Mai multe campanii de influență aparent coordonate folosesc reducerea fondurilor USAID pentru a nega rezultatele alegerilor și a cere incriminarea partidului de guvernământ din Moldova.
O campanie promovată de entități pro-ruse pe rețelele sociale vizează mediul informațional din Moldova, folosind o varietate de narațiuni critice la adresa Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), concepute pentru a submina instituțiile democratice înaintea alegerilor parlamentare din 2025. Infrastructura campaniei s-a bazat pe canale media controlate de Kremlin, canale de Telegram și domenii web anterior asociate cu operațiuni de influență rusești. Narațiunile campaniei au fost preluate de figuri politice pro-Kremlin din Moldova, inclusiv fostul președinte Igor Dodon și oligarhul fugar Ilan Șor, care au amplificat mesaje similare, în timp ce desfășurau în paralel acțiuni mai largi de destabilizare a țării.
Prin promovarea teoriilor conspirației și alinierea cu voci similare din Statele Unite, actorii pro-Kremlin din Moldova încearcă să discrediteze legitimitatea președintei Maia Sandu, să ceară dizolvarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), să submineze mandatul pro-european al acesteia și să întărească narațiunea Kremlinului potrivit căreia Moldova ar trebui să-și reafirme „suveranitatea” prin renunțarea la integrarea europeană și respingerea oricărei alinieri la structurile de securitate occidentale.
În noiembrie 2024, Maia Sandu, președinta pro-europeană a Moldovei, a obținut al doilea mandat cu 55,35% din voturi în turul doi al alegerilor prezidențiale, învingându-l pe Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor. Alegerile au fost marcate de acuzații privind ingerințe ruse, inclusiv presupuse scheme de cumpărare a voturilor și atacuri cibernetice. În paralel, referendumul constituțional a fost aprobat la limită, cu 50,35% dintre alegători susținând includerea aspirației de aderare la Uniunea Europeană în Constituția Republicii Moldova. Administrația Sandu continuă să promoveze integrarea europeană în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, care ar putea avea implicații majore asupra orientării geopolitice a țării. Moldova, este considerată de Rusia ca făcând parte din sfera sa de influență. Proximitatea geografică față de Ucraina și regiunea Mării Negre, precum și prezența regiunii separatiste Transnistria, sprijinită de Rusia, conferă Moldovei o importanță strategică în contextul eforturilor Moscovei de a menține influența regională și de a contracara o posibilă apropiere a Chișinăului de structurile euro-atlantice.
USAID a jucat un rol important în sprijinirea dezvoltării instituționale și economice a Moldovei. Între 1992 și 2023, agenția a oferit peste 1,7 miliarde de dolari sub formă de asistență, concentrându-se pe domenii precum guvernarea democratică, creșterea economică și sănătatea. Eforturile USAID au contribuit la consolidarea societății civile, la creșterea transparenței instituțiilor publice și la promovarea reformelor economice în concordanță cu standardele europene. Agenția și-a definit rolul în dezvoltarea internațională drept o investiție strategică menită să susțină securitatea națională și prosperitatea economică a SUA, prin promovarea stabilității globale, a guvernanței democratice și a unei creșteri incluzive. USAID a subliniat o abordare condusă local, axată pe transparență, responsabilitate și luarea deciziilor bazate pe dovezi.
Actorii ruși și moldoveni au exploatat reducerea fondurilor USAID printr-o abordare complexă menită să delegitimeze administrația Sandu și să submineze procesele democratice. Campania a prezentat sprijinul occidental ca pe o amenințare la adresa suveranității Moldovei, denaturând programele finanțate de SUA și prezentându-le drept „fabrici de troli” sau mecanisme de manipulare electorală și control al presei. Analiza DFRLab a identificat tipare de mesaje coordonate pe mai multe platforme, unde conținut identic sau aproape identic apărea simultan, ajungând la sute de mii de utilizatori moldoveni. Aceste mesaje au cultivat îndoiala față de legitimitatea proceselor democratice recente din Moldova, inclusiv alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul privind aderarea la UE.
Exploatarea reducerilor USAID în scopuri de propagandă
Reducerea fondurilor USAID a fost anunțată pe 20 ianuarie 2025, iar până la începutul lunii februarie personalul agenției a fost plasat în concediu administrativ, în contextul în care administrația americană a suspendat rapid programele de asistență externă. Între jumătatea lunii februarie și jumătatea lunii martie 2025, DFRLab a identificat o campanie coordonată, desfășurată de actori afiliați statului rus, care promova narațiuni anti-USAID în Moldova. Această perioadă a fost selectată pentru analiză din cauza intensificării vizibile a discursurilor legate de USAID în luna februarie.
O analiză realizată cu ajutorul instrumentului de monitorizare a rețelelor sociale Osavul a arătat că narațiunile campaniei se bazau pe interpretări distorsionate ale activităților USAID. Setul de date analizat a inclus postări de pe platforme precum Telegram, Facebook, TikTok și articole de pe site-uri web. Principalele canale de diseminare a acestor narațiuni au fost presa de stat rusă, site-uri afiliate rețelei Pravda și canale de Telegram. Acestea din urmă ieșind în evidență ca principală platformă de amplificare în cadrul setului analizat. Campania a prezentat caracteristici clasice ale unei operațiuni informaționale coordonate, cu apariții identice sau aproape identice de conținut pe mai multe canale, în intervale scurte de timp. Analiza a fost realizată pe un eșantion extras printr-o interogare în Osavul, însă amploarea și impactul real al campaniei sunt, cel mai probabil, mai mari decât cele documentate în această investigație.
Pe baza rezultatelor obținute prin Osavul, narațiunile similare au fost grupate în clustere tematice mai ample, ceea ce a permis analiza tiparelor de mesaj. De exemplu, au fost identificate mai multe cazuri în care conținut aproape identic apărea pe platforme diferite și susținea că USAID finanțează studenți moldoveni pentru a lucra în „fabrici de troli” sau că USAID ar fi sponsorizat fraudarea alegerilor în Moldova.
Pentru o examinare mai detaliată, au fost selectate cele șapte teme narative care au înregistrat cea mai mare audiență pe rețelele sociale, conform datelor furnizate de Osavul. Narațiunile cu cele mai bune performanțe sunt reprezentate în diagrama cu bare de mai jos.
Cea mai performantă narațiune, care a generat peste 407.000 de vizualizări, susținea că USAID finanțează „fabrici de troli” în Moldova și Europa de Est. Această narațiune distorsiona un grant legitim oferit de USAID pentru sprijinirea integrării refugiaților ucraineni și combaterea dezinformării. Un alt grup popular de narațiuni afirma că USAID finanțează regimul Maiei Sandu, acuzat de cenzurarea presei care nu se aliniază cu guvernul. De fapt, USAID a continuat să ofere Moldovei diferite forme de asistență financiară și sub conducerea Maiei Sandu, așa cum a făcut și în cazul administrațiilor anterioare.
În multe cazuri, mesajele răspândite de Kremlin și de actori pro-Kremlin erau identice sau aproape identice, postate la intervale de timp foarte scurte — unele chiar în același minut.
Narațiunea privind „fabrica de troli” pare să fi pornit de la o postare pe Telegram a Sputnik Moldova, în care agenția de presă de stat rusă a prezentat selectiv un document autentic al guvernului american, reformulând un program legitim de combatere a dezinformării ca fiind o activitate ocultă. Postarea originală Sputnik Moldova afirma: „Neașteptat. Fundația americană USAID a plătit studenți din Moldova, dar și din Polonia, Slovacia și România, ca să participe la o fabrică de troli care produce comentarii anti-ruse.” Postarea era însoțită de o captură de ecran de pe un site al guvernului SUA, care arăta detalii despre un grant destinat „încurajării studenților universitari din Moldova, Polonia, România și Slovacia să promoveze coeziunea socială în comunitățile unde locuiesc refugiați din Ucraina și să combată narațiunile anti-Ucraina în mediul online și offline.” DFRLab a verificat că grantul respectiv era într-adevăr listat pe site-ul guvernului american, însă caracterizarea programului de către Sputnik Moldova a fost deliberat înșelătoare.
După postarea Sputnik, mai multe canale pro-Kremlin de Telegram care vizează publicul din Moldova și vorbitorii de limbă rusă au distribuit același text sau au reprodus conținutul cu variații minime, păstrând captura de ecran folosită de canalul Sputnik Moldova în toate postările.
În unele cazuri, postările care prezentau aceeași imagine, dar texte ușor diferite, au fost publicate în decursul aceluiași minut, ceea ce sugerează o posibilă coordonare; în alte situații, postările au apărut la intervale de câteva minute, indicând un tipar de sincronizare mai lejeră.
Narațiuni electorale
Un alt subiect care a atras atenția în mod semnificativ a fost acuzația că Comisia Electorală Centrală (CEC), organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) și instituțiile media, finanțate de USAID, ar fi ajutat-o pe Maia Sandu să mobilizeze alegători pentru a-și asigura victoria în alegerile prezidențiale și pentru a influența referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Aceste narațiuni îndemnau publicul să pună la îndoială procesul democratic și includeau acuzații de spălare de bani în care erau implicați Sandu și USAID. În unele cazuri, canalele pro-Kremlin de Telegram au distribuit liste cu instituții media independente din Moldova care au primit finanțare de la USAID, aparent pentru a genera indignare împotriva acestora.
Într-un interviu pentru Radio France Internationale, Maia Sandu a răspuns acuzațiilor legate de „risipirea banilor USAID” în Moldova. Ea și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit de USAID, subliniind că acesta a adus beneficii concrete cetățenilor. Sandu a menționat că o parte din media independentă din Moldova a primit sprijin din partea USAID, dar a evidențiat că acest sprijin este cu mult mai mic decât sutele de milioane de dolari investite de Rusia în propagandă. De asemenea, ea a criticat anumiți politicieni moldoveni pentru felul iresponsabil în care prezintă asistența oferită de SUA.
O altă țintă frecventă a fost Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (CCSCD), o instituție guvernamentală înființată în timpul mandatului Maiei Sandu. Narațiunile din acest cluster acuzau că CCSCD, „finanțat de SUA”, ar fi influențat rezultatul alegerilor din 2024 și sugerau că directoarea centrului, Ana Revenco, ar fi deturnat fonduri și ar conduce o instituție lipsită de „transparență”.
De exemplu, KP Moldova — filiala din Moldova a tabloidului pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda — a susținut pe Telegram că o instituție publică „care ar trebui să fie un etalon al decenței și onestității” a fost transformată într-o „spălătorie de bani” în care se spală milioane de lei. Publicația a acuzat conducerea CSCCD că gestionează instituția ca pe un „grup infracțional organizat”, profitând în tăcere de pe urma schemei „cu banii USAID și cu banii noștri”. Postarea, care a acumulat peste 18.000 de vizualizări, a fost ulterior amplificată de Sputnik Moldova și de echivalentul moldovenesc al postului Pervîi Kanal din Rusia.
Nu există documentație publică sau înregistrări oficiale care să susțină afirmațiile, precum cele lansate de KP Moldova, conform cărora USAID ar fi „principalul sponsor” al CSCCD. Mai mult, nu există dovezi că USAID finanțează direct activitățile acestei instituții.
Legătura cu operațiunile rusești cunoscute
Pe lângă postările de pe Telegram, narațiunile legate de USAID au fost diseminate printr-o rețea de site-uri asociate cu operațiunea informațională rusească Portal Kombat, expusă inițial de agenția guvernamentală franceză Viginum. În 2024, rețeaua era alcătuită din trei ecosisteme de site-uri web, dintre care două — ecosistemul „Pravda” și ecosistemul „News.ru” — promovau activ narațiuni legate de USAID în spațiul informațional din Moldova. La începutul acestui an, o investigație realizată de DFRLab și CheckFirst a documentat extinderea infrastructurii rețelei Pravda și a ariei sale geografice, precum și modul în care rețeaua rusească poluează surse precum Wikipedia, X Community Notes și modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLMs), în încercarea de a ocoli sancțiunile impuse conținutului interzis.
Un articol publicat pe site-ul Pravda Moldova susținea că USAID ar fi avut un rol esențial în asigurarea victoriei electorale a Maiei Sandu, prin cheltuirea a peste 120.000 de dolari pentru finanțarea eforturilor de mobilizare a alegătorilor. Articolul cita o postare de pe canalul de Telegram Insider Moldova, care — fără a oferi dovezi — afirma: „Acestea sunt exact cele 300.000 de voturi din diaspora care au ajutat-o pe Sandu să câștige.” Postarea făcea apel și la deschiderea unei anchete penale împotriva Maiei Sandu și a echipei sale de campanie. DFRLab a investigat grantul menționat de canalul de Telegram, care face parte dintr-un grant mai amplu de 20 de milioane de dolari oferit în cadrul Inițiativei pentru Reziliența Moldovei, lansată în februarie 2023 și extinsă până în 2026. Inițiativa vizează „colaborarea cu o coaliție de actori civici, media și guvernamentali pentru a identifica, implica și mobiliza un grup divers de cetățeni moldoveni în jurul unei viziuni pozitive pentru un viitor democratic.”
Presupusa finanțare în cauză, în valoare de 120.000 de dolari, a fost de fapt acordată Fundației Ca Lumea, care a implementat campania „Moldova în Rând cu Lumea” — o inițiativă de activism civic menită să informeze și să educe cetățenii cu privire la importanța participării la referendumul constituțional din octombrie 2024 privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. DFRLab nu a identificat nicio mențiune verificabilă a celor 300.000 de voturi din diaspora invocate în postarea de pe Telegram, o afirmație care pare speculativă și fără bază factuală.
Un alt articol, publicat pe site-ul Pravda România, susținea că USAID ar fi oferit 22,3 milioane de dolari Maiei Sandu și partidului său pentru a asigura victoria electorală. Articolul asocia finanțarea USAID cu crearea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), trăgând paralele între apariția formațiunii și sprijinul constant din partea SUA, și înfățișând acest sprijin ca pe un proiect politic orchestrat din exterior.
Reducerea finanțărilor ca armă politică
Actorii pro-ruși din Moldova au speculat reducerea fondurilor USAID pentru a-și amplifica influența în regiune. În discursul său despre Starea Națiunii din 4 martie 2025, președintele SUA Donald Trump a menționat explicit Moldova, denunțând un presupus buget de 32 de milioane de dolari pentru „o operațiune de propagandă de stânga în Moldova.” Anterior, în februarie, Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) din SUA — promovat de Elon Musk — a tăiat un grant de 22 de milioane de dolari destinat susținerii „proceselor politice incluzive și participative” din Moldova. Grantul făcea parte dintr-o inițiativă mai amplă de 486 de milioane de dolari derulată în cadrul „Consorțiului pentru Consolidarea Alegerilor și a Proceselor Politice.”
Aceste tăieri bugetare au fost instrumentalizate de Igor Dodon, Ilan Șor și Irina Vlah, care au încercat să transforme situația într-o armă politică. Cei trei au afirmat că milioane de dolari din banii contribuabililor americani ar fi fost direcționați, prin ONG-uri și instituții media sprijinite de USAID, pentru a susține campania Maiei Sandu din 2024 și referendumul privind integrarea în UE.
Într-un interviu acordat agenției TASS pe 28 februarie, Dodon a susținut că implicarea USAID justifică modificarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2024 și excluderea partidului de guvernământ PAS din alegerile parlamentare din 2025. Pe 11 martie, el a declarat că realegerea Maiei Sandu ar fi implicat voturi falsificate și finanțare din partea USAID, promițând că va prezenta dovezi „după ce Sandu va pleca din funcție.” Ilan Șor, pe 19 februarie, a invocat peste 3 milioane de dolari în granturi USAID acordate instituțiilor precum TV8 și Ziarul de Gardă ca dovadă a unei „mașinării de propagandă PAS corupte.” Într-o scrisoare deschisă din 12 februarie, Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, a lansat ideea interzicerii PAS dacă investigațiile ar demonstra că partidul a fost finanțat indirect de o „organizație criminală” precum USAID. Maia Sandu și PAS nu au comentat acuzațiile.
Aceste falsuri orchestrate nu s-au limitat la rețelele sociale. Pe 15 aprilie 2025, cetățenii moldoveni au fost ținta unei campanii de dezinformare prin mesaje în masă trimise pe Viber, folosind numere care imitau Serviciul Fiscal de Stat. Mesajele suspecte susțineau că programele USAID în Moldova au fost înghețate și îi îndemnau pe destinatari să redirecționeze cei 2% din impozitul pe venit către partidul de guvernământ PAS. Scopul aparent al acestor mesaje era să sugereze că, în lipsa finanțării USAID, PAS încearcă să-și compenseze pierderile prin donații directe de la cetățeni. Serviciul Fiscal de Stat a reacționat prompt, clarificând că mesajele sunt false și reamintind cetățenilor că partidele politice nu pot beneficia de redirecționarea procentului de 2% din impozit.
Autori: Victoria Olar, Eto Buziashvili, Laboratorul de Cercetare Criminalistică Digitală al Atlantic Council (Digital Forensic Research Lab)
