Posturile de televiziune RTR Moldova și NTV Moldova au fost amendate pentru felul cum au reflectat evenimentele din Ucraina, în contextul războiului. Decizia a fost luată pe 17 martie, în ședința Consiliului Audiovizualului (CA), informează portalul Media-Azi.md
CA a amendat postul de televiziune RTR Moldova cu 10.000 de lei pentru încălcările depistate în buletinul „Vesti Nedeli”, privind evenimentele din Ucraina, și cu aceeași sumă pentru faptul că nu a prezentat înregistrările solicitate de Autoritate. NTV Moldova, care a admis mai multe erori într-un buletin de știri, inclusiv în subiectul cu privire la presupuse laboratoare biologice „americane” în Ucraina, a fost sancționat cu 25.000 de lei și cu avertizare publică.
RTR Moldova
Primul subiect a vizat examinarea rezultatelor monitorizării a șase buletine de știri din luna februarie care au fost difuzate de RTR Moldova și o emisiune „Vesti Nedeli”, preluată din Federația Rusă.
„Rezultatele monitorizării au arătat că atât în programele informative locale, cât și în programul retransmis Vesti Nedeli, majoritatea subiectelor cu referire la evenimentele din Ucraina sunt reflectate unilateral, cu acuzații neprobate, amestec dintre fapte și opinii, informațiile fiind prezentate părtinitor. Totodată, a doua sursă sau sursa alternativă fie a fost omisă, fie este prezentată formal”, se menționează în raportul CA.
Experții media au depistat, de asemenea, că în ediția retransmisă a emisiunii Vesti Nedeli, autorul a utilizat frecvent sintagma „naziști ucraineni”, iar din afirmațiile lui nu era clar la cine se referă – la un grup politic sau un grup etnic. „Aceasta expresie poate fi tratată ca o încercare de a incita la ură”, potrivit raportului de monitorizare.
Astfel, CA a sancționat cu 10.000 de lei RTR Moldova pentru încălcarea prevederii privind asigurarea imparțialității, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică. Cu aceeași sumă postul a fost amendat pentru neprezentarea înregistrărilor video.
NTV Moldova
Al doilea raport a vizat postul de televiziune NTV Moldova. CA a examinat patru subiecte din cadrul buletinului de știri difuzat în seara de 9 martie. În unul din ele, intitulat „Ucraina, poligon biologic” postul a scris despre presupusele „laboratoare biologice americane din Ucraina”, citând-o greșit pe secretară generală adjunctă a Departamentului de Stat al SUA, Victoria Nuland.
„În cadrul acestei declarații, Nuland nu a spus că laboratoarele biologice din Ucraina sunt americane, după cum relatează în reportaj NTV Moldova, doar a precizat că Ucraina are facilități de cercetare biologică”, a constatat monitorizarea.
Membrii CA au considerat neadecvat și cuvântul „poligon” din titlul știrii, care sugerează un teren special amenajat și destinat antrenamentelor, exercițiilor și putea induce în eroare cetățenii. CA a adăugat că în știre sunt prezentate pozițiile Chinei și Rusiei la subiect, însă lipsește poziția Ucrainei.
Reprezentanții NTV Moldova și-au exprimat dezacordul cu unele constatări stabilite în raportul CA, iar în privința subiectului despre laboratoarele biologice au spus că nu au oferit poziția Ucrainei pentru că aceasta nu ar fi existat în acel moment. Membrii CA au menționat însă că s-au uitat la buletinele de știri din următoarele zile de la NTV Moldova și nu au văzut ca postul să prezinte și poziția Ucrainei.
Astfel, membrii CA au avertizat public NTV Moldova și au aplicat trei amenzi pentru informarea incorectă în cadrul acestui buletin de știri – o amendă de 5.000 de lei și două a câte 10.000 de lei fiecare.
Datele oficiale arată că în 2025 numărul fraudelor financiar-bancare online a crescut de aproape trei ori față de anul precedent. În același timp, metodele folosite de escroci devin tot mai sofisticate: de la apeluri false în numele băncilor și aplicații care preiau controlul telefonului, până la fraude investiționale și clonări de voce cu ajutorul inteligenței artificiale.
În această ediție a rubricii „Sfaturile expertului”, discutăm cu Marina Zanoga, Directoare a Ariei Legalitate, Energbank despre cele mai periculoase scheme de fraudă, tehnicile psihologice folosite de escroci și măsurile care ne pot proteja economiile.
Cum explicați această creștere a fraudelor online?
Trăim într-o lume în care telefonul a devenit o extensie a noastră. Băncile, inclusiv Energbank, s-au adaptat acestei realități: oferă acces instant la servicii și tranzacții rapide, exact ceea ce își doresc clienții. Problema este că aceeași comoditate este exploatată de fraudatori.
În paralel, datele personale au devenit o resursă valoroasă. Nume, număr de telefon sau câteva informații din rețelele sociale pot fi suficiente pentru a construi o schemă credibilă. Escrocii de astăzi nu mai sunt indivizi izolați, ci structuri organizate care studiază comportamentul uman și exploatează emoțiile: frica, graba sau dorința de câștig. Pe scurt, digitalizarea a adus confort, dar și o suprafață mult mai mare de atac. Deci avem un drum cu două benzi: digitalizarea accelerată care aduce comoditate și o urmă digitală pe care fiecare dintre noi o lasă zilnic și care, dacă nu e gestionată cu atenție, devine materia primă a escrocilor.
Care sunt cele mai periculoase scheme de fraudă în prezent?
Prima – preluarea dispozitivului. Totul începe cu un link aparent inofensiv: „susține copilul prietenului tău la un concurs”, „ai un colet la poștă, apasă pentru tracking”. Un singur click instalează silențios un software care preia controlul telefonului. O altă variantă și mai înșelătoare: primești un mesaj că aplicația bancară trebuie actualizată urgent. Apeși, ecranul devine negru, pare că se încarcă ceva. De fapt, în acel moment, în fundal rulează tranzacții pe care tu nu le vezi și nu le autorizezi conștient. Uneori frauda merge și mai departe. „Specialistul” care te-a contactat îți oferă să instalezi o aplicație de acces la distanță, gen AnyDesk, ca să „te ajute el direct, mai rapid”. Tonul e cald, răbdător, de om de încredere. În realitate, din acel moment îți predai cheile casei digitale unui infractor care vede tot ce faci pe ecran și poate acționa în locul tău.
A doua – vishing-ul bancar. Primești un apel. Vocea de la capătul firului e calmă, politicoasă, oficială: „Bună ziua, am detectat o tentativă suspectă de accesare a contului dumneavoastră. Pentru a bloca tranzacția și a vă proteja banii, avem nevoie să confirmați codul primit prin SMS.” Mesajul sosește exact în acel moment. Auzind de atâtea fraude, ești tentat să îți securizezi contul. Scenariul e impecabil, dar acel cod este exact cheia pe care fraudatorul o așteaptă. Ce nu știai este că sunetul este falsificat printr-o tehnică numită spoofing. Banca nu sunase niciodată.
A treia – și cea mai devastatoare financiar – este frauda investițională. Din expertiza mea, anume aceste scheme provoacă cele mai mari prejudicii financiare, deoarece escrocii construiesc în timp relații de încredere cu victimele. Totul începe cu recomandarea unei „platforme profitabile” de investiții în crypto, aur sau acțiuni. Victima investește sume mici, vede profituri fictive și ajunge ulterior să transfere economii sau chiar să contracteze credite. În final, platforma și persoana dispar.
Știm că aproximativ 57% dintre fraude implică inginerie socială, escrocii se prezintă drept reprezentanți ai băncilor. Ce nu trebuie să facă niciodată un client, indiferent cât de convingător pare interlocutorul?
Regula de aur este simplă: orice fraudă bine construită are un singur motor – panica. Fraudatorii atacă tehnologiile, dar exploatează oamenii. Din experiența mea, ei sunt adevărați ingineri ai emoției. Folosesc frica, graba și dorința firească de a proteja ceea ce îți aparține. Nu atacă doar sistemele, ci și reacțiile și instinctele umane. De aceea, cel mai important lucru este să nu luați decizii sub presiunea momentului.
Există câteva reguli esențiale:
Nu continuați conversația inițiată de ei. Închideți apelul și sunați înapoi banca, folosind numărul oficial de pe card sau de pe site-ul instituției, nu numărul afișat pe ecran.
Nu oferiți niciodată coduri de confirmare, PIN-uri sau parole. Nicio bancă sau instituție legitimă nu va cere astfel de date.
Nu accesați link-uri primite prin SMS, Telegram, WhatsApp sau email dacă nu sunteți absolut siguri de sursa lor.
Nu instalați aplicații la recomandarea unor necunoscuți, mai ales aplicații de acces la distanță – practic, în acel moment permiteți accesul la propriul dispozitiv.
Nu transferați bani la solicitarea unei persoane apropiate fără să verificați direct autenticitatea mesajului sau apelului.
Nu transferați bani într-un așa-zisul „cont sigur” și nu aduceți numerar în așa-zisul ”loc sigur” de obicei loc public cum ar fi parc, lângă sucursala băncii etc. Este una dintre cele mai frecvente și costisitoare scheme din ultimii ani.
Dacă ar fi să rețineți un singur lucru din acest interviu, acesta este următorul: când situația pare de urgență, opriți-vă, închideți apelul sau mesajul și sunați banca. Trei secunde de calm pot salva economiile de o viață.
Prin ce canale operează cel mai frecvent escrocii și dacă există diferențe în funcție de profilul victimei?
Un mit periculos este că există un profil fix de victimă. Din experiența mea, nimeni nu se află în afara riscului: sunt păcăliți atât oameni cu studii superioare, cât și persoane mai puțin familiarizate cu tehnologia, tineri și vârstnici. De multe ori, cele mai mari pierderi apar chiar în cazul persoanelor informate, surprinse într-un moment de neatenție sau emoție. Fraudatorii aleg canalele foarte țintit, pe baza informațiilor disponibile online. Apelurile telefonice sunt folosite mai des pentru vârstnici, rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie pentru tineri, iar emailul pentru mediul de afaceri. În realitate, vorbim despre o activitate bine organizată, în care rolurile sunt împărțite între cei care colectează date, contactează victima, construiesc încrederea și cei care execută frauda.
Cum schimbă inteligența artificială regulile jocului în fraudele online?
Inteligența artificială schimbă totul. Astăzi, fraudatorii folosesc AI pentru a clona voci în timp real. Vocea poate suna exact ca fiul tău, ca fiica ta sau ca un prieten apropiat. Câteva secunde de audio de pe rețelele sociale sunt suficiente. Există deja cazuri în care părinți au transferat bani după ce au „auzit” vocea copilului lor plângând că a avut un accident. Deepfake-urile video duc lucrurile și mai departe.
Poți „vedea” o față cunoscută într-un apel video. Pentru asemenea cazuri recomandarea mea este să aveți întrebări secrete sau cuvinte stabilite din timp în familie, pe care să le cunoașteți doar voi și să le folosiți în situații de urgență. Este important ca aceste parole să nu poată fi deduse din informațiile publice de pe rețelele sociale. Acum fraudatorul nu mai este un escroc singuratic. Este o organizație cu procese, roluri clare și tehnologii avansate, care lucrează cu volume uriașe de date. Tocmai de aceea, vigilența fiecăruia dintre noi contează atât de mult.
Ce tehnici psihologice folosesc fraudatorii pentru a determina victima să acționeze impulsiv și fără să gândească?
Scopul principal este să oprească gândirea critică și să declanșeze reflexele umane. Ei folosesc orice poate provoca emoții puternice. Creează urgență artificială: „trebuie să acționați acum”, „dacă nu reacționați în următoarele minute, pierdeți totul”. Induc frica: „contul dumneavoastră este compromis”, „cineva vă fură banii chiar acum”. Invocă autoritatea: se prezintă drept angajați ai băncii, polițiști, procurori sau chiar reprezentanți Interpol. Joacă pe sentimentul de reciprocitate, mai ales în fraudele romantice și investiționale. Îți oferă atenție, afecțiune, consultații și câștiguri mici la început pentru a câștiga încrederea. Creează izolare: „nu spuneți nimănui”, „este o anchetă confidențială”. Oferă validare socială: „și alți clienți au făcut asta”, „toți câștigă pe această platformă”. Și, poate cel mai important, creează impresia de căldură și empatie falsă. Tonul este calm, răbdător și prietenos. Exact asta dezarmează oamenii și îi face să lase garda jos.
Va continua….
BIO Marina Zanoga este Directoare a Ariei Legalitate în cadrul B.C. „Energbank” S.A., avocat cu peste 18 ani de experiență și profesionist certificat ACAMS (Association of Certified Anti-Money Laundering Specialists), cu expertiză în domeniile bancar, financiar, al serviciilor de plată, conformității și guvernanței corporative. A oferit consultanță unor instituții financiare, investitori și organizații de top în cadrul unor proiecte complexe și tranzacții de amploare și coordonează activitatea juridică și de guvernanță corporativă în cadrul Energbank. De asemenea, face parte din Consiliul Biroul Istoriilor de Credit.
