„Moldova-Concert” este un pilon de referință în viața culturală a Republicii Moldova, stabilind standarde înalte și organizând concerte memorabile, de mare anvergură.
Pe platforma lansată de „Moldova-Concert” – cultural.md – spectatorii pot găsi rapid și comod bilete online la cele mai importante evenimente.
Site-ul cultural.md oferă o experiență simplă și plăcută pentru utilizatori, fiind accesibil pentru toți. Acesta reflectă identitatea, misiunea și valorile instituției.
„Moldova-Concert” a combinat pasiunea pentru evenimente cu cele mai noi tehnologii, pentru o relație directă și transparentă cu publicul.
Platforma cultural.md este adaptată specificului evenimentelor „Moldova-Concert” și publicului fidel, devenind un canal oficial de informare și vânzare a biletelor.
Lansarea acestei platforme reprezintă un pas important în procesul de modernizare și digitalizare a activității „Moldova-Concert”.
„Moldova-Concert” este cea mai importantă organizație concertistică, ce se ocupă de managementul renumitelor colective:
Orchestra Națională de Muzică Populară „Lăutarii”, dirijor – Corneliu Botgros
Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Fluieraș”, condus de Edgar Ștefăneț, coregraf – Iurie Bivol
Orchestra de Muzică Populară „Mugurel”, în frunte cu Ion Dascăl
Formația „Noroc”
Formația „Millenium”
Ansamblul de cântece și dansuri populare găgăuze „Kadînja”
Ansamblul de cântece și dansuri populare bulgărești „Rodoliubie”
„Circul din Chișinău” și Palatul Național „Nicolae Sulac” fac parte din familia
„Moldova-Concert”.
Instituția are o mare importanță în dezvoltarea domeniului cultural din Republica Moldova.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Fosta viceprimară a Chișinăului și șefa organizației municipale a MAN, Irina Gutnic, a intrat într-un conflict deschis cu Ion Ceban, despre care spune că ar fi un pericol pentru Chișinău și pentru întreaga țară. Ea îl acuză pe edil că a transformat Primăria într-un „SRL personal”, în care angajații sunt nevoiți să muncească șapte zile din șapte pentru imaginea primarului. Mai mult, Gutnic susține că în „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN) ar exista o ruptură. În replică, Ion Ceban a acuzat-o pe fosta sa colegă că ar executa indicații venite din exterior și chiar a sugerat cine s-ar afla în spatele acestora. Este, probabil, primul scandal major din interiorul relativ tinerei formațiuni MAN. NewsMaker explică ce consecințe ar putea avea acest conflict și de ce avantajează partidul de guvernare PAS.
Ruptură în MAN?
Pe 11 mai, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat demiterea viceprimarei Irina Gutnic. Informația a fost publicată pe canalul său de Telegram, fără alte explicații. Până în prezent, motivele demiterii nu au fost făcute publice.
Irina Gutnic a fost, timp de mai mulți ani, una dintre figurile-cheie ale Primăriei și ale echipei lui Ceban. Ea a devenit viceprimară în 2022, fiind numită prin dispoziția primarului după ce Consiliul Municipal Chișinău i-a respins candidatura de două ori. Gutnic avea un rol important și în partidul edilului. Ea conducea organizația teritorială Chișinău – cea mai mare structură din cadrul MAN. Toate acestea arată că ea făcea parte din cercul apropiat al primarului capitalei.
IPN
Pe 13 mai, Gutnic a susținut o conferință de presă în care a declarat că a aflat despre demitere din presă și că va contesta decizia în instanță – nu pentru a reveni în Primărie sub conducerea lui Ceban, ci pentru a demonstra că „legea trebuie respectată”.
Potrivit Irinei Gutnic, Primăria s-a transformat într-un „SRL al unei singure persoane”, în care întregul aparat administrativ lucrează pentru imaginea lui Ion Ceban. Într-adevăr, imaginea primarului și a instituției este promovată intens prin reclame online și în transportul public, bannere cu realizările Primăriei amplasate în toate sectoarele capitalei, flashmoburi cu participarea angajaților și chiar mesaje audio cu vocea lui Ceban difuzate în transportul public.
În plus, Gutnic l-a acuzat pe Ion Ceban de un stil autoritar de conducere atât a Primăriei, cât și a partidului, și l-a numit un „pericol pentru Chișinău și pentru întreaga Republică Moldova”. Ea a susținut că există numeroase nemulțumiri față de politica promovată de Ceban, atât în interiorul Primăriei, cât și în cadrul MAN, și a avertizat că plecarea sa din partid nu va fi ultima.
Primarul capitalei a declarat că nu intenționează să răspundă „unei doamne supărate că nu mai deține o funcție”, care a ales să-și expună public nemulțumirile. Potrivit lui Ion Ceban, Gutnic ar acționa la indicația unor forțe din exterior și, după cum a lăsat să se înțeleagă, legăturile ar duce către partidul de guvernare PAS și, personal, către fostul ministru Andrei Spînu. În replică, Gutnic a declarat că nu a avut niciodată vreo legătură cu Spînu, cu excepția perioadei dinaintea alegerilor prezidențiale din 2024, când echipele lui Ceban și Maia Sandu au coordonat întâlnirea dintre cei doi și celebra fotografie comună.
Facebook/Maia Sandu
Viceprimarul lui Ion Ceban, Victor Pruteanu, a intervenit în apărarea primarului și a liderului MAN. Acesta a declarat că, pe parcursul colaborării lor, nu a auzit-o niciodată pe Irina Gutnic criticându-l pe Ceban sau pe colegii din echipă. Pruteanu a spus că îi este „rușine” de comportamentul fostei sale colege și a adăugat că, după conferința de presă susținută de Gutnic, are și mai multe întrebări: „Dacă totul era atât de dezastruos, de ce a tăcut atâția ani? Dacă nu era revocată din funcție, tăcea mai departe? Ion Ceban nu era un pericol până luni la amiază și, brusc, a devenit după asta?”.
Totuși nu este un primar proeuropean?
Una dintre principalele critici formulate de Gutnic a vizat poziția lui Ion Ceban față de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Potrivit ei, membrii partidului au crezut în imaginea proeuropeană promovată de primar, însă ulterior și-au dat seama că au fost naivi.
Ion Ceban și-a început cariera politică drept politician prorus. El a făcut parte inițial din Partidul Comuniștilor, iar ulterior din Partidul Socialiștilor (PSRM). De-a lungul timpului, politicianul s-a pronunțat în repetate rânduri în favoarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică și la Uniunea Vamală. În 2019, Ceban a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău candidând din partea socialiștilor proruși, însă deja încerca să se distanțeze atât de PSRM, cât și de subiectele geopolitice. După victorie, el a părăsit partidul și a promis că nu va politiza activitatea Primăriei Chișinău. Totuși, doar un an mai târziu, a lansat partidul MAN. Noua sa formațiune a fost prezentată drept una proeuropeană, lucru care i-a surprins atât pe adversarii politici, cât și pe alegători. Mulți au pus la îndoială sinceritatea noii sale poziționări, iar Ceban a fost nevoit, în repetate rânduri, să-și demonstreze orientarea proeuropeană.
„Desigur, concurenții lui Ceban au lovit exact în acest punct. Declarau că MAN nu este un partid proeuropean, ci un proiect al Kremlinului”, spune politologul Ion Tăbârță. Totodată, el consideră că Ceban însuși a oferit parțial motive pentru asemenea declarații, mai ales atunci când înaintea alegerilor parlamentare din 2025 a creat pe neașteptate blocul „Alternativa”.
Tudor Mardei / NewsMaker
„Alternativa”, piatră de poticnire?
Despre blocul „Alternativa” a vorbit și Gutnic. Potrivit ei, echipa a aflat despre crearea acestuia cu 10 minute înainte de anunțul public, iar Ceban le-ar fi spus colegilor că această decizie nu a fost luată de el. „În interiorul echipei exista o nemulțumire profundă”, a povestit Gutnic. Ea a menționat că acest lucru a devenit una dintre dovezile nesincerității viziunilor proeuropene ale primarului.
Blocul „Alternativa” era format din partidul MAN, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) al fostului premier Ion Chicu, partidul „Congresul Civic”, unul dintre cofondatorii căruia este Mark Tkaciuk, precum și fostul procuror general și candidat la prezidențiale Alexandr Stoianoglo. Tkaciuk este fost comunist, iar Stoianoglo a candidat la prezidențiale cu sprijinul PSRM-ului prorus. Acest lucru a generat discuții despre orientarea prorusă a blocului, în pofida faptului că liderii săi au declarat în repetate rânduri despre aspirațiile proeuropene ale formațiunii.
Partidul lui Ion Ceban avea, în mod evident, rolul principal în cadrul blocului „Alternativa”. Acest lucru era sugerat atât de asemănarea dintre denumirile partidului și ale blocului, cât și de continuitatea stilistică și de imagine. După alegerile parlamentare, membrii blocului au format o fracțiune comună în Parlament. În aprilie, Ion Ceban a anunțat retragerea MAN din „Alternativa”, deși deputații formațiunii au rămas în continuare în fracțiunea parlamentară. Tot atunci, edilul s-a distanțat de declarațiile foștilor parteneri politici. Ulterior, atât blocul, cât și fracțiunea parlamentară au fost părăsite de partidul „Congresul Civic” și de Mark Tkaciuk.
Analistul politic Ian Lisnevschi consideră că destrămarea blocului „Alternativa” a influențat politica moldovenească mai mult decât actualul scandal cu Gutnic: „Acest lucru a schimbat configurația politică din Moldova. «Alternativa» a reușit să unească oameni cu viziuni diferite. Dar, în final, blocul s-a destrămat”.
Ion Tăbârță a menționat că anume de la „Alternativa” au început și problemele de imagine ale lui Ceban: „Blocul a arătat un rezultat modest la alegerile parlamentare”.
Ce urmează?
Ion Tăbârță consideră că actualul scandal va lovi imaginea primarului. „De declarațiile lui Gutnic, fără îndoială, vor profita concurenții lui Ceban. Acest lucru poate afecta atât imaginea primarului, cât și MAN”, a menționat expertul. Totodată, el susține că următoarele declarații ale lui Gutnic și reacțiile altor membri ai MAN vor fi decisive pentru a înțelege amploarea situației: „Este important să înțelegem dacă într-adevăr există o ruptură în MAN sau este vorba doar despre un conflict personal între Ceban și Gutnic”.
Ian Lisnevschi consideră că actualul conflict nu va afecta prea mult imaginea partidului. „La noi nu prea se crede în «foști». Când pe cineva îl exclud de undeva, iar acea persoană începe să-i demaște pe toți, acest lucru provoacă mai multe întrebări: de ce nu a plecat mai devreme? De ce nu a vorbit mai devreme? Așa că aici nu există prea multă încredere”, a explicat expertul. El a mai menționat că în Moldova memoria politică este foarte scurtă: „Peste două-trei zile toți vor uita despre asta”.
Totodată, Ian Lisnevschi consideră că acest conflict va fi exploatat politic de adversarii lui Ion Ceban, în special de partidul de guvernare PAS. Cu toate acestea, expertul susține că atacurile venite din partea puterii ar putea, din contra, să avantajeze MAN. „Când un partid cu un anti-rating mare critică pe cineva, acest lucru, dimpotrivă, ridică ratingul partidului criticat. Critica PAS la adresa primarului ar fi fost actuală dacă partidul de guvernare ar fi demonstrat rezultate în țară. Dar acest lucru nu s-a întâmplat doar cu PAS. Același lucru se întâmpla și cu Igor Dodon atunci când era președinte. Era suficient să critice pe cineva – și ratingul acelei persoane creștea”.
PAS
Reprezentanții PAS au comentat deja conflictul, însă într-un ton rezervat, sugerând că declarațiile Irinei Gutnic nu aduc nimic nou. Deputatul Lilian Carp, fost contracandidat al lui Ion Ceban la alegerile pentru Primăria Chișinău și actual președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică, a declarat că afirmațiile fostei viceprimare confirmă lucrurile despre care PAS „vorbește de ani de zile” în legătură cu edilul capitalei.
Situația se poate schimba dacă Irina Gutnic va publica într-adevăr dovezile pe care spune că le deține împotriva lui Ion Ceban – inclusiv documente interne de partid, rapoarte, corespondență și informații despre finanțarea MAN, proiectele și legăturile acestuia. Fosta viceprimară a promis deja că va face publice aceste materiale, însă, întrebată despre dovezi, răspunde deocamdată evaziv: „Toate la timpul lor.”
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Bucureștiul pledează pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina și Balcanii de Vest. Autoritățile române consideră că extinderea UE va face blocul comunitar mai puternic pe plan economic și va consolida securitatea statelor sale membre. Afirmațiile au fost făcute de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, înainte de începerea reuniunii Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care are loc la Chișinău vineri, 15 mai.
Oana Țoiu a declarat că, înainte de reuniunea Comitetului de Miniștri, a participat la un mic dejun de lucru privind integrarea europeană a Republicii Moldova, alături de ceilalți miniștri de externe prezenți la Chișinău și ambasadori. Acesta a fost găzduit de președinta Maia Sandu.
Oficiala a reiterat că Bucureștiul susține aderarea Republicii Moldova la UE și pledează pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere. Totodată, autoritățile române sprijină, de asemenea, avansarea procesului de negocieri cu Ucraina și statele din Balcanii de Vest.
„Este poziția României că este momentul să deschidem capitolele de negociere. (…) Este momentul să facem asta pentru că nu vorbim doar de o responsabilitate pentru R. Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate de a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest. Vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană la dat, vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume, asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările, în timp, să mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state. Și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a spus Oana Țoiu.
Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.
Până acum, deschiderea formală a clusterelor de negociere a fost blocată de opoziția Guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Orban, considerat apropiat Kremlinului, a declarat în repetate rânduri că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, ar putea atrage UE în război.
În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, desfășurate în aprilie, Orban și partidul său, Fidesz, au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul formațiunii, Peter Magyar, a devenit prim-ministru. Noul lider de la Budapesta a semnalat că nu se va opune avansării procesului de negociere, ceea ce a relansat discuțiile privind deschiderea formală a clusterelor de aderare.
Pe 9 mai, în timpul unei vizite la Chișinău, președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a reiterat că deschiderea formală a primului cluster de negocieri cu Republica Moldova în iunie rămâne o prioritate pentru președinția Consiliului UE, deținută în prezent de Cipru.
În contextul blocajului electoral din Găgăuzia, reprezentanții Adunării Populare sunt aproape de a accepta regulile. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta Maia Sandu la ediția din 14 mai a emisiunii „Территория свободы” de la Rlive. Potrivit șefei statului, s-a stabilit că, după aceste alegeri, Chișinăul și Comratul vor lucra pentru a îmbunătăți desfășurarea scrutinelor din Găgăuzia, dat fiind faptul că în regiune sunt mai multe probleme decât cele discutate astăzi. Totodată, Maia Sandu și-a exprimat speranța că, la următorul format, „va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară”, în caz contrar „va avea de pierdut doar autonomia”.
„Pentru noi este foarte important ca în Găgăuzia să fie alegeri libere și legale. Noi știm ce s-a întâmplat în anul 2023. Vrem ca oamenii din Găgăuzia să aleagă cine îi va reprezenta în Adunarea Populară, dar nu Șor sau altcineva de la Moscova. Adunarea Populară, din păcate, a decis că… a fost o comisie pe alegeri pe care ei au anulat-o și acum încercau să creeze comisia în afara oricăror reguli. (…) Sunt reguli și toți trebuie să respecte regulile”, a declarat Maia Sandu.
Ulterior, șefa statului a vorbit despre întrevederile cu reprezentanții din regiune. „Noi ne-am întâlnit de două ori pentru că, din păcate, înainte de aceasta ei nu s-au putut înțelege cu Comisia centrală electorală din Chișinău. După aceste întâlniri, eu de asemenea i-am invitat pe primari și am propus, împreună cu președintele Parlamentului, ca ei să creeze un grup de lucru comun, pentru ca acolo să fie și primarii, pentru că ei reprezintă satele și orașele din Găgăuzia. Din ceea ce am înțeles de la ultima ședință, acolo este foarte aproape ca și Comisia centrală electorală să accepte, și ei să accepte aceste reguli. (…) Comisia centrală electorală are reguli, dar sunt aproape ca reprezentanții Adunării Populare să accepte aceste reguli”, a comunicat Maia Sandu.
Potrivit șefei statului, în regiune „sunt mai multe probleme”. „Dar noi ne-am înțeles că, după aceste alegeri, ne vom așeza și acest grup de lucru va continua să lucreze pentru a îmbunătăți desfășurarea alegerilor din Găgăuzia, pentru că acolo sunt mai multe probleme decât cele pe care le discutăm astăzi”, a menționat președinta.
Maia Sandu a mai spus că sunt discuții și despre faptul că „din păcate am pierdut timp”. „Pentru că ei, nu toți, dar mulți politicieni locali din Găgăuzia nu au o altă agendă decât că „Chișinăul e rău”, „Chișinăul e vinovat”. (…) Noi sperăm că, la următorul format, va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară, pentru că din aceasta va avea de pierdut doar autonomia, nu că Chișinăul. Da, pentru Chișinău, desigur, că este o problemă că, iată, au loc astfel de scandaluri. (…) În pofida faptului cum va fi Adunarea Populară, (…) vor fi deschiși la cooperare sau nu, cel mai important este ca să fie o alegere a oamenilor din Găgăuzia. Ca să nu fie alegeri la care oamenii vor primi bani și să le spună pentru cine să voteze. Aceasta este cea mai importantă problemă pe care noi astăzi trebuie să o rezolvăm, dar ulterior deja vom vedea și sperăm că va fi o deschidere pentru ca să fie îmbunătățit dialogul”, a conchis șefa statului.
Detalii despre blocajul din Găgăuzia
Menționăm că mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.
Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.
Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.
Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.
Pe 26 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul APG ar fi indus de Kremlin și „pionii” oligarhului fugar Ilan Șor.
Consultările desfășurate
În aprilie, Maia Sandu și Igor Grosu au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale. În urma consultărilor s-a convenit crearea unui grup de lucru. În același timp, președintele Parlamentului a spus că reprezentanții autonomiei găgăuze trebuie să elaboreze „ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile” – un document privind particularitățile alegerilor în autonomie, pentru a fi posibilă desfășurarea alegerilor în acest an. Detalii AICI.
Pe 11 mai, Maia Sandu și Igor Grosu au avut noi consultări. La acestea au participat deputați ai Adunării Populare, deputați de la Chișinău, precum și reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. Urmare a acestora, Igor Grosu a spus că, în câteva zile, va fi prezentat un proiect de decizie cu toate particularitățile alegerilor din Găgăuzia. Detalii AICI.
Președintei Maia Sandu îi va fi înmânat pe 19 mai, la Strasbourg, Ordinul European pentru „contribuția semnificativă la integrarea europeană și promovarea valorilor UE”. Printre laureații acestei distincții se numără Angela Merkel, Lech Walesa și Volodimir Zelenski.
Moldova și UE
Eurodeputatul Siegfried Mureșan a declarat că Moldova ar putea primi câteva miliarde de euro din bugetul UE pentru perioada 2028–2034 destinat țărilor candidate. Potrivit lui, Parlamentul European propune majorarea cu 10% a fondului de sprijin, care constituie 40 miliarde euro, și rezervarea pentru fiecare țară a „unei sume concrete”, în funcție de progresul reformelor.
Proteste: MAE, penitenciar
Deputații Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, au organizat un protest în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău în timpul vizitei ministrului de externe al Norvegiei. Participanții la acțiune au declarat că autoritățile „nu întreprind măsuri” pentru repatrierea unui locuitor din Briceni, reținut în Ucraina pentru a fi mobilizat.
Iar susținătorii Evghenia Guțul s-au adunat în fața Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, la a treia aniversare a victoriei acesteia în alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, și au cerut eliberarea ei.
Găgăuzia și SUA
Însărcinatul cu afaceri al SUA în Moldova, Nick Pietrowicz, a vizitat între timp Găgăuzia și s-a întâlnit cu primarul Comratului, Serghei Anastasov. Pietrowicz a remarcat că Comratul este „inima Găgăuziei”, cunoscută pentru „tradițiile bogate și patrimoniul cultural măreț”.
Chișinău și Tiraspol
Președintele și secretarul general al OSCE s-au întâlnit la Bender cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. În aceeași zi, cu sprijinul misiunii OSCE, grupurile de lucru de pe cele două maluri ale Nistrului au organizat prima ședință din aproape ultimii doi ani. Chișinăul a cerut din nou lichidarea posturilor ilegale de control, iar Tiraspolul s-a plâns de „deciziile unilaterale” ale autorităților constituționale.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat, la rândul său, că șansele pentru reintegrarea Transnistriei sunt astăzi „mai mari ca niciodată”. El a precizat că nu cunoaște termene exacte, însă autoritățile doresc să rezolve această problemă cât mai repede posibil.
Fosta viceprimară a Chișinăului, Irina Gutnic, a depus o plângere la Centrul Național Anticorupție (CNA) împotriva primarului capitalei și liderului MAN, Ion Ceban. Ea l-a acuzat de „abuz de putere” și a anunțat că pregătește o acțiune în instanță.
Acesta este, probabil, primul scandal serios din cadrul relativ tinerei formațiuni MAN. NM a explicat la ce ar putea duce această situație și de ce este ea avantajoasă pentru partidul de guvernare PAS.
„Avem întrebări” pentru rectorul UTMRectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel Bostan, a vorbit într-un nou episod al podcastului „Avem întrebări” despre modul în care universitatea combate fenomenul cumpărării diplomelor, de ce UTM are nevoie de studenți străini, dacă profesiile inginerești vor dispărea din cauza inteligenței artificiale și de ce a decis să candideze pentru un al treilea mandat de rector. Detalii – în interviul „Funcția de rector nu se transmite ca în Coreea de Nord”.
Pe scurt
Comisia parlamentară pentru securitate națională va organiza audieri închise privind tragedia din unitatea militară de la Cahul, unde a murit un adolescent de 16 ani. Vor putea participa doar persoanele care au acces la secretul de stat.
În Penitenciarul nr. 3 din Leova, deținuții au intrat în greva foamei după efectuarea unor percheziții. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că verificările au avut loc pentru combaterea „influenței criminale”.
Luptătorii moldoveni de stil greco-roman Vadim Țarelungă și Vlad Duminică au câștigat medalii de bronz la Campionatul European pentru sportivi sub 17 ani, desfășurat în Bulgaria.
Turiștii din Moldova se plâng de taxe suplimentare pentru vacanțele deja achitate – potrivit clienților, operatorii turistici cer plăți adiționale între 30 și 80 euro pentru zboruri, din cauza scumpirii combustibilului.
Pe 14 mai a avut loc cea de-a doua semifinală a Eurovision Song Contest 2026. În urma votului, alți 10 concurenți au obținut un loc în finală. Printre aceștia se numără România și Ucraina.
Pe lângă România și Ucraina, în finală s-au mai calificat Bulgaria, Norvegia, Australia, Malta, Cipru, Albania, Danemarca și Cehia. Trei dintre participanți – reprezentanții Franței, Regatului Unit și Austriei – s-au calificat automat în finală.
Amintim că, după prima semifinală, care a avut loc pe 12 mai, s-au calificat în marea finală Republica Moldova, Grecia, Finlanda, Belgia, Suedia, Israel, Serbia, Croația, Lituania și Polonia. Pe lângă aceștia, reprezentanții Italiei și Germaniei, care fac parte din „Big 4”, s-au calificat direct în finală.
Marea finală va avea loc pe 16 mai și va reuni 25 de țări.
Republica Moldova este reprezentată la Eurovision Song Contest 2026 de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova!”. Vezi AICI evoluția artistului din prima semifinală. Menționăm că finala Eurovision va fi transmisă live pe 16 mai, începând cu ora 22:00, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chișinău.
