REUTERS

Putin aduce „pacificatorii” în Donbas. Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit în ședință de urgență

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) s-a întrunit în ședință de urgență pe 21 februarie, după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care este recunoscută independența „Republicii Populare Donețk” și a „Republicii Populare Lugansk”. În cadrul întrunirii, mai multe țări au criticat dur decizia liderului de la Kremlin.

Ședința ONU a început la ora 4:00, ora Moldovei, iar transmisiunea a fost live pe YouTube.

Reprezentantul permanent al SUA la ONU Linda Thomas-Greenfield a declarat că președintele Vladimir Putin „a făcut praf acordul de la Minsk” cu privire la regiunea Donbas.

Principalele declarații din timpul ședinței Consiliului ONU cu privire la Ucraina

Ce a spus ambasadorul SUA la ONU

REUTERS

„Astăzi Putin a făcut praf acordul de la Minsk și credem că nu se va opri aici”, a declarat ambasadorul SUA.

Aceasta s-a referit și la trupele „de pacificatori” ai Rusiei din regiunea Donbas.

„Putin a declarat că va mobiliza trupele rusești în aceste regiuni. Le-a denumit „pacificatoare”. Este un nonsens. Știm ce înseamnă în realitate”, a spus diplomatul.

„Rusia s-a apropiat de o limită periculoasă, îl îndemnăm să se îndepărteze de aceasta”, a declarat diplomatul britanic Barbara Woodward și a adăugat că acțiunile Rusiei reprezintă o încălcare a dreptului internațional și vor acea „consecințe foarte serioase”, în special de natură economică.

Ce a spus ambasadorul Franței la ONU

REUTERS

„Suntem îngrijorați de decizia președintelui rus de a trimite armata în regiunile separatiste, sub pretextul unor acțiuni de supraveghere a păcii”, a declarat diplomatul francez Nicolas de Rivière.

Reprezentantul Franței a subliniat că Parisul pregătește sancțiuni pentru cei implicați în recunoașterea teritoriilor separatiste drept republici independente

Ce a spus ambasadorul Ucrainei la ONU

REUTERS

„Ce se va întâmpla mai departe? Noi ne dorim pace și suntem consecvenți în acțiunile noastre. Consiliul de Securitate trebuie să decidă ce măsuri trebuie adoptate pentru restabilirea păcii și a securității”, a declarat Serghei Chislița.

Acesta a adăugat că virusul răspândit de Kremlin nu are vaccin. Reprezentantul Kievului a îndemnat Rusia să anuleze decizia privind recunoașterea pseudorepublicilor și să continue procesul de negocieri.

Ce a spus ambasadorul Rusiei la ONU

REUTERS

„Donbasul se află în pragul unei noi aventuri militare ucrainene. Moscova nu poate permite acest lucru, de a aceea s-a luat decizia privind recunoașterea independenței”, a declarat Vasilii Nebenzea.

Diplomatul rus a mai spus că Kievul a făcut totul pentru a distruge acordul de la Minsk și a reiterat poziția Moscovei, cu privire la presupuse atacuri a militarilor ucraineni în Donbas.

„Este important să ne concentrăm asupra subiectului cum să evităm războiul și să obligăm Ucraina să înceteze focul asupra „RPD” și „RPL”… Rusia este deschisă către soluții diplomatice cu privire la situația din Ucraina, însă nu va permite vărsare de sânge în Donbas”, a mai spus Nebenzea.

***

Amintim că, în seara de 21 februarie, după un discurs de aproape o oră pe tema legăturii istorice dintre ucraineni și ruși, președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care sunt recunoscute în mod oficial, de către Rusia, „Republicile Populare Donețk și Lugansk”. De asemenea, au fost semnate acorduri bilaterale, cu o valabilitate de 10 ani, care permit Federației Ruse să aducă trupe militare pe teritoriul celor două regiuni.

Ulterior, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a publicat o adresare către popor și a declarat că frontierele Ucrainei rămân cele recunoscute pe plan internațional, în pofida oricăror declarații din partea Federației Ruse.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Eu nu cer privilegii”. Din închisoare, Plahotniuc comentează decizia Curții de Justiție UE privind sancțiunile împotriva sa

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, aflat în penitenciar, după ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară”, susține că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de a menține anularea sancțiunilor impuse de Consiliul UE împotriva sa arată că acuzațiile trebuie verificate, iar dreptul la apărare trebuie respectat. Declarația a fost făcută într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, după hotărârea instanței europene.

Plahotniuc a afirmat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci asupra modului în care Consiliul UE a justificat sancțiunile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că sancțiunile europene la adresa mea s-au bazat exclusiv pe dosarele penale examinate în Moldova, acestea fiind cunoscute de Consiliul UE superficial, din articole de presă și din comunicate. Consiliul UE nu a verificat dacă aceste dosare respectă dreptul la apărare și, de fapt, nici nu a negat acest lucru”, a scris fostul lider democrat.

Acesta a invocat și mai multe pretins încălcări de procedură în dosarul în care a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară. Printre acestea se numără, în opinia sa, respingerea solicitării de a i se explica în detaliu acuzațiile și folosirea declarațiilor unui martor protejat.

Totodată, acesta a menționat că sancțiunile europene au fost prezentate în trecut drept o „confirmare” a vinovăției sale, deși, între timp, instanța europeană a menținut anularea măsurilor respective.

„Știu că măsurile anulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene au fost între timp prelungite. Dar de acum nicio prelungire nu mai poate ocoli standardul de la Luxemburg: cine se bazează pe dosarele de la Chișinău trebuie să arate că a verificat cum au fost construite dosarele respective. Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare”, a adăugat el.

Amintim că, pe 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului Uniunii Europene împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate actele ce vizau includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista sancțiunilor europene. Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă procedurile penale din Republica Moldova, invocate pentru justificarea sancțiunilor, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție judiciară efectivă. De asemenea, Consiliul nu a prezentat rezultatele unor asemenea verificări în motivarea actelor contestate.

În aprilie 2026, Consiliul UE a prelungit măsurile restrictive împotriva ex-liderului PDM pentru un an.

Vladimir Plahotniuc a ajuns pe lista de sancțiuni UE în aprilie 2023, pentru acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și integritatea Republicii Moldova.

***

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova (PDM), pe care îl conducea, a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și PSRM. În 2025, ex-politicianul a fost extrădat din Grecia.

Între timp, fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată la 22 aprilie.

Procuratura Anticorupție a contestat condamnarea, considerând pedeapsa prea blândă, în condițiile în care acuzarea solicitase 25 de ani de detenție. La rândul său, apărarea a contestat sentința și componența completului de judecată, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: