parlament.md

Constituția urmează a fi revizuită? Popșoi: referendumul va fi constituțional, nu consultativ

Referendumul republican va putea fi organizat la pachet cu alegerile prezidențiale. Pe 28 decembrie, parlamentarii au votat, în a doua lectură, un proiect de lege privind modificarea Codului electoral. După cum a aflat NewsMaker, autoritățile planifică să organizeze un referendum constituțional, dar nu consultativ.

Referendum constituțional, nu consultativ

Pentru NewsMaker, vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi, vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ.

„Considerăm că acest referendum este necesar și important, iar mulți reprezentanți ai opoziției au vorbit anterior despre necesitatea lui. Datorită referendumului se va putea demonstra că majoritatea absolută a cetățenilor împărtășesc această idee [de aderare la UE]”, a comunicat Popșoi.

Întrebat dacă ar fi posibil să vorbim despre o „majoritate absolută” dacă 54% – 55% dintre alegători vor vota pentru aderare, Popșoi și-a exprimat speranța că „acest procent va fi mult mai mare”. 

„Vom lucra pentru ca majoritatea cetățenilor ă înțeleagă importanța acestui vot și să nu cadă în capcana propagandei și ca mai mulți cetățeni să înțeleagă [beneficiile UE]”, a menționat Popșoi.

NM l-a mai întrebat pe Popșoi dacă autoritățile intenționează să organizeze un alt referendum imediat înainte de aderare, ca în cazul altor țări. El a spus că acum este greu să „alergăm înainte”: „Vom trăi și vom vedea”.

Tipurile de referendum republican

Potrivit Codului electoral, în funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova şi consultative.

Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.

Referendumului legislativ sunt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită.

Referendumului consultativ sunt supuse problemele de interes național, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme.

***

Pe 24 decembrie, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Șefa statului a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.

Câteva zile mai târziu, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat un amendament care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent.

Pe 28 decembrie, 58 de deputați au votat în a doua lectură ca referendumul republican să poată fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Jurnaliști, activiști și politicieni, interceptați ilegal. Cinci ex-ofițeri au fost găsiți vinovați, dar au scăpat de pedeapsă

Fostul șef al Direcției nr. 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și alți patru ofițeri de investigații au fost recunoscuți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții private și a secretului corespondenței, însă au fost eliberați de răspundere penală deoarece a expirat termenul de prescripție. Sentința a fost pronunțată pe 20 august de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, instanța a constatat că cei cinci foști angajați ai Direcției nr. 5 au fost implicați în dispunerea ilegală a unor măsuri speciale de investigație împotriva mai multor persoane, inclusiv activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

Conform probelor administrate de procurori, în perioada 2017–2018, fostul șef al direcției ar fi organizat prezentarea unor informații false privind presupuse dezordini în masă și persoane care urmau să participe la acestea. În baza acestor date, ofițerii de investigații au întocmit și prezentat rapoarte procurorilor din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, solicitând autorizarea și prelungirea unor măsuri speciale de investigație.

Este vorba despre interceptarea și înregistrarea comunicărilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la operatorii de comunicații electronice și documentarea cu mijloace tehnice speciale.

Procuratura Anticorupție susține că rapoartele respective au stat la baza unor încheieri emise de judecători de instrucție, care au permis efectuarea măsurilor speciale de investigație. Totuși, evenimentele de protest invocate ca justificare pentru inițierea urmăririi penale fie nu au avut loc, fie au fost autorizate legal, fie nu au fost însoțite de acte de violență. De asemenea, anchetatorii nu au stabilit prin probe o legătură între autorii unor comentarii online și persoanele care au fost ulterior supuse supravegherii.

Instanța a admis parțial și acțiunile civile depuse de persoanele vătămate. Astfel, cei cinci inculpați vor trebui să achite, în mod solidar, despăgubiri morale pentru 14 persoane care au susținut acțiunea civilă. Fiecare dintre acestea va primi între 35 000 și 40 000 de lei, suma totală acordată fiind de 495 000 de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: