Poliția „presează” găgăuzii să semneze protocoale? Cernăuțeanu: „Nu e abuz. Vor fi trași la răspundere”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a declarat, în cadrul unui briefing susținut la 11 aprilie, că a primit apeluri din mai multe localități din autonomie, în care oamenii se plâng că ar fi intimidați de poliție pentru a semna protocoale privind primirea banilor pentru votul la alegeri. În replică, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a menționat pentru NewsMaker că acțiunile poliției sunt bazate pe prevederi legale.

„Nu semnați astfel de contracte goale, nu semnați astfel de protocoale. Este o înșelătorie, pur și simplu sunteți induși în eroare”, a spus Constantinov. El a adăugat că, din câte cunoaște, „niciun locuitor din Găgăuzia nu a primit bani pentru vot”.

Totodată, Constantinov a afirmat că sumele de bani primite de zeci de mii de locuitori din Găgăuzia înainte de alegeri continuă să fie distribuite, dar ar proveni sub formă de ajutoare „din partea prietenilor din Rusia”, fără condiționări sau îndemnuri de a vota pentru un anumit candidat.

În replică, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a menționat pentru NewsMaker că, deși nu a văzut încă declarațiile lui Constantinov, acțiunile poliției sunt bazate pe prevederi legale. Șeful IGP a precizat că în cadrul unui dosar penal privind corupția electorală au fost identificate 140.000 de persoane corupte care vor răspunde conform legii.

„Conform acțiunilor care au fost comunicate anterior, acei cetățeni, în privința cărora este demonstrat probatoriu că au primit bani în scopul coruperii electorale, vor fi trași la răspundere în baza articolului 47, alineatul 1 din Codul contravențional. Nu este ceva abuziv. Este ceva reglementat de lege, care se aplică în raport cu cei care nu au respectat legea la perioada respectivă. Au neglijat-o, crezând că legea nu va fi aplicată“, a declarat Cernăuțeanu.

Anterior, Centrul Național Anticorupție (CNA) a aplicat amenzi în valoare totală de peste 6.150.000 de lei pentru cazuri de corupere electorală pasivă, potrivit unui comunicat emis pe 15 noiembrie 2024.

Sancțiunile au vizat persoane care au pretins, acceptat sau primit, direct sau prin intermediari, bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje necuvenite, în scopul influențării exercitării drepturilor electorale.

Amenzile aplicate în astfel de cazuri au variat între 25.000 și 37.500 de lei, fiind rezultatul proceselor-verbale recepționate de la Inspectoratul General al Poliției (IGP).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: