Thierry Monasse/Getty Images)

Comisia Europeană analizează posibilitatea accelerării aprobării vaccinurilor COVID-19

Comisia Europeană analizează posibilitatea aprobării de urgenţă a vaccinurilor pentru Covid-19, ca alternativă mai rapidă la autorizarea de comercializare condiţionată utilizată până în prezent, transmite Reuters, citat de g4media.ro.

Măsura ar marca o schimbare mare de abordare a aprobării vaccinurilor, pentru că ar implica o procedură considerată periculoasă de UE şi care înainte de pandemia de Covid-19 a fost rezervată pentru autorizarea excepţională la nivel naţional a medicamentelor destinate pacienților cu boli în stadiul terminal, inclusiv în tratamentul cancerului.

Posibila schimbare ar avea loc în condiţiile în care Executivul UE şi Autoritatea Europeană de reglementare a Medicamentelor sunt supuse unor presiuni tot mai mari din cauza aprobării lente a vaccinurilor, care a încetinit distribuirea vaccinurilor pentru Covid-19, comparativ cu Statele Unite şi Marea Britanie.

”Suntem gata să reflectăm împreună cu statele membre asupra tuturor căilor posibile pentru a accelera într-adevăr aprobarea vaccinurilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, într-o conferinţă de presă, după ce chestiunea a fost discutată, marţi, în cadrul unei întâlniri privind COVID-19, cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

O opţiune ar putea fi ”o autorizare de urgenţă a vaccinurilor la nivelul UE cu răspundere comună între statele membre”, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând că lucrările la acest lucru ar putea începe foarte repede dacă guvernele UE ar susţine ideea.

Nu a fost clar dacă o procedură de autorizare de urgenţă la nivelul UE, dacă va fi convenită, ar implica aceleaşi condiţii ca şi aprobările de urgenţă acordate la nivel naţional, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) nu poate emite în prezent aprobări de urgenţă, dar, în circumstanţe excepţionale, a recomandat utilizarea cu compasiune a medicamentelor înainte de autorizarea de introducere pe piaţă. Această procedură a fost utilizată în aprilie pentru a autoriza iniţial medicii să utilizeze remdesivir, medicamentul antiviral al Gilead, ca tratament împotriva Covid-19. Medicamentul a primit ulterior aprobarea condiţionată de către EMA.

Aprobările naţionale de urgenţă sunt permise în conformitate cu legislaţia UE, dar obligă ţările să îşi asume întreaga răspundere dacă ceva nu merge bine cu un vaccin, în timp ce în temeiul autorizaţiei de introducere pe piaţă mai riguroase, companiile farmaceutice rămân responsabile pentru vaccinurile lor.

Comisia Europeană a spus că autorizaţiile naţionale de urgenţă nu ar trebui utilizate pentru vaccinurile Covid-19, deoarece aprobările mai rapide ar putea reduce capacitatea autorităţilor de reglementare de a verifica datele referitoare la eficacitate şi siguranţă. Acest lucru ar putea creşte, de asemenea, reticenţa faţă de vaaccinare, care este deja ridicată în unele ţări, au spus oficialii UE.

***

În prezent, în UE sunt aprobate trei vaccinuri anti-Covid: Pfizer, Moderna și AstraZeneca. Al patrulea vaccin, produs de compania Johnson & Johnson, ar putea fi aprobat săptămâna aceasta.

Comisia Europeană a încheiat până în prezent contracte pentru până la 2,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și negociază achiziționarea de doze suplimentare.

De asemenea, Comisia și țările UE s-au angajat să aloce peste 2,2 miliarde EUR mecanismului COVAX, inițiativa globală menită să asigure accesul echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19.De asemenea, sprijină campaniile de vaccinare în țările partenere.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Spînu critică numirea lui Popescu și Recean ca emisari speciali: „Am luptat toți în piață” ca persoane din afara instituțiilor să nu dicteze ministerelor

Fostul ministru al Infrastructurii și fost vicepreședinte PAS, Andrei Spînu, critică numirea lui Nicu Popescu și Dorin Recean în funcțiile de emisari speciali prin decret prezidențial. El susține că aceste funcții ar slăbi instituțiile statului și spune că ar fi refuzat o asemenea propunere.

Spînu a spus că nu înțelege de ce sunt necesare aceste funcții, întrucât statul are deja instituții responsabile de aceste domenii: „Vă întreb: ministrul de Interne cui raportează, prim-ministrului sau emisarului? Ministrul Apărării cui raportează? Șeful sau consilierul pentru securitate națională de la Președinție cui raportează?”.

În opinia sa, persoanele care vor să gestioneze anumite domenii ar trebui să ocupe funcțiile publice corespunzătoare, cu atribuții prevăzute de lege.

„Era logic, dacă o anumită persoană, inclusiv domnul Recean, vrea să se ocupe sau poate să se ocupe de acest subiect, trebuie să ia această funcție, care este exact descrisă în lege. Dacă vrea să se ocupe de problemele, nu știu, de care se ocupă Ministerul de Interne, trebuie să fie pus ministru de Interne. Dacă vrea să se ocupe de tot, trebuie să fie pus prim-ministru. Așa este corect într-un stat. Repet, noi am trecut perioada și am luptat toți în piață, peste tot, ca să nu mai avem o repetare a situației în care anumite persoane din afara instituțiilor publice să dicteze ce trebuie să facă un minister, altul. Și eu nu înțeleg care a fost nevoia pentru aceste poziții. (…) Eu cred că acest lucru creează duplicitate în actul de guvernare și creează mai multe probleme decât ajută”, a mai declarat Spînu pe 21 octombrie, la Jurnal TV.

Întrebat pe 22 octombrie cum comentează criticile fostului său coleg de partid, Igor Grosu a spus că vrea să audă declarațiile înainte de a le comenta.

„Nu l-am ascultat. Trebuie cu urechile mele să ascult ce a spus dumnealui și ce a avut în vedere. Nu mă pot pronunța pe lucruri pe care nu le-am auzit”, a declarat președintele Parlamentului.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Președinției, însă nu a primit un răspuns până la publicarea știrii. Vom reveni cu poziția instituției imediat ce aceasta ne va fi comunicată.

***

Amintim, Dorin Recean și Nicu Popescu au fost numiți emisari speciali în 2025, la scurt timp după alegerile parlamentare câștigate de PAS. Fostul ministru de Externe a fost desemnat, pe 31 octombrie, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, iar fostul premier – pe 10 decembrie, emisar special pentru dezvoltare și reziliență.

Ambii au obținut mandate de deputat pe lista PAS, dar au renunțat la ele la scurt timp. Recean anunțase că se retrage din politică pentru a reveni în mediul de afaceri, iar Popescu explicase că renunță la mandat pentru a prelua funcția de emisar special.

Președinția a explicat atunci că „emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: