Șefa Consiliului Audiovizualului Liliana Vițu a semnalat mai multe probleme în ceea ce privește coordonarea și monitorizarea posturilor din autonomia găgăuză. Într-un interviu pentru NM, aceasta a menționat că soluțiile trebuie luate la nivel politic.
În UTA Găgăuzia, licența de emisie este acordată de către executivul local. Aceasta a menționat că a efectuat recent o vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu conducerea Adunării Populare a Găgăuziei, cu reprezentanții Executivului găgăuz, cu observatorii consiliului postului de televiziune GRT, managementul GRT și cu redactorii.
„Au probleme cu legislația locală, care este învechită și nu mai corespunde Codului actual (licența pentru activitatea posturilor TV și operatorilor de cablu din Găgăuzia nu este acordată de CA, ci de executiv). Aici trebuie luate decizii la nivel politic. Licența de emisie pe teritoriul autonomiei este acordată de autoritățile Găgăuziei. Însă asta nu înseamnă că nu trebuie respectate prevederile Codului, nu trebuie să se supună deciziilor autorităților centrale. Cred că trebuie să existe decizii politice, care să oferă răspunsuri la întrebări. Acum acolo nu există un CA propriu. Este nevoie de el sau nu? Însă trebuie să coordonăm împreună. Atunci apare întrebarea: dacă ei emit licența, cine trebuie să monitorizeze respectarea legislației – ei, noi sau împreună?”, a relatat șefa CA.
Liliana Vițu s-a referit la Găgăuzia și în contextul mass media destinată minorităților etnice. Aceasta a relatat că a aflat că jurnaliștii unui post de televiziune, atunci când pun întrebări trecătorilor, le adresează întrebări în rusă, după care ascultă răspunsurile, le traduc în găgăuză, după care intervievații repetă traducerea în fața camerelor de filmat.
„Am fost la Comrat. Redactorii unei televiziuni locale ne-au povestit că au o mare problemă cu contentul în limba găgăuză, pentru că majoritatea tinerilor vorbesc limba rusă. Redactorii ne-au mai povestit că încearcă să promoveze limba găgăuză, însă se confruntă cu următoarea situație. Jurnaliștii merg să ia voxuri (sondaj de opinii pe stradă) iar oamenii le răspund în rusă. Jurnaliștii îi roagă să răspundă în găgăuză, însă oamenii spun că nu știu cum să se exprime corect. Atunci reporterii îi întreabă în rusă, apoi le traduc în găgăuză, iar apoi oamenii vorbesc în fața camerei în găgăuză. Asta pentru că au nevoie de o anumită cotă de transmisiune în găgăuză”, a mai spus Liliana Vițu.
