Moldcell, recunoscută oficial drept cea mai bună rețea mobilă din Republica Moldova

Moldcell primește titlul de „Cea mai bună rețea mobilă din Moldova” pentru prima jumătate a anului 2025, în urma unei evaluări riguroase a performanței reale a rețelelor mobile, de către Ookla® Speedtest®

Moldcell a fost recunoscută oficial drept cea mai bună rețea mobilă din Republica Moldova pentru semestrul I 2025, în baza premiului acordat de Ookla, liderul global în domeniul informațiilor despre conectivitate și creatorul platformei Speedtest®. Este al doilea an consecutiv în care Moldcell primește o distincție majoră din partea Ookla, după ce a fost desemnată cea mai rapidă rețea mobilă din țară în 2024. Recunoașterea se bazează pe un scor care reflectă calitatea si analiza reală a experienței de conectare a utilizatorilor în viața de zi cu zi.

Ookla a analizat date colectate pe parcursul primelor șase luni ale anului, de la utilizatori ai tuturor rețelelor mobile din țară. Evaluarea a inclus vitezele de descărcare și încărcare, latența, performanța în navigarea pe web și calitatea redării video. Scorul total obținut de Moldcell, de 71.42, a fost cel mai mare din piață, depășind toți ceilalți operatori mobili din Republica Moldova.

Ce înseamnă, de fapt, „Cea Mai Bună Rețea Mobilă”?

Este o măsură fiabilă a experienței generale de conectivitate în rețele fixe și mobile. Scorul Speedtest Connectivity combină diverse metrici reale de performanță a rețelei, cum ar fi viteza, latența și calitatea experienței pentru activități cotidiene precum navigarea pe internet și redarea de conținut video. Metodologia asigură că rezultatele reflectă experiența reală a utilizatorului în multiple activități, fiecare contribuind la scorul final.

Moldcell s-a remarcat prin:

  •   Viteza medie de descărcare: 60.67 Mbps
  •   Timp mediu de încărcare a unei pagini web: 1.41 secunde
  •   Peste 97.38% rată de redare video fără întreruperi

„Suntem mândri să recunoaștem Moldcell pentru câștigarea premiului Speedtest® pentru Cea Mai Bună Rețea Mobilă în Moldova pentru prima jumătate a anului 2025,” a declarat Stephen Bye, Președinte și CEO al Ookla, divizie a Ziff Davis. „Această distincție reflectă performanța lor excepțională, demonstrată de datele noastre și de metodologia noastră riguroasă. Felicitări Moldcell!”

Premiul consolidează poziția Moldcell ca lider în inovație și conectivitate mobilă. Este rezultatul investițiilor continue în modernizarea rețelei, integrarea tehnologiilor avansate și crearea unei experiențe de conectivitate reale, stabile și competitive.

„Recunoașterea internațională oferită de Ookla validează direcția noastră strategică și reflectă angajamentul constant față de excelență în conectivitate. Ne-am asumat rolul de a transforma Moldcell într-o companie #DigitallyHuman, o companie care combină tehnologia de vârf cu empatia, adaptabilitatea și grija autentică pentru fiecare Client. Performanțele rețelei noastre arată cum ancorăm tehnologia într-o misiune umană și o transformăm în valoare reală pentru oameni.” a menționat Carolina Bugaian, directoarea generală Moldcell

Iar pentru toți cei care vor mai mult de la rețeaua lor, Moldcell este răspunsul. Fă ce iubești. Cea mai bună rețea mobilă e cu tine.

Moldcell este primul operator care a lansat 5G în Moldova, iar tehnologia continuă să fie extinsă în orașele mari și zonele strategice. Compania lucrează constant la îmbunătățirea rețelei, monitorizează în timp real traficul și optimizează fiecare zonă unde clienții semnalează nevoia de mai mult. În paralel, dezvoltă programe interne dedicate îmbunătățirii experienței Clienților, cu accent pe ascultare, reacție rapidă și relație autentică dintre brand și client.

Adela Dorofei, Directoarea departamentului Tehnic Moldcell: „Acest rezultat reflectă realitatea din teren: o rețea construită cu grijă, testată permanent și optimizată în funcție de comportamentul utilizatorilor. Este o validare a tuturor deciziilor tehnice luate, de la arhitectura rețelei și capacitatea de transport, până la fiecare site extins sau modernizat. Ne concentrăm atât pe viteză, cât și pe o experiență coerentă, predictibilă și accesibilă. Continuăm să extindem rețeaua 5G, să creștem reziliența infrastructurii și să aducem performanță acolo unde contează cel mai mult: în viața de zi cu zi a fiecărui client.”

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin fibră optică, dar și servicii financiare mobile. Parte din CG Corp Global, grup internațional prezent în peste 30 de țări, Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a Moldovei prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre Ookla®: Ookla®, lider global în informații despre conectivitate, reunește expertiza recunoscută a platformelor Speedtest®, Downdetector®, Ekahau® și RootMetrics® pentru a oferi perspective unice asupra performanței rețelelor și a conectivității. 

Combinând date din surse multiple cu expertiză de top în industrie, Ookla transformă metricile de performanță în informații strategice și aplicabile. Soluțiile oferite de Ookla sprijină furnizorii de servicii, companiile și guvernele în optimizarea rețelelor, îmbunătățirea experiențelor digitale și reducerea decalajului digital. În același timp, reflectă experiențele reale ale persoanelor și organizațiilor care se bazează pe conectivitate pentru a lucra, învăța și comunica.De la măsurarea și analizarea conectivității, până la impulsionarea inovației în industrie, Ookla contribuie la o lume mai bine conectată.

Ookla este o divizie a Ziff Davis (NASDAQ: ZD), o companie digitală vertical integrată, care deține branduri de top în domeniile tehnologiei, divertismentului, cumpărăturilor, sănătății, securității cibernetice și martech.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Filat, după ce a fost dat în căutare internațională: „Sunt pe loc. Nu mă eschivez”

Vlad Filat, fost prim-ministru și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a venit cu o reacție după ce a fost anunțat în căutare internațională în urma unei condamnări în Franța într-un dosar de corupție. Politicianul a spus că a contestat decizia judecătorească și că până la epuizarea tuturor căilor de atac, cauza penală „nu poate” fi transmisă autorităților Republicii Moldova pentru executare. Totodată, el a menționat că este „pe loc” și „nu se eschivează”.

Hotărârea respectivă nu este definitivă. Ea a fost contestată prin apel, iar până la epuizarea tuturor căilor legale de atac nu poate produce efecte juridice finale. În aceste condiții, dosarul nu poate fi transmis Republicii Moldova pentru recunoaștere sau executare, atât timp cât procedurile judiciare din Franța sunt în desfășurare”, a scris Vlad Filat pe Facebook.

Politicianul a mai spus că prezentarea acestei decizii judecătorești drept un verdict definitiv este „prematur” și „contrar principiilor statului de drept”.

Fac o precizare clară: Așa cum am procedat tot timpul, sunt pe loc, nu mă eschivez și nu evit nicio procedură. Îmi exercit drepturile legale în mod deschis și transparent”, a adăugat el.

Amintim că, pe 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris l-a condamnat pe Vlad Filat la 2 ani de închisoare într-un dosar de corupție. Instanța a constatat că Filat ar fi fost implicat într-un mecanism de spălare de bani legat de mituirea unui funcționar public străin. Conform anchetatorilor, în anii 2012 și 2014, el și fosta sa soție ar fi achiziționat mai multe proprietăți imobiliare în Franța, în special în regiunea Haute-Savoie, prin intermediul unor companii și al unui interpus, folosind fonduri provenite de la o companie canadiană. Aceasta obținuse, în 2011, contractul de gestionare a Loteriei Naționale a Republicii Moldova, pe perioada în care Filat era prim-ministru.

Anterior, politicianul a calificat sentința ca fiind „motivată politic” și „puternic influențată din Republica Moldova”.

Pe 26 decembrie, Biroul Central Internațional INTERPOL Paris a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului prim-ministru. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției

Poliția Republicii Moldova

O mașină s-a tamponat într-un copac la Ceadîr-Lunga. Șoferul, în vârstă de 20 de ani, a decedat pe loc

Un automobil, în care se aflau trei persoane, s-a tamponat într-un copac la Ceadîr-Lunga, pe 27 decembrie. În urma impactului, șoferul vehiculului, în vârstă de 20 de ani, a decedat pe loc, iar cei doi pasageri au avut nevoie de îngrijiri medicale. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

Potrivit IGP, în jurul orei 09:20, oamenii legii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victime pe traseul Baurci – Ceadîr-Lunga.

La fața locului, oamenii legii au stabilit preliminar că un tânăr de 20 de ani, aflat la volanul unui BMW, a pierdut controlul mașinii, a derapat de pe carosabil, s-a răsturnat și s-a tamponat într-un copac.

În urma impactului, conducătorul auto a decedat pe loc, până la sosirea echipajului medical. Două persoane aflate în calitate de pasageri, cu vârstele de 19 și 38 de ani, au primit îngrijiri medicale.

Poliția investighează circumstanțele producerii accidentului.

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

VIDEO „Scopul – să ies la plimbare fără mama”. Cum s-au confruntat adolescenții cu dizabilități cu indiferența autorităților

Gropi, crăpături mari și crengi uscate — așa arată drumul din apropierea casei în care locuiește Nichita Socolov, un tânăr cu nevoi speciale. În septembrie 2014, el s-a adresat serviciilor municipale, solicitând asigurarea accesului la propria scară. Răspunsuri există, ajutor — nu.

Despre problemă s-a aflat datorită fostului coleg de clasă al tânărului, Nichita Dușac, care locuiește în apropiere și se deplasează, de asemenea, într-un scaun cu rotile. Potrivit lui, „cel mai dureros în toată această poveste nu sunt gropile, nu lipsa rampei și nici măcar copacii periculoși. Cel mai înfricoșător este indiferența”.

Corespondentul NewsMaker a fost la fața locului și arată pe ce drumuri sunt nevoiți să se deplaseze tinerii, iar unul dintre ei a vorbit și despre scopul său în viață — „să iasă la plimbare fără mama”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Luis Tato/AFP

Israelul devine prima țară din lume care recunoaște oficial Somaliland ca stat independent

Israelul a recunoscut oficial Somaliland, o republică autoproclamată din Africa de Est care s-a separat de Somalia în urmă cu peste 30 de ani. Este prima țară din lume care recunoaște Somaliland drept stat independent.

Pe 26 decembrie, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, ministrul israelian de Externe, Gideon S’aar, și președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, au semnat declarația de recunoaștere a autoproclamatei republici.

Cancelaria șefului Guvernului de la Tel Aviv a transmis într-un comunicat că recunoașterea Somalilandului are loc „în spiritul Acordurilor Avraam” — procesul de apropiere dintre Israel și lumea arabă, inițiat de SUA în timpul primului mandat prezidențial al lui Donald Trump. Datorită acestor acorduri, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Marocul și Sudanul și-au normalizat atunci relațiile cu Israelul.

Cancelaria lui Netanyahu a publicat, de asemenea, un videoclip în care premierul israelian, în cadrul unei discuții cu Abdirahman Mohamed Abdullahi, își declară intenția de a-l informa pe președintele SUA despre „disponibilitatea și dorința” Somalilandului de a se alătura Acordurilor Avraam.

Președintele Somaliei, Hamza Abdi Barre, a calificat pasul Israelului drept o încălcare deliberată a suveranității țării sale. Totodată, miniștrii de externe ai Egiptului, Turciei și Djibouti au condamnat recunoașterea Somalilandului de către Israel în cadrul unei discuții telefonice cvadrilaterale cu omologul lor somalez. Aceștia au avertizat împotriva unor pași unilaterali care subminează stabilitatea și creează structuri paralele cu instituțiile statului somalez. De asemenea, miniștrii au subliniat că recunoașterea independenței unor părți ale statelor suverane creează un precedent periculos din perspectiva dreptului internațional și a Cartei ONU.

Separat, ei au declarat că resping orice planuri de strămutare a populației palestiniene în afara patriei sale.

Anterior, presa a relatat că, din vara acestui an, Israelul poartă negocieri cu mai multe state privind o potențială relocare a palestinienilor din Fâșia Gaza, care este scena unui conflict armat între statul evreiesc și gruparea teroristă Hamas.

Regiunea autonomă Somaliland, care face parte din Somalia, și-a proclamat independența în 1991. Deși nu este recunoscută de comunitatea internațională, autoproclamata republică menține relații neoficiale cu mai multe state, inclusiv cu Etiopia. Somalilandul, cu o suprafață de aproximativ 175 000 de kilometri pătrați, este situat în nord-vestul Somaliei, la Marea Roșie, pe țărmul opus Yemenului, o mare parte din teritoriul căruia este controlat de rebelii houthi sprijiniți de Iran.

Somalilandul are propria valută, armată și poliție. Spre deosebire de Somalia, aflat într-o criză politică de zeci de ani și implicată într-o luptă permanentă cu teroriștii din gruparea „Al-Shabaab”, Somalilandul se remarcă printr-o stabilitate relativă, notează DW.

În februarie 2024, Somalia a încheiat un pact de apărare cu Turcia pentru 10 ani. Pe durata acestuia, Forțele Navale ale Turciei s-au angajat să protejeze apele teritoriale ale acestei țări africane, implicată într-o serie de conflicte interne și externe. Ankara deține în capitala somaleză Mogadishu cea mai mare ambasadă a sa din Africa. De asemenea, Turcia a construit în Somalia cea mai mare bază militară de peste hotare, cunoscută de numele Camp TURKSOM, unde sunt antrenate forțele armate somaleze.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: