foto simbol/Игорь Чекан: NewsMaker

Copii de 5, 12 și 17 ani, diagnosticați cu rujeola. Noi detalii în cazul focarului la centrul pentru refugiați din Chișinău

Noi detalii în cazul focarului de rujeolă înregistrat la un centru pentru refugiați din Chișinău. Urmare a investigațiilor de laborator, au fost confirmate trei cazuri de rujeolă la copii cu vârste de 5, 12 și, respectiv, 17 ani. Totodată, alte șapte cazuri cu suspiciune la rujeolă, la copii din aceeași instituție, se află în proces de investigare. Precizările au fost făcute de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). În ajun, autoritățile capitalei raportau despre cinci cazuri de rujeolă la centrul vizat, confirmate la prima etapă – doar clinic. 

ANSP a comunicat despre înregistrarea unui focar de rujeolă la persoane cazate într-un Centru de plasament temporar pentru refugiați, din municipiul Chișinău. Se întâmplă după ce cazul a fost raportat la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 18 martie.

Până la moment, în urma investigațiilor de laborator, au fost confirmate trei cazuri de rujeolă la copii cu vârste de 5, 12 și respectiv, 17 ani. Totodată, alte șapte cazuri cu suspiciune la rujeolă, la copii din aceeași instituție, se află în proces de investigare. Toate persoanele au prezentat simptome asociate infecției (febră, tuse, erupții cutanate) și au fost spitalizați în instituții medicale, unde primesc tratamentul corespunzător. Ancheta epidemiologică continuă, iar persoanele contacte se află sub supraveghere medicală”, au menționat reprezentanții Agenției.

Potrivit instituției, specialiștii ANSP au întreprins mai multe măsuri în focar, inclusiv de supraveghere, control și restrictive pentru a preveni răspândirea infecției.

Agenția a precizat că rujeola este o infecție a cărui diagnostic se poate stabili prin investigarea probelor colectate la 4-7 zile după apariția erupțiilor. De la începutul anului curent, în țară, au fost confirmate prin diagnostic de laborator, opt cazuri de rujeolă. Rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, precum infecția urechii medii, laringită, bronșită, pneumonie, encefalită, meningoencefalită, panencefalită și chiar deces. Tratament specific pentru rujeolă nu există. Infecția poate fi revenită prin vaccinare. Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani.

***

Pe 18 martie, șeful-adjunct al Direcției municipale asistență medicală și socială Vladimir Bolocan a anunțat despre înregistrarea unui focar de rujeola într-un centru din Chișinău care găzduiește circa 160 de refugiați ucraineni, dintre care peste 60 sunt copii. Potrivit lui Bolocan, cazul a avut loc după ce timp de două zile cinci cetățeni ai Ucrainei, între ei și copii, au fost confirmați clinic pozitiv la boală. Precizările au fost făcute la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău. „În cadrul unui centru de refugiați, joi au fost raportate trei cazuri de rujeolă în rândul refugiaților. Vineri au mai fost depistate două cazuri, deci în total avem cinci cazuri depistate de rujeola. (…) Toți sunt cetățeni ai Ucrainei. (…) Copiii sunt internați la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și starea lor era stabilă”, a declarat Bolocan. Potrivit acestuia, cazurile au fost confirmate la prima etapă doar clinic. Urmează analizele de laborator care vor confirma sau infirma oficial boala, comunica el.

La rândul său, primarul capitalei Ion Ceban a declarat că centrul respectiv s-ar afla în gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, sugerând că instituția ar încerca să ascundă cazul. „Rugați-i să intervină și să facă publică această informație pentru că, de fapt, situația este gravă. Iar când se tace este și mai grav”, i-a spus Ceban lui Bolocan. Centrul pentru refugiați din Chișinău unde a fost depistat un focar de rujeolă nu se află în gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), a declarat pentru NewsMaker șefa Serviciului de comunicare cu mass-media din cadrul MMPS Diana Blanaru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: