parlament.md

Comisie pentru ieșirea din CSI: Fracțiunea lui Costiuc a înregistrat un proiect de lege

Șase deputați ai Partidului „Democrația Acasă”, formațiune condusă de Vasile Costiuc, au înregistrat în Parlament un proiect de lege pentru crearea unei comisii speciale care să accelereze retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Inițiativa legislativă vizează coordonarea tuturor acțiunilor politice, juridice și diplomatice necesare pentru finalizarea retragerii până la sfârșitul anului 2026. Deputații susțin că această măsură este necesară pentru alinierea țării la standardele Uniunii Europene.

„Comisia specială va evalua stadiul actual al obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova în cadrul CSI și va elabora împreună cu Guvernul un calendar de acțiuni pentru retragerea etapizată din toate organismele și acordurile CSI”, se arată în proiect.

Potrivit documentului, aceasta va formula recomandări pentru armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene și va monitoriza implementarea acestora până la finalizarea retragerii.

Inițiativa legislativă este o continuare firească a procesului de retragere treptată a Moldovei din mecanismele CSI, început în 2022, mai susțin autorii proiectului. De asemena, ei spun că relațiile bilaterale cu celelalte state membre CSI nu vor fi afectate

„Denunțarea Acordului de constituire a CSI reprezintă un act de suveranitate și consecvență politică, marcând desprinderea definitivă de moștenirea geopolitică a fostei Uniuni Sovietice. Denunțarea acordului nu afectează relațiile economice și comerciale cu Federația Rusă, Armenia, Belarus, Azerbaidjan, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan și Uzbekistan, care pot continua pe baza tratatelor bilaterale sau a altor acorduri multilaterale”, se subliniază în document.

PPDA subliniază de asemenea, că această decizie nu are consecințe economice directe semnificative, întrucât relațiile comerciale ale Republicii Moldova s-au reorientat deja în proporție de peste 70% spre Uniunea Europeană. Este de subliniat că, din perspectiva obiectivului strategic anunțat de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în anul 2028, retragerea Republicii Moldova din CSI reprezintă o necesitate politică stringentă.

Amintim că săptămâna trecută, Guvernul Republicii Moldova a denunțat ultimul dintre cele zece acorduri existente în domeniul energetic cu statele Comunității Statelor Independente (CSI), încheind astfel procesul de retragere din toate angajamentele care vizau cooperarea energetică în cadrul CSI. 

***

Conform autorităților, până în prezent, Republica Moldova a denunțat în total 64 de acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente, care „fie nu mai corespundeau realităților actuale, fie nu aduceau beneficii directe cetățenilor”.

Menționăm că, pe 12 noiembrie, Guvernul a votat denunțarea în total a șapte acorduri semnate anterior în cadrul CSI, care vizează cooperarea în chimie și petrochimie; utilizarea gazelor naturale comprimate ca combustibil pentru transport; ecologia și protecția mediului; transporturile militare; călătoriile fără vize; impozitele indirecte la export și import; și îmbunătățirea plăților dintre organizațiile economice ale statelor membre CSI. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că prin denunțarea acordului privind călătoriile fără vize „nu se schimbă absolut nimic pentru cetățenii noștri, decât pentru două state – Kârgâzstan și Tadjikistan”.  

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

playtech.ro

Moldovenii fără buletine românești, în atenția Parlamentului de la Chișinău. Deputații planifică discuții „la cel mai înalt nivel”

În luna martie, Chișinăul va discuta cu deputați din România inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie. Despre faptul că va avea o discuție în acest sens a declarat deputatul PAS, Marcel Spătari, pentru Ziarul de Gardă. Publicația a discutat cu parlamentari de la Chișinău, cu buletine și indemnizații românești, despre anularea actelor de identitate pentru românii din R. Moldova. Pentru sursa citată, deputatul Sergiu Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat deja subiectul cu omologii săi români.

În contextul cetățenilor rămași fără acte de identitate, deputatul PAS, Alexandr Trubca, a fost întrebat dacă ar putea interveni. Parlamentarul a declarat că subiectul ar trebui discutat cu deputații români prin intermediul colegilor săi din Comisia juridică. Totodată, el a spus că deține un buletin românesc și că l-a obținut încă pe vremea studenției la Brașov. „Când mi-a expirat buletinul, l-am făcut la un prieten de-al meu, cumătru deja. (…) Și cred că am acolo adresa de peste 10 ani, cu siguranță”, a adăugat parlamentarul.

Parlamentarul PAS, Sergiu Lazarencu, a declarat că și-a obținut cetățenia română și buletinul înainte să ajungă în funcție. Acesta a apelat la o companie care oferea asemenea servicii. „Am făcut ceea ce făceau majoritatea cetățenilor noștri. Între timp, lucrurile s-au schimbat, s-au votat acele modificări și eu am înțeles că acel buletin al meu a fost anulat. (…) Am fost și mi-am reînnoit buletinul la sfârșitul anului trecut, făcându-mi reședința la o bună cunoștință. Suntem doar trei în acel apartament, iar legea permite până la 10 persoane”, a spus deputatul.

Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile de identitate și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat subiectul cu omologii săi români. „Se caută soluții la cel mai înalt nivel, pentru că legea vizează nu doar cetățenii născuți în R. Moldova. Este nevoie de o soluție, însă nu avem nimic concret de la partea română deocamdată. Și nu, nu cred că vor fi afectate relațiile bilaterale, pentru că, repet, se discută la cel mai înalt nivel problema”, a declarat parlamentarul.

Deputatul PAS, Marcel Spătari, a declarat că deține buletin românesc, iar domiciliul său este stabilit în apartamentul familiei din București, procurat în 2013. Potrivit acestuia, actele sunt valabile, fapt pe care l-a verificat în sistemul informațional disponibil online. Spătari a menționat că, în luna martie, are programate întâlniri cu deputați din România, urmând să discute „inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate pentru cetățenii români și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie”. „Relația dintre Chișinău și București este una foarte bună astăzi. România este cel mai important susținător al parcursului nostru european, iar situația cu privire la cărțile de identitate nu va schimba acest lucru”, a declarat Spatari.

Potrivit Ziarul de Gardă, fiecare al treilea deputat din Parlamentul R. Moldova a indicat în declarațiile de avere și interese că, în 2024, a primit indemnizații pentru copii din România, semn că fie ei, fie soțiile/soții lor dețin buletine de identitate românești. Cei mai mulți care au indicat că familiile lor beneficiază de indemnizații pentru copii fac parte din PAS. Indemnizații de la statul român primesc și familiile deputaților Constantin Cuiumju și Serghei Ivanov de la Partidul Nostru, Andrei Godoroja de la Partidul Comuniștilor, Dorin Pavaloi de la Partidul Socialiștilor, dar și familiile lui Alexandru Verșinin și Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă”.

***

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. Potrivit autorităților române, aproximativ 20% dintre persoanele afectate au reușit deja să își perfecteze noi acte de identitate, în condițiile prevăzute de lege. 

Aici poți verifica dacă buletinul tău de identitate românesc este valabil.

Legea a fost modificată în iunie 2023, după ce autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că într-o carte de identitate nu poate fi înscrisă o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei extinse. În caz contrar, autoritățile dispun încetarea valabilității domiciliului declarat, ceea ce duce automat anularea actului de identitate. Autoritățile au subliniat că această măsură nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să solicite un nou act de identitate cu un domiciliu conform legii.

Pe 9 februarie, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova nu are prea multe pârghii pentru a influența politica legată de buletinele românești. Oficialul a precizat că a avut discuții pe acest subiect. Totodată, ministrul a spus că cetățenii trebuie „să se asigure că au cel puțin o alternativă, pentru că, dacă riști să fii în situația în care buletinul românesc să nu mai fie valabil, atunci e bine să ai un act de călătorie, fie că e vorba de pașaportul Republicii Moldova sau a României, așa încât să nu ajungi în situații complicate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: