Consilier PAS, filmat în timp ce smulge teracota de pe pereții unei subterane. Primăria Chișinău merge la poliție

La mai puțin de doi ani de la reabilitarea pasajului subteran de la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Ciuflea din Chișinău, calitatea lucrărilor este din nou contestată. Consilierul PAS în CMC, Ion Melnic, a publicat pe 12 mai un video în care smulge teracota de pe pereți, acuzând autoritățile că ar fi făcut o lucrare „de ochii lumii”. În replică, pretorul sectorului Centru, Vlad Hîncu, a calificat gestul drept un „circ”, care întrece limitele legii. Potrivit surselor NM, Pretura va depune o plângere la poliție pentru deteriorarea proprietății publice.

„Am ajuns la renumita subterană de lângă hotelul Chișinău. Lucrarea lui Ion Ceban – ea tot umblă, tot peretele acesta umblă. Ia uitați-vă, aceasta este renumita subterană cu „penoplast” (nr.red: polistiren). Vaniușa, ți le pun aici, vii și ți le iei, bine? (…) Ai venit și ai făcut lucrarea cumsecade”, a declarat Ion Melnic, în timp ce desprindea plăci mari de teracotă de pe pereții pasajului subteran.

Imaginile publicate de consilierul municipal au devenit virale și au alimentat dezbateri aprinse în spațiul public privind calitatea reabilitării pasajului subteran. În timp ce unii internauți l-au susținut pe Ion Melnic pentru că „a spus lucrurilor pe nume”, alții l-au criticat dur: „Ceban e constructor de îl învinuiești pe el? Tu ești în consiliul municipal și răspunde ce faci tu acolo?”.

Cu o reacție a venit și municipalitatea. Pretorul sectorului Centru, Vlad Hîncu, a calificat acțiunile consilierului PAS drept un „circ”, „care nu doar întrec limita bunului simț, dar probabil întrec și limitele legii”.

„Asemenea acțiuni trebuie pedepsite de poliție”, a menționat Hîncu în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale.

Potrivit surselor NM, Pretura Centru va depune o plângere la poliție pentru deteriorarea proprietății publice.

Amintim că lucrările de reparație a pasajului subteran din intersecția bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. Ciuflea, din sectorul centru al capitalei, au început în 2022. Încă atunci, lucrările au stârnit un val de reacții în spațiul public, după ce pereții pasajului subteran au fost acoperiți cu polistiren. Ministrul infrastructurii din acea perioadă, Andrei Spînu, declarat ironic că primăria ar fi decis așa să investească în eficiența energetică a capitalei. Pretura Centru a respins acuzațiile și a spus că „pereții sunt izolați termic pentru a proteja de formarea condensatului între perete și teracotă și ca aceasta să se mențină pe timp îndelungat pe perete”.

La un an distanță, după o ploaie puternică, subterana, atunci proaspăt renovată, a revenit în atenția publică, după ce mai multe bucăți de teracotă s-au desprins de pe pereți. Internauții au acuzat autoritățile că ar fi făcut „lucrări făcute de mântuială”. Municipalitatea a explicat, în replică, că, la acel moment, proiectul nu era încă finalizat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: