parlament.md

Comisie pentru ieșirea din CSI: Fracțiunea lui Costiuc a înregistrat un proiect de lege

Șase deputați ai Partidului „Democrația Acasă”, formațiune condusă de Vasile Costiuc, au înregistrat în Parlament un proiect de lege pentru crearea unei comisii speciale care să accelereze retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Inițiativa legislativă vizează coordonarea tuturor acțiunilor politice, juridice și diplomatice necesare pentru finalizarea retragerii până la sfârșitul anului 2026. Deputații susțin că această măsură este necesară pentru alinierea țării la standardele Uniunii Europene.

„Comisia specială va evalua stadiul actual al obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova în cadrul CSI și va elabora împreună cu Guvernul un calendar de acțiuni pentru retragerea etapizată din toate organismele și acordurile CSI”, se arată în proiect.

Potrivit documentului, aceasta va formula recomandări pentru armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene și va monitoriza implementarea acestora până la finalizarea retragerii.

Inițiativa legislativă este o continuare firească a procesului de retragere treptată a Moldovei din mecanismele CSI, început în 2022, mai susțin autorii proiectului. De asemena, ei spun că relațiile bilaterale cu celelalte state membre CSI nu vor fi afectate

„Denunțarea Acordului de constituire a CSI reprezintă un act de suveranitate și consecvență politică, marcând desprinderea definitivă de moștenirea geopolitică a fostei Uniuni Sovietice. Denunțarea acordului nu afectează relațiile economice și comerciale cu Federația Rusă, Armenia, Belarus, Azerbaidjan, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan și Uzbekistan, care pot continua pe baza tratatelor bilaterale sau a altor acorduri multilaterale”, se subliniază în document.

PPDA subliniază de asemenea, că această decizie nu are consecințe economice directe semnificative, întrucât relațiile comerciale ale Republicii Moldova s-au reorientat deja în proporție de peste 70% spre Uniunea Europeană. Este de subliniat că, din perspectiva obiectivului strategic anunțat de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în anul 2028, retragerea Republicii Moldova din CSI reprezintă o necesitate politică stringentă.

Amintim că săptămâna trecută, Guvernul Republicii Moldova a denunțat ultimul dintre cele zece acorduri existente în domeniul energetic cu statele Comunității Statelor Independente (CSI), încheind astfel procesul de retragere din toate angajamentele care vizau cooperarea energetică în cadrul CSI. 

***

Conform autorităților, până în prezent, Republica Moldova a denunțat în total 64 de acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente, care „fie nu mai corespundeau realităților actuale, fie nu aduceau beneficii directe cetățenilor”.

Menționăm că, pe 12 noiembrie, Guvernul a votat denunțarea în total a șapte acorduri semnate anterior în cadrul CSI, care vizează cooperarea în chimie și petrochimie; utilizarea gazelor naturale comprimate ca combustibil pentru transport; ecologia și protecția mediului; transporturile militare; călătoriile fără vize; impozitele indirecte la export și import; și îmbunătățirea plăților dintre organizațiile economice ale statelor membre CSI. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că prin denunțarea acordului privind călătoriile fără vize „nu se schimbă absolut nimic pentru cetățenii noștri, decât pentru două state – Kârgâzstan și Tadjikistan”.  

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: