NordNews.md

Corneliu Furculiță și Pavel Voicu, acuzați de abuz de serviciu. Ar fi încercat să scape de dosar penal o rudă a deputatului socialist

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp cere Procuraturii Generale să ridice imunitatea deputatului Partidului Socialiștilor (PSRM) Corneliu Furculiță. De asemenea, parlamentarul solicită demisia ministrului de Interne Pavel Voicu. Totul după ce portalul NordNews.md a publicat o investigație din care reiese că cei doi oficiali ar fi mușamalizat un potențial dosar penal pe numele nepotului lui Corneliu Furculiță. Pavel Voicu neagă orice implicare. 

Lilian Carp citează din investigația publicată de portalul din nordul țării, din care reiese că unul dintre nepoții lui Corneliu Furculiță a fost surprins în stare de ebrietate la volan.

„Deputatul s-a implicat pentru a-și scăpa nepotul de dosar penal. Pe 25 octombrie 2020, a fost prins de către agenții de patrulare, în stare de ebrietate, la volan, nepotul lui Corneliu Furculiță – Gorea Sergiu. În opinia mea, aceste acțiuni constituie abuz de putere sau de serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu, ce necesită investigate de instituțiile de drept. Solicit Procuraturii Generale să investigheze acțiunile lui Corneliu Furculiță cu participarea și implicarea ministrului de Interne, Pavel Voicu”, a declarat Carp într-un briefing din 9 noiembrie.

Deputatul PAS cere Procuraturii Generale să pornească procedura ridicării imunității deputatului Corneliu Furculiță, pentru a putea fi cercetat penal. În același timp, cere demiterea ministrului Pavel Voicu.

„Solicit revocarea din funcție a domnului Voicu pentru mușamalizarea acestui caz, dar ar fi nevoie de demisia întregului guvern, pentru că este un staff electoral a lui Dodon și încearcă să fraudeze alegerile. Avem zeci și sute de cazuri de vieți schilodite din cauza șoferilor beți la volan, iar însuși ministrul de Interne încearcă să mușamalizeze un astfel de caz”, a mai declarat Lilian Carp.

Reacția vine după ce portalul NordNews a publicat mai multe înregistrări audio în care se presupune că figurează deputatul PSRM Corneliu Furculiță, soția acestuia, ministrul Pavel Voicu, ruda lui Furculiță – Vasilii Gorea, șeful Secției înmatriculare a transportului și calificare a conducătorilor auto din Bălţi și consilier raional de Fălești, ofițerul de urmărire penală Constantin Andronic și nepotul lui Corneliu Furculiță – Sergiu Gorea.

Din discuții reiese că Sergiu Gorea ar fi fost oprit de poliție în timp ce conducea în stare de ebrietate. Mătușa și unchiul său – Ludmila și Corneliu Furculiță discută cu el și îi dau indicații cum să procedeze și cu cine să discute pentru a scăpa de dosar penal, doar cu o amendă. Ulterior, acesta este sunat de o persoană despre care jurnaliștii scriu că este Pavel Voicu. Acesta cere detalii despre circumstanțele în care a fost oprit Sergiu Gorea de către polițiști.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul de Interne neagă orice implicare: „Nu am fost implicat în acțiuni ilegale și nu am făcut abuz de funcția deținută în perioada activității de ministru și consider aceste materiale apărute în presă informații false menite să ducă în eroare opinia publică”.

Pe de altă parte, Voicu menționează că va insista asupra unei anchete care să verifice aceste interceptări telefonice, legalitatea lor și scopul: „Este vizibilă interpretarea acestor comunicări și ruperea din context a unor informații, dar cu regret unele mijloace de informare nu au verificat cu atenție sursele pe care le au și interesele lor ascunse”.

***

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a PSRM, Irina Astahova, a declarat: „PSRM nu comentează falsuri și provocări lansate cu scopul de a murdări membrii și susținătorii Partidului Socialiștilor, în special în plină campanie electorală”.

De asemenea, am contactat reprezentanții Procuraturii Generale ca să aflăm dacă va fi ridicată imunitatea deputatului Corneliu Furculiță. Vom reveni cu detalii.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: