Facebook/Cristina Gherasimov

Viitorii deputați – îndemnați să mențină cursul european. Declarația aprobată la ultima ședință a actualului Parlament

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat adoptarea declarației actualului Parlament cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acest eveniment a avut loc pe 10 iulie, la ultima ședință a actualei legislaturi. Inițiativa a fost înaintată de mai mulți deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Deputații au făcut apel către viitorul Parlament să mențină cursul european al țării și către Guvern să asigure alegeri libere și corecte. Cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați „să privească cu încredere spre viitorul european al țării noastre – un viitor al păcii, al libertății și al demnității”. Parlamentarii s-au adresat, de asemenea, întregii comunități internaționale.

Care este conținutul declarației?

Semnatarii au declarat că își „reafirmă angajamentul ferm față de parcursul ireversibil de integrare europeană și cheamă toate forțele politice, instituțiile publice și societatea civilă să rămână unite în jurul acestui obiectiv strategic, în spiritul solidarității și al responsabilității față de cetățeni și față de generațiile viitoare”. În declarație se mai precizează că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă singura cale viabilă pentru garantarea libertății, a păcii și a dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul amenințărilor la adresa securității naționale și regionale cu care ne confruntăm”.

Totodată, deputații și-au exprimat speranța că, până la sfârșitul anului 2025, vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru începerea negocierilor pe grupuri de capitole, astfel încât procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană să avanseze cu celeritate.

Deputații au făcut apel la viitorul Parlament, care va fi constituit în urma alegerilor din 28 septembrie 2025, „să mențină cursul european al Republicii Moldova, să asigure continuitatea și accelerarea procesului de aderare”. Totodată, parlamentarii au solicitat Guvernului Republicii Moldova „să ia toate măsurile necesare pentru desfășurarea unui scrutin electoral liber, corect și transparent, să prevină orice ingerințe externe și să combată cu fermitate corupția electorală, asigurând astfel exprimarea voinței reale a cetățenilor”.

Semnatarii au făcut apel și către „toate forțele politice, instituțiile publice, societatea civilă, mediul academic și cel de afaceri să contribuie în continuare la realizarea obiectivului național de aderare la Uniunea Europeană, valorificând oportunitatea istorică pe care o are legislatura următoare”.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați „să privească cu încredere spre viitorul european al țării noastre — un viitor al păcii, al libertății și al demnității — și să participe, prin efort cotidian, dialog și responsabilitate civică, la transformarea Republicii Moldova într-un stat european modern”.

Parlamentarii au adresat un apel și întregii comunități internaționale „să respecte alegerea suverană a cetățenilor Republicii Moldova și dreptul lor legitim să își decidă liber destinul și dreptul de a trăi în pace și demnitate”.

„Încheiem legislatura a XI-a cu profundă convingere că, la sfârșitul acestui deceniu, prin unitate, hotărâre și perseverență, Republica Moldova va deveni stat membru al Uniunii Europene — o țară liberă și demnă, contribuind la pacea, democrația și securitatea întregului continent”, au comunicat deputații la finalul declarației.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea declarației a fost semnat de 60 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.

Precizările vicepremierului pentru integrare europeană

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat adoptarea declarației.

„Prin acest document, adoptat la încheierea actualei legislaturi, Parlamentul: reafirmă angajamentul față de parcursul european al Moldovei; face apel către viitorul Parlament să mențină cursul european și către Guvern să asigure alegeri libere și corecte; îndeamnă cetățenii să privească cu încredere spre viitorul european al Republicii Moldova; subliniază beneficiile concrete aduse de parteneriatul cu UE – de la oportunități economice și mobilitate sporită până la siguranță și solidaritate”, a comunicat Gherasimov.

„Vom continua să muncim împreună pentru ca Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene până în 2030”, a adăugat viceprim-ministra pentru integrare europeană.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, alături de Ucraina, în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În mai 2025, Guvernul de la Chișinău a aprobat Programul Național de Aderare la UE pentru perioada 2025–2029, care urmărește pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Documentul vizează 33 de capitole de negociere, grupate în șase clustere tematice, și prevede transpunerea a peste 3 000 de acte ale UE prin aproape 1 800 de măsuri legislative și peste 1 000 de acțiuni de implementare.

Pe 4 iunie 2025, premierul Dorin Recean și membri ai Guvernului au participat la Bruxelles la cea de-a noua reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – UE. Evenimentul a vizat evaluarea progreselor înregistrate de Moldova în parcursul său european. Atunci, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile necesare pentru deschiderea primelor clustere de negociere cu UE.

Pe 26 iunie 2025, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Consiliul Uniunii Europene să treacă la următoarele etape în procesul de aderare al Republicii Moldova, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. Această concluzie a fost adoptată la Summitul Consiliului European.

***

Menționăm că, pe 10 iulie, a avut loc ultima ședință a actualei legislaturi.

Actualul Parlament al Republicii Moldova – în care PAS deține majoritatea mandatelor – marchează, pe 11 iulie, patru ani de la ultimele alegeri parlamentare. Un nou legislativ urmează să fie ales pe 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: