Андрей Мардарь, NewsMaker.md

Consiliul Audiovizualului, fără pârghii în Găgăuzia. Vițu: Este nevoie de decizii la nivel politic

Șefa Consiliului Audiovizualului Liliana Vițu a semnalat mai multe probleme în ceea ce privește coordonarea și monitorizarea posturilor din autonomia găgăuză. Într-un interviu pentru NM, aceasta a menționat că soluțiile trebuie luate la nivel politic.

În UTA Găgăuzia, licența de emisie este acordată de către executivul local. Aceasta a menționat că a efectuat recent o vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu conducerea Adunării Populare a Găgăuziei, cu reprezentanții Executivului găgăuz, cu observatorii consiliului postului de televiziune GRT, managementul GRT și cu redactorii.

Au probleme cu legislația locală, care este învechită și nu mai corespunde Codului actual (licența pentru activitatea posturilor TV și operatorilor de cablu din Găgăuzia nu este acordată de CA, ci de executiv). Aici trebuie luate decizii la nivel politic. Licența de emisie pe teritoriul autonomiei este acordată de autoritățile Găgăuziei. Însă asta nu înseamnă că nu trebuie respectate prevederile Codului, nu trebuie să se supună deciziilor autorităților centrale. Cred că trebuie să existe decizii politice, care să oferă răspunsuri la întrebări. Acum acolo nu există un CA propriu. Este nevoie de el sau nu? Însă trebuie să coordonăm împreună. Atunci apare întrebarea: dacă ei emit licența, cine trebuie să monitorizeze respectarea legislației – ei, noi sau împreună?”, a relatat șefa CA.

Liliana Vițu s-a referit la Găgăuzia și în contextul mass media destinată minorităților etnice. Aceasta a relatat că a aflat că jurnaliștii unui post de televiziune, atunci când pun întrebări trecătorilor, le adresează întrebări în rusă, după care ascultă răspunsurile, le traduc în găgăuză, după care intervievații repetă traducerea în fața camerelor de filmat.

Am fost la Comrat. Redactorii unei televiziuni locale ne-au povestit că au o mare problemă cu contentul în limba găgăuză, pentru că majoritatea tinerilor vorbesc limba rusă. Redactorii ne-au mai povestit că încearcă să promoveze limba găgăuză, însă se confruntă cu următoarea situație. Jurnaliștii merg să ia voxuri (sondaj de opinii pe stradă) iar oamenii le răspund în rusă. Jurnaliștii îi roagă să răspundă în găgăuză, însă oamenii spun că nu știu cum să se exprime corect. Atunci reporterii îi întreabă în rusă, apoi le traduc în găgăuză, iar apoi oamenii vorbesc în fața camerei în găgăuză. Asta pentru că au nevoie de o anumită cotă de transmisiune în găgăuză”, a mai spus Liliana Vițu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24

Serviciile secrete rusești susțin, fără dovezi, că NATO s-ar pregăti să implice Moldova într-un război cu Rusia

Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a publicat pe 14 iulie un comunicat în care spune că NATO s-ar pregăti să implice Republica Moldova într-o confruntare militară cu statul rus. Instituția sugerează că din acest motiv se realizează proiecte de infrastructură și se conectează infrastructura de transport de cea europeană. SVR nu a prezentat nicio dovadă care să-i susțină argumentele.

Potrivit informațiilor primite de către SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei), NATO se pregătește activ să implice Moldova într-un posibil conflict armat cu Rusia. La Bruxelles s-a luat decizia de a accelera transformarea acestei țări într-un „cap de pod avansat al alianței pe flancul estic, ținând cont de înaintarea forțelor armate ruse în Ucraina””, .

Instituția a menționat că NATO ar transforma țara noastră într-un „poligon militar”.

Se încearcă adaptarea teritoriului moldovenesc pentru transferul operativ al trupelor NATO spre granițele Rusiei. În acest scop, sunt implementate proiecte de trecere la ecartamentul feroviar european și de sporire a capacității de transport a podurilor. Se construiesc huburi logistice, depozite mari și platforme pentru concentrarea tehnicii de luptă. Aerodromurile de la Mărculești și Bălți, aflate în apropierea teatrului de operațiuni din Ucraina, sunt modernizate în vederea primirii unui număr semnificativ de avioane militare și de transport. Totuși, potrivit planului de la Bruxelles, în cazul unui conflict direct între NATO și Rusia, principala lovitură ar urma să fie suportată de moldoveni. Ei ar trebui să devină „carne de tun” în desfășurarea luptelor cu trupele ruse. (…) Regimul comprador al M. Sandu este gata să satisfacă toate cererile Occidentului, numai să nu fie îndepărtat de la „sursa de bani””, se arată în comunicatul SVR.

NM a solicitat comentarii de la Ministerul Afacerilor Externe și Guvern, însă, deocamdată, nu am primit vreun răspuns.

Precizăm că, în ultima perioadă, atacurile hibride ruse la adresa Republicii Moldova s-au intensificat. În aprilie a devenit cunoscut public că rețelele rusești „Matrioșka” și „Pravda” desfășoară pe rețelele de socializare campanii de dezinformare împotriva țării noastre, fiind folosită în special imaginea președintei Maia Sandu. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat atunci că Rusia investiseră deja 200 de milioane de euro în aceste campanii de dezinformare. Potrivit lui, scopul lor este influențarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: