Facebook/Cristina Gherasimov

Viitorii deputați – îndemnați să mențină cursul european. Declarația aprobată la ultima ședință a actualului Parlament

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat adoptarea declarației actualului Parlament cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acest eveniment a avut loc pe 10 iulie, la ultima ședință a actualei legislaturi. Inițiativa a fost înaintată de mai mulți deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Deputații au făcut apel către viitorul Parlament să mențină cursul european al țării și către Guvern să asigure alegeri libere și corecte. Cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați „să privească cu încredere spre viitorul european al țării noastre – un viitor al păcii, al libertății și al demnității”. Parlamentarii s-au adresat, de asemenea, întregii comunități internaționale.

Care este conținutul declarației?

Semnatarii au declarat că își „reafirmă angajamentul ferm față de parcursul ireversibil de integrare europeană și cheamă toate forțele politice, instituțiile publice și societatea civilă să rămână unite în jurul acestui obiectiv strategic, în spiritul solidarității și al responsabilității față de cetățeni și față de generațiile viitoare”. În declarație se mai precizează că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă singura cale viabilă pentru garantarea libertății, a păcii și a dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul amenințărilor la adresa securității naționale și regionale cu care ne confruntăm”.

Totodată, deputații și-au exprimat speranța că, până la sfârșitul anului 2025, vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru începerea negocierilor pe grupuri de capitole, astfel încât procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană să avanseze cu celeritate.

Deputații au făcut apel la viitorul Parlament, care va fi constituit în urma alegerilor din 28 septembrie 2025, „să mențină cursul european al Republicii Moldova, să asigure continuitatea și accelerarea procesului de aderare”. Totodată, parlamentarii au solicitat Guvernului Republicii Moldova „să ia toate măsurile necesare pentru desfășurarea unui scrutin electoral liber, corect și transparent, să prevină orice ingerințe externe și să combată cu fermitate corupția electorală, asigurând astfel exprimarea voinței reale a cetățenilor”.

Semnatarii au făcut apel și către „toate forțele politice, instituțiile publice, societatea civilă, mediul academic și cel de afaceri să contribuie în continuare la realizarea obiectivului național de aderare la Uniunea Europeană, valorificând oportunitatea istorică pe care o are legislatura următoare”.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați „să privească cu încredere spre viitorul european al țării noastre — un viitor al păcii, al libertății și al demnității — și să participe, prin efort cotidian, dialog și responsabilitate civică, la transformarea Republicii Moldova într-un stat european modern”.

Parlamentarii au adresat un apel și întregii comunități internaționale „să respecte alegerea suverană a cetățenilor Republicii Moldova și dreptul lor legitim să își decidă liber destinul și dreptul de a trăi în pace și demnitate”.

„Încheiem legislatura a XI-a cu profundă convingere că, la sfârșitul acestui deceniu, prin unitate, hotărâre și perseverență, Republica Moldova va deveni stat membru al Uniunii Europene — o țară liberă și demnă, contribuind la pacea, democrația și securitatea întregului continent”, au comunicat deputații la finalul declarației.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea declarației a fost semnat de 60 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.

Precizările vicepremierului pentru integrare europeană

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat adoptarea declarației.

„Prin acest document, adoptat la încheierea actualei legislaturi, Parlamentul: reafirmă angajamentul față de parcursul european al Moldovei; face apel către viitorul Parlament să mențină cursul european și către Guvern să asigure alegeri libere și corecte; îndeamnă cetățenii să privească cu încredere spre viitorul european al Republicii Moldova; subliniază beneficiile concrete aduse de parteneriatul cu UE – de la oportunități economice și mobilitate sporită până la siguranță și solidaritate”, a comunicat Gherasimov.

„Vom continua să muncim împreună pentru ca Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene până în 2030”, a adăugat viceprim-ministra pentru integrare europeană.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, alături de Ucraina, în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În mai 2025, Guvernul de la Chișinău a aprobat Programul Național de Aderare la UE pentru perioada 2025–2029, care urmărește pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Documentul vizează 33 de capitole de negociere, grupate în șase clustere tematice, și prevede transpunerea a peste 3 000 de acte ale UE prin aproape 1 800 de măsuri legislative și peste 1 000 de acțiuni de implementare.

Pe 4 iunie 2025, premierul Dorin Recean și membri ai Guvernului au participat la Bruxelles la cea de-a noua reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – UE. Evenimentul a vizat evaluarea progreselor înregistrate de Moldova în parcursul său european. Atunci, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile necesare pentru deschiderea primelor clustere de negociere cu UE.

Pe 26 iunie 2025, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Consiliul Uniunii Europene să treacă la următoarele etape în procesul de aderare al Republicii Moldova, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. Această concluzie a fost adoptată la Summitul Consiliului European.

***

Menționăm că, pe 10 iulie, a avut loc ultima ședință a actualei legislaturi.

Actualul Parlament al Republicii Moldova – în care PAS deține majoritatea mandatelor – marchează, pe 11 iulie, patru ani de la ultimele alegeri parlamentare. Un nou legislativ urmează să fie ales pe 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: