teleradio moldova
ava.md

CNA critică dur proiectul care prevede trecerea sub control parlamentar a Companiei „Teleradio-Moldova”

Excluderea concursului public pentru selectarea directorului general al furnizorului public național de servicii media Teleradio-Moldova „contravine tuturor standardelor anticorupție naționale și internaționale”. Este concluzia inclusă în raportul de expertiză anticorupție al Centrului Național Anticorupție (CNA) pe marginea proiectului de lege cu privire la trecerea sub control parlamentar a TRM și revizuirea modalității de constituire a componenței Consiliului de supraveghere și dezvoltare și Consiliul Audiovizualului, scrie Media Azi.

Inițiativa a fost votată în prima lectură pe 21 octombrie. Potrivit proiectului de lege, deputații propun ca directorul general al furnizorului public național de servicii media să fie desemnat de către Parlament, la propunerea Consiliului de supraveghere și dezvoltare al TRM. Totodată, autorii vor ca directorul general al TRM să poată fi demis de către parlamentari inclusiv „în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuțiilor sale”. De asemenea, legiuitorii propun ca mandatul actualilor membri ai CS, al directorului general și adjuncților TRM să înceteze de drept la data intrării în vigoare a inițiativei.

În avizul CNA se menționează însă că implementarea prevederilor propuse pot „determina manifestări de corupție admise de către agenții publici responsabili de evaluarea și desemnarea candidaților la funcția de director general al furnizorului public național de servicii media”. În opinia experților CNA, modificările propuse „contravin tuturor standardelor anticorupție naționale și internaționale”, în contextul în care, potrivit legii integrității, „recrutarea și promovarea agențiilor în cadrul entităților publice se efectuează prin concurs public, conform criteriilor transparente și obiective în bază de merit, calificare profesională, capacitate, competență și integritate profesională”.

„Totodată, numirea directă a directorului general de către Parlament, în lipsa unui concurs public, va fi lipsită de transparența necesară procesului, determinând desfășurarea procesului într-un cadru obscur atât în ceea ce privește accederea nemijlocită în statutul de candidat, cât și procedura administrativă nemijlocit realizată”, scrie în avizul CNA.

Reprezentații CNA recomandă revizuirea normei propuse și reglementarea procedurii de concurs public pentru ocuparea funcției.

Experții CNA au obiecții și în raport cu sintagma „care trebuie să fie integri” cu privire la calitatea membrilor CA și CSD. În opinia lor, în contextul dat, sintagma menționată „are mai mult caracter declarativ, or autorul nu stabilește cum va fi evaluat aspectul dat, aceasta devenind o prerogativă a evaluatorului”. CNA recomandă stabilirea modalităților de justificare a integrității candidatului (cum ar fi, de exemplu, certificatul de integritate).

Proiectul de lege urmează să fie votat în lectură finală în cadrul ședinței Parlamentului din 4 noiembrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Nu pot fi puse în aceeași oală”: ANSA explică cum a ajuns pe rafturi „unt de 82,5%” cu grăsimi vegetale

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a venit cu precizări după ce, în spațiul online, au apărut acuzații privind vânzarea unor produse prezentate ca unt, dar care conțin în mare parte grăsimi vegetale. Autoritatea atrage atenția că untul, margarina și spread-urile sunt categorii distincte de produse, iar etichetarea și plasarea lor la raft trebuie să permită consumatorului să facă o alegere informată.

Ce a stârnit reacțiile

Adrian Solomon, un consumator, a atras atenția, printr-o postare amplă pe rețelele sociale, asupra modului în care unele produse alimentare sunt etichetate și prezentate în magazine, susținând că acestea pot induce în eroare cumpărătorii.

Este vorba despre un produs expus în vitrinele destinate untului, ambalat și promovat vizual ca atare, dar care, potrivit listei de ingrediente, conține preponderent grăsimi vegetale, nu grăsimi din lapte. Bărbatul afirmă că această practică profită de graba și neatenția consumatorilor.

„Pe față scrie mare: «82,5% grăsime» – exact cât are untul adevărat. Sună bine, nu? Doar că, atunci când citești ingredientele, apare surpriza: 82,5% grăsime totală, din care 66% sunt grăsimi vegetale. Consumatorul grăbit vede procentul de 82,5%, îl asociază automat cu untul și îl pune în coș. Producătorul profită de neatenția oamenilor, creează confuzie intenționată și te face să plătești preț de unt pe un produs cu multă grăsime vegetală”, a relatat Solomon.

În mesajul său, Adrian Solomon ridică și semne de întrebare cu privire la controalele efectuate de autorități, întrebându-se cum astfel de etichete ajung pe piață fără obiecții.

„Untul adevărat înseamnă grăsimi din lapte, nu din plante. Dacă apar grăsimi vegetale în proporție mare, nu mai vorbim de unt, ci de un amestec, așa cum scrie, de altfel, și pe ambalaj, dar foarte mărunt. Sfat simplu: nu vă uitați doar la procentul mare de grăsimi de pe față. Citiți lista de ingrediente, sursa grăsimilor – lapte sau vegetal – și denumirea legală a produsului, nu doar ce sugerează ambalajul. Sunt sigur că mulți oameni cumpără așa ceva crezând că iau unt, la fel cum am crezut și eu”, a conchis Adrian Solomon.

Reacția ANSA

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor subliniază că etichetarea și prezentarea la raft a produselor alimentare trebuie să fie corecte, lizibile și să nu inducă în eroare consumatorii.

Autoritatea recunoaște că similitudinile vizuale dintre ambalajele de unt, margarină și diverse spread-uri pot crea confuzie, mai ales atunci când informațiile esențiale despre compoziția produsului sunt greu de observat.

„Untul, margarina și spread-urile nu pot fi puse „în aceeași oală”! Deși produsele compuse cu adaosuri de grăsimi vegetale nu sunt interzise și sunt sigure pentru consum (atât timp cât respectă normele legale), ele sunt categorii distincte. Untul este un aliment de origine animală, produs din smântână sau lapte, în timp ce spread-urile și margarinele au compoziții diferite, pe bază de grasimi vegetale, iar consumatorul are dreptul să știe exact ce cumpără!”, a accentuat instituția.

Potrivit Agenției, legislația interzice explicit practicile care pot induce în eroare cumpărătorul.

„Este strict interzisă atribuirea de proprietăți pe care produsul nu le are, sugerarea unor caracteristici speciale care sunt, de fapt, comune tuturor produselor similare, sau inducerea ideii că un produs conține ingrediente precum laptele ori smântâna, atunci când acestea au fost înlocuite cu grăsimi vegetale. Separarea la raft nu este o recomandare, ci o obligație legală”, precizează ANSA.

ANSA subliniază că alegerea finală a produselor rămâne la latitudinea consumatorului, însă această alegere trebuie să fie una informată. În acest context, instituția încurajează cetățenii să acorde atenție etichetelor și să sprijine producătorii locali.

În cazul depistării unor neconformități, consumatorii sunt îndemnați să depună o petiție la ANSA sau să apeleze Call Center-ul Agenției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: