Maib optimizează procesul de emitere a garanțiilor bancare digitale – mai rapid, mai simplu, mai comod

Maib anunță o îmbunătățire semnificativă a modului în care clienții pot solicita garanții bancare digitale, reducând pașii, timpul de procesare și efortul necesar. 

Acum, clienții maib business pot obține documentele rapid, de la distanță, fără deplasări la bancă, beneficiind suplimentar de completarea automată a multor câmpuri și de un flux simplificat. Este suficient să:

  1. completați formularul online;
  2. adăugați informațiile suplimentare, descărcați, încărcați cererea semnată electronic si transmiteți*;
  3. primiți garanția digitală semnată prin e-mail.

*Cererea semnată electronic poate fi și transmisă direct la adresa [email protected].

Beneficii directe pentru clienți:

  • timp economisit – peste 70% dintre garanții sunt emise în decurs de 15 – 60 de minute;
  • proces 100% online – de la solicitare până la primirea documentului, fără vizite la bancă;
  • eficiență și sustenabilitate – consum redus de resurse și impact minim asupra mediului.

Victor Cojocari, Product Owner în cadrul Departamentului Creditare Business Banking, maib:

„Astăzi, 95% dintre garanțiile bancare maib sunt procesate exclusiv online. Optimizarea procesului de emitere a garanțiilor bancare este parte din angajamentul nostru de a simplifica viața antreprenorilor. Scopul nostru este ca tot mai mulți clienți să primească garanțiile în doar 15 minute, transformând această viteză în standardul nostru de lucru – un obiectiv ambițios spre care tindem și pentru care lucrăm constant”.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

„Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare”. Maia Sandu, la patru ani de război în țara vecină

Ucraina merită o pace dreaptă. Iar Republica Moldova o va sprijini cu solidaritate neștirbită. Declarațiile au fost făcute de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe 24 februarie la patru ani de război în Ucraina.

„În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă. Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”, se arată în mesajul șefei statului.

Maia Sandu a adăugat că „vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe”. „Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neștirbită”, a mai declarat șefa statului.

***

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși trupele ruse nu controlează în totalitate teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război. Cel mai complicat subiect rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.

sfs.md/foto simbol

Controale la spălătoriile auto din Republica Moldova. Ministrul Mediului: Avem sesizări de la cetățeni

Începând cu luna martie și până în luna mai vor fi verificate toate spălătoriile auto din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, prin această acțiune, autoritățile își propun să afle unde este deversată apa provenită de la spălătorii și să se asigure că aceasta nu poluează mediul.

Potrivit oficialului, în perioada martie-mai, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va verifica toate spălătoriile din țară. „Am inițiat această acțiune amplă în urma multiplelor sesizări din partea cetățenilor. Într-adevăr, trebuie să cunoaștem unde se revarsă toată această cantitate de apă. (…) Prin această acțiune, dorim să ne asigurăm că toată apa revărsată este una tratată, curată și nu prezintă niciun pericol pentru oameni”, a declarat Hajder în seara zilei de 23 februarie.

Potrivit oficialului, o singură spălare poate consuma până la 300 de litri de apă. „Fără sisteme de tratare, detergenții și hidrocarburile ajung direct în sol și în râuri, afectându-ne sănătatea”, a adăugat ministrul, menționând că se va verifica utilizarea sistemelor de filtrare și tratare a apei, existența separatoarelor de hidrocarburi, procesul de deversarea apelor uzate și existența contractelor cu operatorii de evacuare a deșeurilor.

NewsMaker

NM Espresso: În Moldova au fost delapidate fondurile programului «Satul european», Plahotniuc a «desenat» schema furtului miliardului, la Dereneu se vor așeza la masa negocierilor?

Percheziții în Moldova

În Moldova au avut loc 40 de percheziții într-un dosar de delapidare a fondurilor naționale și europene, destinate reparației drumurilor, sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cadrul programului «Satul european». Perchezițiile s-au desfășurat în primăriile din Căușeni, Sângerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și la sediile Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală și al unei companii private din Chișinău.

În dosar au fost reținute cinci persoane.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, comentând perchezițiile, a declarat că «corupția ucide». El a subliniat că astfel de acțiuni «fură siguranța celor care circulă zilnic pe drumuri» și amenință «viitorul copiilor noștri».


Transnistria: deținuți politici, pază, România

După versiunea scrisă a istoriei fostului ministru de interne al Transnistriei, Ghenadi Kuzmiciov, pe care Tiraspolul îl ține în închisoare în pofida unei boli mortale, am publicat și ediția NM_explains pe această temă: «De ce îi trebuie „Sheriff“-ului un Kuzmiciov mort?».

Între timp, liderul nerecunoscutei rmn, Vadim Krasnoselski, a propus scoaterea limitei pentru numărul de agenți de pază pentru foștii conducători ai Transnistriei, invocând «caracterul dinamic al amenințărilor» și «schimbarea situației».

Iar ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a declarat că Rusia trebuie să-și retragă trupele din Transnistria, această poziție devenind una oficială pentru UE. Astfel, potrivit Oanei Țoiu, «locuitorii Transnistriei ar putea avea speranța pentru un viitor european».


Grațierea lui Șepeli: reacții

Ca răspuns la scandalul legat de grațierea de către Maia Sandu a lui Nicolae Șepeli, Administrația Prezidențială a comunicat că Procuratura Generală l-a prezentat drept «victimă a traficului de persoane în Rusia», iar acesta a fost un deținut exemplar și nu fusese condamnat anterior. Scandalul a izbucnit după ce Kievul și Chișinăul au anunțat destructurarea unei grupări criminale care pregătea atentate împotriva unor funcționari ucraineni, iar organizatorul ar fi fost Șepeli, coordonat de serviciile speciale ruse.

Fosta deputată Olesea Stamate a scris, nu fără ironie, că vina pentru cele întâmplate nu ar trebui pusă pe Maia Sandu, ci pe comisia de grațiere, în care «s-au infiltrat spioni ruși». Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, i-a răspuns lui Stamate amintindu-i că și ea «a votat pentru eliberarea unor infractori periculoși».

Iar Blocul «Alternativa» a propus crearea unei comisii parlamentare pentru a clarifica modul în care au fost luate deciziile de grațiere a persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, inclusiv a lui Șepeli.


Bani pentru combaterea dezinformării

Doina Gherman a mai anunțat că Moldova va primi 20 de milioane de euro din partea Danemarcei pentru consolidarea apărării, combaterea dezinformării și dezvoltarea capacităților de reacție în situații de criză. Ea și-a exprimat speranța că investițiile daneze vor deschide noi oportunități pentru economie.


Restricții privind numerarul

Autoritățile nu agreează propunerile opoziției de a relaxa restricțiile introduse anterior în Moldova privind plățile în numerar. Ministerul Finanțelor a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege al Blocului «Alternativa» care prevedea aceste modificări. Atât autorii proiectului, cât și Ministerul Finanțelor invocă aceleași directive ale UE. Mai multe detalii la acest subiect citiți în materialul «Legea anti-cash în Moldova».


Bugetul Chișinăului în schimbul funcțiilor?

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat, răspunzând acuzațiilor socialiștilor, că «nu a promis nimănui nimic» în schimbul votului pentru proiectul bugetului capitalei pentru 2026. Din contra, unii consilieri municipali i-ar fi făcut chiar ei astfel de propuneri.

Totodată, Ceban a anunțat că ședința Consiliului municipal, programată pentru astăzi, a fost amânată pentru perioada 9–15 martie, iar primul punct pe ordinea de zi va fi planul de mobilitate urbană durabilă.


Disputa din Dereneu: continuare

Ministerul Culturii a invitat reprezentanții Mitropoliei Moldovei și ai Mitropoliei Basarabiei la consultări pentru a soluționa disputa legată de biserica din satul Dereneu, raionul Călărași. Ministerul nu se opune organizării unui referendum local privind administrarea bisericii, dar consideră că «din cauza depopulării acesta ar putea să nu aibă loc». Ca și soluție, este propusă «folosirea în comun a bisericii», cu desfășurarea slujbelor conform unui orar.


Dosare judiciare

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate în dosarul furtului miliardului, a depus mărturii în instanță.

Despre ce a vorbit timp de trei ore, aflați din materialul «Totul a fost decis până la mine».


Vremea la final de iarnă

În ultima săptămână a lunii februarie, în Moldova se așteaptă vreme de iarnă, cu ploi și ninsori slabe. Ziua, temperaturile vor urca până la +10 grade, iar noaptea vor coborî până la minus 6 grade. În a doua jumătate a săptămânii se va încălzi până la +8…+10 grade ziua și +1…+2 grade noaptea.


Agenda zilei, 24 februarie:

  • 09:30 — Prezentarea de către Primăria Chișinău a proiectului de reconstrucție a străzii 31 August 1989;
  • 09:30 — Ședința Consiliului Superior al Magistraturii;
  • 10:30 — Ședința Comisiei parlamentare pentru integrare europeană;
  • 15:30 — Ședința CEC.

„Totul a fost decis înainte de mine”. Plahotniuc a depus mărturii în dosarul „Frauda bancară”

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate în dosarul „Frauda bancară”, a depus mărturie în instanță pe 23 februarie. Timp de trei ore, ex-politicianul a explicat cum Guvernul alianței aflate atunci la putere a luat decizia privind acordarea garanțiilor de stat pentru cele trei bănci, unde și când s-a întâlnit cu Șor, de ce consideră neconvingătoare baza probatorie a acuzării și și-a prezentat propria versiune a fraudei bancare.

Dosar politic și „vremuri bune”

Instanța i-a permis lui Plahotniuc să vorbească de la tribuna centrală, deși, de regulă, el participă la ședințe din boxa acuzaților, înconjurat de polițiști. Instanța a considerat că faptele de care este acuzat Plahotniuc nu au caracter violent, prin urmare i s-a permis să ia cuvântul de la tribună. Cu atât mai mult cu cât, data trecută, el promisese că va veni cu un flipchart.

În debutul discursului său, Plahotniuc a declarat că a fost făcut principalul vinovat pentru frauda bancară la indicația clasei politice. „Acest lucru a fost făcut pentru a distrage atenția oamenilor de la eșecurile „guvernării vremurilor bune”, deoarece acum, absolut peste tot — în economie, în domeniul social, în demografie, în domeniul securității și al ordinii publice — se observă un colaps. Iar pentru a ascunde aceste eșecuri, guvernarea a început să facă declarații în avans”, a spus Plahotniuc.

El a spus că, pe timpul guvernării PDM, prețurile la serviciile comunale erau de 3–4 ori mai mici, se construiau drumuri, a apărut cunoscuta „Arenă”, iar salariile creșteau mai rapid decât inflația.

Prin declarațiile lor premature, desemnându-mă vinovat de frauda bancară, ei exercită presiuni asupra opiniei publice și asupra judecătorilor. Înțeleg contextul, limitările și circumstanțele în care este examinat acest dosar. Dar, în același timp, înțeleg și presiunea care se exercită acum asupra judecătorilor și în ce condiții dificile trebuie să lucrați”, le-a spus Plahotniuc judecătorilor.

Beneficiarul final al furtului – o grupare infracțională și Goebbels

Potrivit acuzării, pentru realizarea „furtului miliardului”, inculpatul ar fi creat un grup infracțional organizat. Însă Plahotniuc insistă că, în toate materialele dosarului, nu a reușit să găsească nicio dovadă a existenței vreunui grup infracțional organizat. Mai mult, el pune sub semnul întrebării chiar faptul că ar fi putut fi liderul unei astfel de grupări, având în vedere sumele pe care, potrivit acuzațiilor, le-ar fi obținut în urma fraudei.

În dosarul meu, acuzarea speculează constant cu sume de 60 de milioane, 70 de milioane și 80 de milioane, uitând să menționeze că aceste sume se dublează. Aceeași sumă este calculată de două ori: o dată la obținere și a doua oară la „spălarea” și „uscarea” banilor. Toate acestea sunt făcute doar pentru ca cifra să pară cât mai mare. Ei au, de fapt, o problemă logică: cum poate beneficiarul final al furtului unui miliard întreg să primească doar 2–3% din întreaga schemă? Este absurd!”, a spus Vladimir Plahotniuc, reluând un argument pe care l-a invocat deja la una dintre ședințe.

El consideră că, din cauza lipsei de probe, toate volumele dosarului penal abundă în aceleași afirmații și formulări. Potrivit lui, procurorii afirmă cu certitudine proveniența banilor obținuți și susțin că el este beneficiarul unor companii, însă nu există niciun document care să confirme acest lucru. „Documente nu există, dar aceste afirmații se repetă în fiecare frază. Probabil că pornesc de la principiul: o minciună repetată de multe ori devine adevăr. Doar că, în cazul meu, nu a fost repetată de o sută de ori, cum spunea Goebbels, ci de mii de ori”, a declarat Plahotniuc.

Plahotniuc l-a ajutat pe Șor să obțină controlul asupra băncilor?

Fostul lider PDM a acordat o atenție deosebită legăturii cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în 2023, în același dosar al „furtului miliardului”, la 15 ani de închisoare. Plahotniuc a menționat că, în materialele dosarului penal, se afirmă că el l-ar fi ajutat pe Șor să obțină controlul asupra Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, din care a fost sustras miliardul. Inculpatul susține însă că, pentru a prelua controlul asupra a două dintre cele trei bănci, Șor nu avea nevoie, în general, de ajutorul vreunui reprezentant al autorităților.

Pentru a prelua două bănci comerciale (Banca Socială și Unibank), cumpărătorul are nevoie doar de două lucruri: o înțelegere cu acționarii privați ai instituției și bani. Nu avea nevoie de mine sau de altcineva. Fiecărui martor care a depus mărturie aici i-am adresat aceeași întrebare: „De ce ai nevoie pentru a cumpăra o bancă?” Iar ei au confirmat: pentru a cumpăra o întreprindere privată, dacă achiziționezi pachete de acțiuni de până la 5%, nu ai nevoie de nimeni. Sunt necesari doar bani și o înțelegere cu vânzătorul”, a spus el.

Plahotniuc a prezentat și esența schemei de care, potrivit lui, ar fi profitat Șor. Este vorba despre faptul că, la achiziționarea acțiunilor unei bănci prin intermediul mai multor firme, în cote de cel mult 5%, organele de control și autoritățile de reglementare din sectorul bancar nu intervin în tranzacții. Interesant este că, explicând această schemă, Plahotniuc a făcut trimitere la concluziile comisiei parlamentare din 2019, create pentru investigarea „furtului miliardului” de către blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, după formarea coaliției și plecarea lui Plahotniuc din țară.

Garanții de stat, FMI și neconcordanțe în timp

Separat, Plahotniuc s-a oprit asupra acuzației potrivit căreia el ar fi inițiat acordarea de credite băncilor problematice sub garanții de stat, în cadrul unei ședințe de seară la Președinte, pe 7 noiembrie 2014. Inculpatul a calificat această versiune drept o invenție, amintind că mecanismul garanțiilor de stat fusese o cerință strictă a FMI și a Băncii Mondiale încă din primăvara anului 2014.

Mai mult, Plahotniuc a indicat o eroare de cronologie: Guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat hotărârea privind acordarea creditelor în dimineața zilei de 7 noiembrie, adică înaintea acelei ședințe informale. „Eu le explicam seara, pe 7 noiembrie, dar mecanismul fusese deja aprobat prin lege, pe răspunderea Guvernului, cu o lună și jumătate înainte, iar hotărârea fusese semnată în dimineața aceleiași zile. Totul a fost decis înainte de mine”, a subliniat el.

Plahotniuc a respins categoric orice legătură a sa cu companiile Zenit, Scottway și alte firme „intermediare” prin care au fost scoși bani din bănci. El a declarat că aceste firme erau, de facto, controlate de Ilan Șor, invocând coincidențe de adrese IP, raportul Kroll-2 și zeci de hotărâri judecătorești.

Principalul argument invocat de Plahotniuc a fost faptul că unul dintre credite (în valoare de 4,3 milioane de euro), care îi este atribuit acum, figurează deja ca episod dovedit la pagina 98 a sentinței definitive în dosarul fostului premier Vlad Filat. „Procurorii pur și simplu mi-au „dăruit” gratuit aceste companii. Dacă undeva în dosar a fost aruncată fraza „Adăugați-l aici și pe Plahotniuc”, atunci acest lucru s-a făcut fără nicio probă”, a concluzionat inculpatul.

Întâlnire la hotelul „Codru” și promisiunile lui Șor

Plahotniuc a povestit și despre o discuție pe care a avut-o cu Șor în legătură cu situația din sistemul bancar. Potrivit lui, în cadrul Consiliului Alianței pentru Integrare Europeană, l-a luat deoparte pe premierul de atunci, Iurie Leancă, și, într-o discuție tete-a-tete, l-a întrebat dacă Banca de Economii va rezista și nu va colapsa înainte de alegerile parlamentare. Plahotniuc susține că era preocupat în primul rând de rezultatul votului. De aceea, au decis să se întâlnească cu liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, care l-a invitat la discuție și pe Șor, aflat atunci la conducerea BEM.

Și el (Șor – n. r.) a început să ne spună povești despre intervenții din partea unor bănci rusești, că va aduce o mulțime de bani. Nici măcar nu am mai stat să-l întreb ceva. Le-am spus tuturor: „Toate acestea sunt povești. Important este să mențineți banca până la alegeri. Ce va fi după — este problema voastră. Pe mine mă interesează situația până la alegeri, iar după aceea descurcați-vă singuri”. I-am spus lui Șor — dacă banii dispar și oamenii nu te vor trage la răspundere, o voi face eu”, a afirmat Plahotniuc.

Potrivit acestuia, până în 2019 s-a întâlnit cu Șor doar de două ori: prima dată la întâlnirea menționată, iar a doua oară în 2015, la ziua de naștere a cuiva. Răspunzând întrebărilor procurorului, Plahotniuc a adăugat că a început să comunice mai des cu Șor abia după 2019, însă nu a oferit detalii despre conținutul acestor discuții.

Offshore-uri, avion și o tranzacție cu Platon

Răspunzând la întrebările privind legătura sa cu zeci de companii străine, Plahotniuc a declarat că nu este beneficiarul efectiv al acestora. El a subliniat că era vorba despre firme-provider, care ofereau servicii pentru tranzacții externe, iar pe niciunul dintre documentele bancare prezentate pentru perioada februarie 2011 – iunie 2015 nu apare semnătura sa. Fostul politician a respins categoric și suspiciunile anchetatorilor privind achiziționarea unui avion Embraer prin scheme offshore, afirmând că nu avea nevoie de așa ceva.

Explicând proveniența legală a fondurilor holdingului său, Plahotniuc a dat ca exemplu relațiile financiare cu Veaceslav Platon. Potrivit lui, i-ar fi vândut acestuia un anumit activ financiar, iar banii obținuți i-a repatriat legal și i-a investit în construirea unor structuri precum hotelul Nobil și holdingul media GMG. Totuși, trebuie menționat că Plahotniuc ar fi putut invoca numele lui Platon doar ca exemplu, fără a avea în vedere o tranzacție concretă. Inculpatul a respins ferm și versiunea potrivit căreia ar fi folosit pentru dezvoltarea afacerilor sale bani proveniți de la Banca de Economii sau din alte bănci moldovenești aflate în dificultate.

De asemenea, răspunzând la întrebările legate de schimbarea beneficiarilor unor active, Plahotniuc a declarat că încă din 2009, pe fondul divorțului și al intrării în politică, a cedat o parte dintre companiile sale.

Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Procuratura Generala

Explicațiile Procuraturii Generale privind grațierea unor persoane condamnate pentru trafic de droguri

Procuratura Generală (PG) a publicat astăzi, 23 februarie, o declarație cu privire la grațierea unor persoane condamnate pentru trafic de droguri, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli. PG a menționat că rudele mai multor cetățeni moldoveni condamnați în Rusia, după ce ar fi fost traficați și implicați forțat în traficul de droguri, i-au solicitat să intervină și să le acorde grațiere individuală. PG a precizat că a transmis cererile instituției responsabile și a recomandat examinarea acestora, întrucât solicitanții au statut de victime în dosare penale privind traficul de ființe umane în Rusia, pornite în Republica Moldova. Procuratura Generală a declarat că acțiunile sale au la bază raționamente legate de respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane.

Procuratura Generală a menționat că, în perioada anilor 2016 – 2020, au fost expediate în instanța de judecată trei cauze penale în privința a trei inculpați, dintre care un cetățean rus și doi moldoveni, pe faptul comiterii traficului de ființe umane, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, în scopul folosirii persoanelor în activităţi criminale, și anume de implicare a persoanelor la operațiuni ilegale cu substanțe narcotice pe teritoriul Federației Ruse.

Potrivit PG, pe dosarele menționate au fost identificate și audiate 23 de victime, care au indicat despre „consimțământul viciat” și utilizarea aceleiași metode de recrutare, prin înșelăciune, de către traficanți, în speță sub pretextul de a activa în Federația Rusă în calitate de curieri ai suplimentelor alimentare pentru sportivi.

Urmare a recepționării mai multor adresări, parvenite la Procuratura Generală de la rudele victimelor, în care se solicita intervenția organelor procuraturii și acordarea grațierii individuale, pe motiv că sunt victime ale traficului de ființe umane, în privința cărora au fost pronunțate sentințe de condamnare de către instanțele de judecată din Federația Rusă și care erau transferați în Republica Moldova, pentru executarea pedepsei, Procuratura Generală a readresat solicitările către instituția competentă, totodată, prezentând o informație amplă pe cazul în speță și considerând oportun de a fi examinate, deoarece solicitanții de grațiere au statut de victime/părți vătămate în procesele penale pendinte în țara noastră”, a menționat PG.

Procuratura Generală a precizat că informațiile prezentate s-au referit la persoanele care au fost reținute de organele competente ale Federației Ruse până la implicarea acestora în distribuirea substanțelor narcotice – în momentul ridicării sau în timpul transportării pachetelor, conținutul cărora, potrivit probelor acumulate, nu era cunoscut victimelor.

În aceste împrejurări, exprimăm îngrijorare aferent expunerilor publice vociferate recent, care aduc riscuri de încălcare a drepturilor părților vătămate în cazurile pendinte în instanța de judecată. În ordine complementară, remarcăm că informaţia expediată reprezintă poziția instituțională, or respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane reprezintă vectorul de asigurare a standardelor la implementarea prevederilor Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane”, a declarat instituția.

Precizările PG vin pe fondul intensificării discuțiilor publice privind grațierea persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, după cazul lui Nicolai Șepeli, cetățean moldovean care a fost anterior amnistiat, iar acum este principalul suspect în dosarul privind pregătirea de asasinate în Ucraina.

Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.

Pe 23 februarie, Președinția a venit cu explicații pe marginea subiectului. Instituția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Federația Rusă, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Menționăm că, în momentul în care Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”. NM l-a contactat pe Alexandr Stoianoglo pentru un comentariu, însă telefonul acestuia este deconectat.

Pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Într-o conferință de presă din 23 februarie, deputați ai fracțiunii au ridicat suspiciuni privind activitatea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova, implicată în grațierea unor persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri. Aceștia nu au menționat, însă, nimic despre alte structuri implicate în proces.

Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: