Consiliul de asociere UE-Republica Moldova își va desfășura, pe 28 octombrie, cea de a șasea reuniune. La eveniment vor participa șeful diplomației europene Josep Borrell și premierul Natalia Gavrilița. În cadrul întrevederii, părițile vor discuta inclusiv despre criza energetică. Informația a fost confirmată pentru NM de către Anastasia Tăburceanu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Cea de a șasea reuniune a Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va desfășura pe 28 octombrie. Aceasta va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, alături de prim-ministra Natalia Gavrilița, care va conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, va reprezenta Comisia Europeană.
Punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova
În acest context, Consiliul va aborda următoarele subiecte:
dialogul politic și reforma, asocierea politică
cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate
libertatea, securitatea și justiția
comerțul și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare
cooperarea economică și cooperarea sectorială în alte domenii, inclusiv în domeniul energiei
Consiliul de asociere va discuta, de asemenea, despre provocările globale, despre Parteneriatul estic și despre soluționarea conflictului transnistrean.
Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Guvernului Anastasia Tăburceanu a confirmat că, în cadrul reuniunii, va fi abordat și subiectul crizei energetice.
Luna decembrie va aduce temperaturi mai ridicate decât în mod obișnuit, arată prognoza Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Potrivit instituției, temperatura medie a aerului va depăși norma climatologică pentru această perioadă, care este de 0…–2°C.
În ceea ce privește precipitațiile, specialiștii estimează că acestea se vor încadra în limitele medii multianuale. Cantitatea prognozată este de aproximativ 30-40 mm, ceea ce corespunde normei pentru luna decembrie.
În mod obișnuit, luna decembrie aduce temperaturi medii negative în aproape toată țara: de la 0°C în sud până la –2°C în nord. Totuși, nu este deloc rar ca decembrie să fie mai caldă decât ar trebui. De exemplu, în nordul și centrul țării o lună decembrie cu temperaturi pozitive apare cam o dată la patru ani, iar în sud chiar o dată la doi ani.
În ultimul secol, decembrie a oscilat între extreme remarcabile. Cea mai rece lună a fost decembrie 2002, când media temperaturilor a coborât până la –8°C în unele regiuni, precum Soroca. În schimb, cea mai blândă lună decembrie a fost în 1960 — atunci, temperaturile medii au urcat până la +5,8°C la Tiraspol. Oscilațiile de la o zi la alta pot fi și ele foarte mari. De-a lungul anilor, în decembrie s-au înregistrat valori zilnice care au coborât până la –26°C (în 1996), dar și zile în care termometrele au urcat la +13°C (în 2008 și 2015). Iarna meteorologică începe, de regulă, în prima parte a lunii, când temperaturile medii zilnice scad sub 0°C, iar în sud acest moment apare ceva mai târziu, la începutul decadei a doua.
Recordurile absolute sunt la fel de impresionante: cel mai scăzut minim al lunii este de –30,2°C, măsurat la Bălți pe 28 decembrie 1996, în timp ce maxima absolută, +18,9°C, a fost înregistrată la Ceadâr-Lunga pe 5 decembrie 2008.
În ceea ce privește precipitațiile, decembrie aduce în continuare mai multă ploaie decât zăpadă — aproximativ jumătate din cantitatea lunară cade sub formă de ploaie, iar zăpada reprezintă, în medie, mai puțin de 20% din total. Stratul de zăpadă se formează, de regulă, după 5 decembrie și rareori depășește 5 cm grosime. Totuși, în cazuri excepționale, cum a fost în 1975 la Cahul, grosimea zăpezii poate ajunge chiar și la 60 cm.
Pe parcursul lunii pot apărea fenomene precum ceața (3–12 zile), poleiul și chiciura (3–9 zile), ghețușul pe drumuri (în jur de 7 zile) și viscolele, care sunt mai rare (1–2 zile).
Din categoria fenomenelor extreme, cele mai periculoase sunt ninsorile abundente, care apar în medie o dată la șapte ani. Urmează depunerile masive de polei sau chiciură (cam o dată la 13 ani), viscolele puternice (o dată la 20 de ani) și episoadele de frig extrem, cu temperaturi ce pot scădea până la –25°C sau chiar mai jos, în special în nordul țării (un fenomen care se întâmplă, în general, o dată la 30–60 de ani).
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
