foto simbol/Игорь Чекан: NewsMaker

Copii de 5, 12 și 17 ani, diagnosticați cu rujeola. Noi detalii în cazul focarului la centrul pentru refugiați din Chișinău

Noi detalii în cazul focarului de rujeolă înregistrat la un centru pentru refugiați din Chișinău. Urmare a investigațiilor de laborator, au fost confirmate trei cazuri de rujeolă la copii cu vârste de 5, 12 și, respectiv, 17 ani. Totodată, alte șapte cazuri cu suspiciune la rujeolă, la copii din aceeași instituție, se află în proces de investigare. Precizările au fost făcute de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). În ajun, autoritățile capitalei raportau despre cinci cazuri de rujeolă la centrul vizat, confirmate la prima etapă – doar clinic. 

ANSP a comunicat despre înregistrarea unui focar de rujeolă la persoane cazate într-un Centru de plasament temporar pentru refugiați, din municipiul Chișinău. Se întâmplă după ce cazul a fost raportat la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 18 martie.

Până la moment, în urma investigațiilor de laborator, au fost confirmate trei cazuri de rujeolă la copii cu vârste de 5, 12 și respectiv, 17 ani. Totodată, alte șapte cazuri cu suspiciune la rujeolă, la copii din aceeași instituție, se află în proces de investigare. Toate persoanele au prezentat simptome asociate infecției (febră, tuse, erupții cutanate) și au fost spitalizați în instituții medicale, unde primesc tratamentul corespunzător. Ancheta epidemiologică continuă, iar persoanele contacte se află sub supraveghere medicală”, au menționat reprezentanții Agenției.

Potrivit instituției, specialiștii ANSP au întreprins mai multe măsuri în focar, inclusiv de supraveghere, control și restrictive pentru a preveni răspândirea infecției.

Agenția a precizat că rujeola este o infecție a cărui diagnostic se poate stabili prin investigarea probelor colectate la 4-7 zile după apariția erupțiilor. De la începutul anului curent, în țară, au fost confirmate prin diagnostic de laborator, opt cazuri de rujeolă. Rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, precum infecția urechii medii, laringită, bronșită, pneumonie, encefalită, meningoencefalită, panencefalită și chiar deces. Tratament specific pentru rujeolă nu există. Infecția poate fi revenită prin vaccinare. Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani.

***

Pe 18 martie, șeful-adjunct al Direcției municipale asistență medicală și socială Vladimir Bolocan a anunțat despre înregistrarea unui focar de rujeola într-un centru din Chișinău care găzduiește circa 160 de refugiați ucraineni, dintre care peste 60 sunt copii. Potrivit lui Bolocan, cazul a avut loc după ce timp de două zile cinci cetățeni ai Ucrainei, între ei și copii, au fost confirmați clinic pozitiv la boală. Precizările au fost făcute la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău. „În cadrul unui centru de refugiați, joi au fost raportate trei cazuri de rujeolă în rândul refugiaților. Vineri au mai fost depistate două cazuri, deci în total avem cinci cazuri depistate de rujeola. (…) Toți sunt cetățeni ai Ucrainei. (…) Copiii sunt internați la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și starea lor era stabilă”, a declarat Bolocan. Potrivit acestuia, cazurile au fost confirmate la prima etapă doar clinic. Urmează analizele de laborator care vor confirma sau infirma oficial boala, comunica el.

La rândul său, primarul capitalei Ion Ceban a declarat că centrul respectiv s-ar afla în gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, sugerând că instituția ar încerca să ascundă cazul. „Rugați-i să intervină și să facă publică această informație pentru că, de fapt, situația este gravă. Iar când se tace este și mai grav”, i-a spus Ceban lui Bolocan. Centrul pentru refugiați din Chișinău unde a fost depistat un focar de rujeolă nu se află în gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), a declarat pentru NewsMaker șefa Serviciului de comunicare cu mass-media din cadrul MMPS Diana Blanaru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: