație nerecunoscătoare, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă nume complete, iar la Chișinău domnește o tăcere mormântală. Dacă este vorba despre «securitate națională», societatea trebuie să știe exact cine anume și pentru ce motive este vizat. Iar dacă nu există detalii concrete, înseamnă că este o provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales înainte de alegeri”, a declarat Tarlev.

El s-a arătat surprins de lipsa de reacție a autorităților din Republica Moldova, în condițiile în care, spune el, ar fi vorba despre o „ingerință în treburile interne ale țării”.

Mă miră tăcerea autorităților: nu există nicio declarație oficială, nicio încercare de a clarifica situația. Și totuși, este vorba despre o intervenție directă în treburile interne ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovenești sunt obligate să apere suveranitatea țării, să manifeste interes, respect și să-și protejeze cetățenii”, a menționat el.

Tarlev susține că nu a fost informat oficial despre vreo interdicție.

Declar oficial: nici eu, nici echipa noastră nu am primit vreo notificare. Noi ne desfășurăm activitatea în mod deschis în Republica Moldova. Astăzi este un zvon. Mâine va deveni un instrument de presiune. Iar poimâine — o anumită tehnologie”, a adăugat Tarlev.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban.

Ceban consideră că interdicția ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. În presa din Moldova și România au apărut informații precum că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și ex-premierul Vasile Tarlev.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale.

Cine este Vasile Tarlev și ce legături are cu Ilan Șor și Kremlinul

Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în 2001 și reconfirmat în funcție în 2005. Și-a dat demisia în 2008, invocând necesitatea formării unui nou guvern. Ulterior, a condus Uniunea Centristă din Moldova, iar mai târziu a devenit co-președinte al Partidului „Renaștere”.

În 2024, Tarlev a fondat Partidul „Viitorul Moldovei”, devenind președintele acestei formațiuni. În același ani a candidat la funcția de președinte al țării. În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților la evenimentele electorale ale lui Tarlev.

Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.

Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al unei organizații internaționale, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: